Acasă Blog Pagina 2821

A început Festivalul „Bobocel de la Bacău”

    Aseară, de la ora 19.00, a debutat pe scena Teatrului de Vară „Radu Beligan” ce-a de-a XV-a ediție a Festivalului Național „Bobocel de la Bacău”, concurs de interpretare vocală a cântecului popular românesc.

    Organizat de către Asociația Culturală „Floricica”, condusă de Maria Șalaru, împreună cu Primăria Municipiului Bacău și în colaborare cu Școala Populară de Arte și Meserii, Festivalul „Bobocel de la Bacău” a început cu secțiunea dedicată concursului la care au participat 25 de concurenți din Alba, Botoșani, Bihor, Bacău, Gorj, Iași, Neamț, Sălaj, Tulcea și Vrancea, care s-au întrecut pe trei categorii de vârstă: 10-12 ani; 12-16 ani; 16-18 ani.

    Concurenții au interpretat un cântec de factură lirică, doină, acapela și un cântec acompaniat de orchestra Cristian Năstase. Juriul festivalului este format din: Eugenia Florea – etnofolclorist și realizatoare de emisiuni folclorice la Radio România, Roxana Gibescu – Casa de Discuri Electrecord, Maria Tănase Marin – interpretă de muzică populară și realizatoare de emisiuni la TVR, Daniela Bîrzu – profesor la Colegiul Național de Artă „George Apostu” Bacău, Marinela Potârniche – inspector școlar secțiunea Arte la Inspectoratul Școlar Județean Bacău și Constantin Bahrin – realizator emisiuni la Radio Iași și TV Apolonia.

    Rezultatele concursului vor fi făcute publice astăzi, de la ora 17.00, când la Teatrul de Vară va avea loc Gala Laureaților, gală în care vor susține recitaluri Anton Achiței, Maria Șalaru, Constantin Bahrin, Lucica Păltineanu, Ion Drăgan, Leontina Farcaș, Ștefan Deaconița, Claudia Martinica, Cristinel Iordăchioaia, Maria Costioaia, Pamfil Roată, grupurile „Boboceii” din Bacău, „Muguri de Stejar” și „Gospodinele” din Deleni – Iași. Ediția a XV-a a Festivalului „Bobocel de la Bacău” vine într-un moment special pentru creatoarea acestui festival, interpreta de muzică populară Maria Șalaru, care astăzi împlinește 60 de ani, pe lângă care mai sărbătorește și 40 de ani de carieră artistică și 35 de ani de carieră didactică.

    „Azi este o zi absolut specială pentru mine, când sărbătoresc patru evenimente deodată. Mă simt excelent, pentru că sunt înconjurată de oameni dragi, de prieteni, de artiști consacrați, colegii mei de cântec, dar mai ales de «boboceii» mei dragi și de «floricele». Vă aștept pe toți, de la ora 17.00, la Galele Laureaților ale Festivalului «Bobocel de la Bacău», ediția a XV-a.”
    Maria Șalaru, director festival

    Pagina 1

      De ce mor copacii în picioare?

      N-am nicio îndoială că, în aproape trei decenii de când suntem liberi să călătorim peste tot, aproape toată lumea a fost pe-afară, în special spre vest, unde se auzise că e mai bine. Unii au plecat să-şi clădească o viaţă mai bună (în timp ce România era tăiată şi trimisă la fier vechi), alţii ca turişti, în căutarea unor locuri nemaivăzute până atunci.

      Cu toţii am remarcat (printre multe alte lucruri bune) grija pe care, nu doar statul, ci toată lumea o are faţă de mediul în care cetăţeanul îşi duce traiul zilnic. La ei, să arunci pe jos un rest de ţigară e un gest care lasă urme adânci în buzunarul propriu. La fel şi debarasarea gunoiului din gospodărie, dacă nu e selectat şi adunat separat. Jar mănânci dacă eşti surprins făcând asta sau pârât de vecini.

      Apropo, acolo să dai în gât vecinul, când a călcat pe bec, e ceva firesc. Cam aşa cum e maneaua care urlă, noaptea, în cartierele noastre mai îndepărtate de centru, pline de cocalari (şi vreo câţiva oameni cinstiţi care n-au avut bani să-şi clădească o căsuţă pe la ţară).

      Eu mi-am educat familia (mai bine zis, ne-am educat singuri), în ideea că aşa e bine să faci, să-ţi arunci gunoiul într-un mod…mai inteligent decât o fac alţii. Şi o facem mai departe. Ideea e că poluarea e cam peste tot şi, din păcate, lumea refuză să o vadă, nici măcar ziua, când e lumină.

      E zgomot mult, sunt gaze de eşapament, rable abandonate, praf (acolo, nu am văzut atâta cât e pe la noi, zău), uleiuri scurse, nu mai zic de PET-uri. România întreagă e plină de bidoane din plastic, ca în melodia aia a lui Gyuri Pascu: toţi are un morcov, bre. Şi, de un timp, „tigăi” pe patru roţi, „obosite” rău, pe care occidentalul cel zgârcit ni le-a vândut nouă, în loc să le dea la fier vechi (ştiaţi că asta îl costă?). În schimb, prin urbea noastră, de ani de zile, se agită unii în van să ne facă o centură ocolitoare. Şi ne mai întrebăm de ce mor copacii în picioare!!!

      Mai mulți pensionari vor putea beneficia de medicamente compensate în proporție de 90%

        Pensionarii cu venituri din pensii și indemnizație socială de până la 900 de lei/lună beneficiază, de la începutul acestei luni, de compensarea medicamentelor (din sublista B, prevăzută de HG nr. 720/2008) în proporție de 90%, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, potrivit unei Hotărâri de Guvern, 436/2017, adoptată la finele lui iunie. Actul normativ mărește plafonul de pensie, de la 700, și scoate condiția de a se putea accesa acest program, indiferent dacă se mai obțin și alte venituri, în afară de pensie, așa cum era până acum.

        Până în prezent, beneficiau de această compensare pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 de lei (veniturile realizate numai din pensii reprezintă drepturi de asigurări sociale care se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale achitate către bugetul de asigurări sociale de stat, fiind calculate pe baza veniturilor realizate de persoana asigurată).Totodată, a fost simplificată și procedura de declarare a veniturilor, nemaifiind necesară declarația pe proprie răspundere a pensionarilor.

        Fondurile necesare pentru această măsură vor fi asigurate, în proporție de 50%, din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate și, respectiv, de 40%, din venituri proprii ale Ministerului Sănătății, prin transferuri din bugetul FNUASS.
        Din evidențele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bacău, în prezent sunt 71.332 de pensionari cu pensii mai mici sau egale cu 900 de lei, care ar putea beneficia de acest program social privind compensarea cu 90% a medicamentelor. Înainte de noul HG 436/2017 erau în jur de 60.000 de pensionari cu pensii până în 700 de lei, numai că mulți dintre ei erau restrictionați în a beneficia de acest program prin faptul că mai obțineau și alte venituri pe lângă pensie.

        Conform CJAS Bacău, media lunară a rețetelor compensate 90 % eliberate în acest an este de 5.500, iar media lunară a anului trecut a fost de 8.000.

        Guvernul a modificat şi completat și anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Astfel, prin acest proiect de hotătâre se introduc două DCI-uri noi aferente Programului național de oncologie, ca urmare a deciziei de includere necondiţionaţă emise în urma procedurii de evaluare; se rectifică în SUBLISTA C denumirea unui DCI, în cadrul Subprogramului de tratament al bolnavilor cu tuberculoză, astfel încât acesta să fie preluat în Lista preţului de decontare, aşa cum a fost aprobat ca preţ de Ministerul Sănătăţii. De asemenea, se introduce un nou DCI de care vor beneficia pacienţii cu transplant hepatic, în conformitate cu prevederile HG nr. 155/2017 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate.

        „Prin această Hotărâre de Guvern 436/2017 preconizăm să crească numărul de persoane beneficiare ale acestui program, chiar să se dubleze. Pe de o parte pentru că a crescut plafonul, iar pe de altă parte pentru că s-a eliminat prevederea conform căreia nu puteau beneficia de aceste compensări pensionarii care obțineau și alte venituri.”
        Marius Savin, președinte director general la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău

        Bacău: Două persoane, lovite de un autobuz

          foto: Dragos Anton

          Două persoane au ajuns, în această seară, la spital, după ce au fost lovite de un autobuz, pe trecerea de pietoni din dreptul Bisericii Sf. Neculai, pe bulevardul Unirii, din Bacău.

          Se pare că vizibilitatea șoferului autobuzului a fost afectată de faptul că, lângă trecerea de pietoni, era parcată o mașină.

          În plus, susțin martorii, victimele nu s-au asigurat.

          „Eram chiar în autobuz. Șoferul nu are nici o vină. Bătrânii au sărit pe trecere neasigurându-se iar șoferul nu avea viteză” – spune Andrei Șelaru.

          Șoferul a fost testat cu etilotestul, alcoolemia fiind zero.

          Polițiștii au deschis o anchetă.

          O persoană rătacită este căutata în zona Pralea

            UPDATE: Persoana a fost găsită de către pompierii salvatori, la Mănăstirea Mușunoaiele din județul Vrancea. Aceasta a fost preluată de către echipajul de intervenție și transportată la Primăria Căiuți, unde a fost predată echipajelor de jandarmi și poliție.

            Știre inițială:

            Forțe de intervenție importante au fost mobilizate pentru căutarea unui bărbat, în vârstă de 24 de ani, care a anunțat prin 112 care s-a rătăcit în zona Pralea din comuna băcăuană Căiuți.

            În căutarea tânărului, intervin cinci pompieri militari, cu o autospecială de primă intervenție și comandă și un ATV Buggy, din cadrul Deșamentului de Pompieri Onești . De asemenea, la fața locului s-a deplasat și grupa operativă a inspectoratului formată din șapte pompieri salvatori.

            Întreaga misiune este coordonată și condusă direct din teren de către inspectorul șef al Inspectorarului pentru Situații de Urgență.

            Alături de pompierii salvatori militari la misiune participă și cinci jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău.

            Șase rable au fost ridicate, astăzi, de pe domeniul public

              Agentii locali au participat astazi, alaturi de reprezentanti ai Sectiei Utilaje si Servicii Tehnice din Primarie, la ridicarea de pe domeniul public al municipiului a unui numar de 6 autovehicule abandonate si fara stapan.

              Acestea au fost ridicate in baza unei dispozitii de primar, intrucat proprietarii nu s-au conformat somatiilor emise de politstii locali.

              Masinile au fost ridicate din 5 zone ale municipiului, dupa cum urmeaza: strada Spiru Haret- 2 autovehicule, Republicii- un autovehicul, Letea- un autovehicul, Cornisa- un autovehicul si Depoului- 1 autovehicul.

              In momentul de fata, politistii locali mai au in lucru un numar de 31 autovehicule abandonate sau fara stapan, care fac obiectul Legii 421/2002 si urmeaza sa fie ridicate de pe domeniul public.

              Un pui de căprioară a murit pentru că a fost predat prea târziu de cei care l-au găsit

                CRE Bacău a preluat ieri un pui de căprioară de 3-4 zile de la nişte persoane care l-au găsit în zona satului Iteşti. Cei care l-au găsit l-au mai păstrat o zi acasă, încercând să îl hrănească, astfel încât căpriorul nu era intr-o stare foarte bună.

                Puiul a fost transportat de urgență la Centrul de reabilitare pentru animale sălbatice de la Focşani, în speranța că va putea fi salvat.

                In urmă cu două săptămâni un alt pui de căprioara a fost descoperit în zona comunei Racova. Cei care l-au găsit au decis în mod similar să il păstreze încă o zi, şi au anunțat CRE-ul când a fost prea târziu. Au dorit să îl predea după ce se întorc de la servici a doua zi, dar între timp puiul a murit.

                Primele zile de viață sunt foarte importante pentru puii de căprioară, calitățile laptelui matern neputând fi suplinite.

                „Facem apel la cei care găsesc pui de căprioară să nu îi ia din locul în care îi găsesc, pentru că cel mai probabil mama este în apropiere. Indicat este să se îndepărteze şi să supravegheze pe cât posibil zona, dând posibilitatea mamei să îşi recupereze puiul.

                Cel mai mare risc pentru puii de căprioară sunt câinii. Dacă în zonă sunt observați câini, încercați să îi îndepărtați. Decizia de a lua un pui de căprioară din teren este dificilă şi riscantă, putând conduce la moartea puiului, chiar în ciuda intenției de a ajuta” – se arata intr-o postare pe pagina de Facebook a CRE Bacau.

                Pădureanu şi Goian nu au scăpat de arestul la domiciliu

                  Curtea de Apel Bacău a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru administratorul public al Bacăului, Leonard Pădureanu, şi Liviu Goian, fostul preşedinte al Asociaţiei Sport Club Bacău, acuzaţi de fapte de corupţie.

                  Măsura a fost prelungită cu 30 de zile, iar decizia este definitivă. În urmă cu o săptămână, Tribunalul Bacău înlocuise arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

                  Liviu Goian şi Leonard Pădureanu au fost arestaţi la începutul lui aprilie, măsură înlocuită după circa o lună cu arestul la domiciliu. Goian este acuzat de înşelăciune, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, delapidare, complicitate la delapidare şi deturnare de fonduri.

                  În ceea ce-l priveşte pe Pădureanu, acuzaţiile sunt de delapidare, folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea şi deturnare de fonduri. Prejudiciul estimat în acest dosar se ridică la 2.300.000 lei.

                  Peste 6 kg de bijuterii din aur, găsite ascunse în pământ

                  Peste 6000 grame aur sustras din casa de amanet, unde s-ar fi înscenat o tâlhărie, a fost recuperat de poliţiştii de investigaţii ciminale din Bacău

                  La data de 03 iulie a.c., poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Bacău împreună cu cei din cadrul Poliţiei Municipiului Oneşti au efectuat cercetări, în vederea soluţionării unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată, inducere în eroare a organelor judiciare, instigare la furt calificat şi furt calificat.

                  Din investigaţiile poliţiştilor a rezultat că în perioada 2016-2017, o femeie de 38 ani, din comuna Bîrsăneşti, angajată la o casă de amanet din municipiul Oneşti, ar fi întocmit mai multe contracte fictive de amanet, pe numele a diferite persoane, însuşindu-şi sumele obţinute, în gestiunea casei de amanet apărând o cantitate mai mare de aur decât cea existentă efectiv.

                  La data de 10 iunie a.c., persoana în cauză, în complicitate cu o altă femeie de 60 ani, tot din comuna Bîrsăneşti, ar fi înscenat o tâlhărie, aceasta din urmă deghizându-se într-un muncitor de salubritate care a pătruns în incinta casei de amanet şi prin ameninţări cu acte de violenţă asupra femeii de 38 ani, ar fi sustras toate bunurile aflate în seiful casei de amanet.

                  În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au găsit, pe raza comunei Bîrsăneşti, îngropat în pământ, un sac conţinând peste 250 de plicuri din hârtie, mai multe bijuterii din metal galben şi alb, şi 340 lei.

                  Cercetările continuă pentru stabilirea situaţiei de fapt, cele două persoane bănuite de comiterea faptelor rămânînd în stare de arest.

                  Despre greșeli si experiențe din content marketing

                  Sunt sigur ca parafrazez un milion de oameni cand spun asta, dar la naiba! Daca continuati sa faceti greseli, dar toate sunt diferite, se numesc „experiente” si este bine sa le faceti ca sa invatati din ele. Doar asa puteti evolua!

                  Esti interesat de cat costa o optimizare seo? Poti afla informatii pe DanBradu.com Cu acest optimism de inceput, continui prin a va spune urmatorul lucru:

                  Urasc sa fac greseli. Sunt criticul meu cel mai aspru si, spre deosebire de criticii pe care-i pot avea online, nu pot sa nu observ ce anume fac gresit si sa nu incerc sa ma corectez. Sunt sigur ca nu sunt singur aici.

                  Ca notiune de baza in marketingul de continut, trebuie sa intelegeti ca greselile sunt inerente si se vor intampla mai devreme sau mai tarziu, indiferent de masurile pe care le luam pentru a le evita.

                  Deci, ce facem pentru a pastra experientele in timp ce minimalizam greselile? Practic, cum facem acele greseli pe care le invatam, nu cele care ne dau inapoi?

                  Aflati despre clientii dvs.

                  „Cea mai grava greseala pe care o puteti comite in marketingul de continut este necunoasterea clientilor dvs. Intregul punct al disciplinei se leaga de acest aspect, dovedind ca va pasa de ei, ca stiti nevoile lor si ca depuneti eforturi pentru a crea continut care raspunde acestor nevoi. Trebuie sa cunoasteti utilizatorii dvs. inainte de a crea continut de orice tip, care ii va ajuta pe ei sau afacerile lor” afirma foarte pasional Dan Bradu, proprietarul unei afaceri online de generare continut si optimizare seo.

                  Cel mai bun mod pe care l-am gasit pentru a afla informatii despre clientii dvs. este printr-un sondaj. Cred cu tarie ca cel mai bun marketing pe internet este genul care emuleaza marketingul traditional, iar studiul online serveste, in esenta, ca un mare sondaj de grup.

                  Intrebarile din acest studiu ar trebui sa fie un amestec de informatii demografice si informatii specifice produsului / industriei.

                  Varsta, sexul, venitul, tipul de produse achizitionate online, poate o lista cu informatii generale pe care stii ca le poti scrie bine etc. Se va schimba de la industrie la industrie si de la afacere la afacere, dar pana cand iti termini studiul, ar trebui sa ai suficiente informatii, astfel incat sa poti crea continut de calitate, pentru clientii tai.

                  Faceti un pas mai departe si vedeti ce continut utilizeaza concurentii dvs.Nu copiati, ci imbunatatiti ceea ce fac sau alegeti o noua directie.

                  Supravegheaza-ti continutul, schimba elementele cu feedback negativ.

                  Dan Bradu a mai precizat „cand incerci ceva nou, vei face greseli. Pastrati indicatii despre ce a mers si ce nu a si intrebati-va angajatii, familia si prietenii dvs., de ce nu a functionat. Poate ca este la fel de simplu ca adaugarea unei fotografii, poate ca este ceva mai complex, dar obtineti niste feedback si veti stii cum puteti face mai bine saptamana viitoare, luna, trimestrul, anul,etc.”

                  Daca incepeti doar in jocul de marketing al continutului, va dura ceva timp ca lucrurile sa se miste.

                  Oricine va va spune altfel, vrea probabil sa va incerce, sa va vanda un pachet de „SEO Enhancement”, in care, pentru 5 USD pe luna, acestia vor „trimite site-ul dvs. la Google” sau o alta schema ridicola. Aceste oferte nu inseamna optimizare SEO de calitate si nu ati face decat sa va pierdeti timpul.

                  Trebuie sa ii multumesc domnului Dan Bradu, proprietar la DanBradu.com, pentru sfaturile corecte si sincere privitoare la aceste aspecte extrem de greu de digerat pentru unii marketeri si asa zisi experti seo.

                  Drumuri în aşteptarea unor modernizări în comună Bârsănești

                    Mai mulţi consilieri locali din Bârsănești şi primarul de aici, Gelu Botezatu, vor să înainteze Prefecturii judeţului Bacău o adresa oficială prin care aduc la cunoştinţă starea critică a unor drumuri ce străbat această comună. De ani de zile o porţiune de circa 1.4 kilometri a drumului Oneşti – Caraclău (ce aparţine municipiului de pe Trotuş), este neasfaltată.

                    Dorind a găsi o rezolvare a acestei situaţii la Primăria municipiului Oneşti reprezentanţii comunei Bârsănești au fost trataţi cu un refuz categoric al primarului onestean Nicolae Gnatiuc. Acesta a declarat barsanestenilor că “pentru următorii patru ani nu sunt fonduri pentru a asfalta cei 1.4 km. Noi avem multe drumuri de asfaltat în municipiul Oneşti, în cartierele Slobozia şi Belci”. În dorinţa de a vedea asfaltată porţiunea de drum ce se află în apropierea DN 11 Braşov – Bacău, consilierii locali şi autorităţile comunei Bârsănești vor să facă demersuri la autorităţile judeţene pentru sprijinirea financiară a municipiului Oneşti, că să fie rezolvată această problema.

                    Nemulţumirile localnicilor din comună Barsanesti “au răbufnit” în şedinţa Consiliului Local, unde s-a prezentat şi o altă situaţie critică: pe DJ 116, ce face legătura între localităţile Barsanesti şi Târgu Ocna, un segment de drum de aproape doi kilometri (spre Galean), este foarte deteriorat. În acest sens s-a menţionat că “acest drum este străbătut de mulţi turişti, care traversează zona spre a ajunge mai repede la Târgu Ocna, în week – end înregistrându-se o creştere a traficului rutier. În zonă pot apare situaţii neprevăzute, se pot întâmpla accidente rutiere, deoarece majoritatea celor care trec pe aici nu cunosc traseul!

                    Drumul de la Barsanesti la Târgu Ocna are în zona menţionată (între kilometrii 9 – 11), multe denivelări, la fel că şi cel care trece prin satul Poiana, pe unde se poate ajunge la Albele – o altă localitate din comuna Bârsănești ”.

                    Scandalul furturilor de lemn de la Ghimeș: polițiștii au ridicat 30.000 de euro și sisteme informatice

                      30.000 de euro, sisteme informatice și documente au fost ridicate de polițiști în urma perchezițiilor efectuate, ieri, în Bacău, pentru destructurarea unui grup infracțional organizat bănuit că a creat un prejudiciu de 1.000.000 de lei prin tăiere ilegală de arbori, furt de arbori și spălare de bani.

                      În urma perchezițiilor efectuate, ieri, în județul Bacău, de polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice și ai Direcției de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliției Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de urmărire penală și criminalistică, au fost ridicați 30.000 de euro, sisteme informatice și alte înscrisuri utile cauzei.

                      De asemenea, polițiștii au constatat o infracțiune la regimul armelor și munițiilor.

                      Activitățile au vizat sediul unor instituții publice și societăți comerciale, precum și locuințele unor persoane implicate în săvârșirea de infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, tăiere ilegală arbori și furt de arbori.

                      Din cercetări a reieșit că 9 persoane ar fi săvârșit fapte ilicite în domeniul silvic, prin constituirea, sub directa coordonare a unui reprezentant al unei instituții, a unui sistem de natură a permite tăierea fără drept și valorificarea masei lemnoase rezultate din suprafețele de fond forestier aflat în proprietate public-privată.

                      Prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională este de 1.000.000 de lei.

                      Față de cele 9 persoane bănuite au fost emise mandate de aducere, iar în urma audierilor a fost dispusă măsura controlului judiciar.

                      Cele nouă persoane vor fi conduse la audieri, urmând a fi dispuse măsuri legale.

                      La acțiune au participat polițiști din cadrul inspectoratelor de poliție județene Harghita, Neamț și Vrancea, precum și jandarmi.

                      Încă trei medii de 10 (zece) la Evaluarea Națională

                        Dupa finalizarea contestațiilor la examenul de Evaluare Națională, în județul Bacău procentul notelor peste 5 (cinci) a crescut cu două sutimi, de la 76,64% la 76,66%. În total, au participat la acest examen național 4.680 de candidați, iar 3.588 dintre ei au luat note peste 5 (cinci).

                        Mai mult, pe lângă cele 16 note de 10 (zece) obținute înainte de contestații de Delia Balan, de la Școala Gimnazială „George Enescu” Moinești, Carmen Blănaru, de la Școala Gimnazială Sascut, Diana Botezatu, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești, Raluca Cîrlan-Petcu, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, Ioana Crăciun, Școala Gimnazială „Scarlat Loghin” Dofteana, Ștefania Dorobăț, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, Daria Drăgan, Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” Onești, Ștefania Enache, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Andrei Gava, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Antonia Goriuc, de la Școala Gimnazială „Scarlat Loghin” Dofteana, Ioana Harapu, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești, Carina Ivu, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău, Daria Lupașcu, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Mara Postolache, Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” Bacău, Elena Savin, Școala Gimnazială „Miron Costin” Bacău și Radu Ursache, Școala Gimnazială „Mihai Dragan” Bacău, alți trei absolvenți de gimnaziu s-au înscris pe lista celor cu nota generală maximă pe județul nostru. Este vorba despre: Francesca Rita Cătea, de la Școala Gimnazială „George Călinescu” Onești, Iulia Matei, de la Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești și Laura Diana Butacu, de la Școala Gimnazială „Mihai Drăgan” Bacău.

                        Conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Bacău în total s-au depus 432 de contestații, 230 la Limba și literatura română și 202 la Matematică.

                        Rezultatele şcolilor băcăuane

                        Conform blogului deferlari. ro, până pe 12 iulie, când repartizarea computerizată a absolvenţilor în învăţământul liceal de stat va putea stabili pe baza ultimei medii de admitere fel de fel de topuri şi ierarhii la nivel local, regional şi chiar naţional, un top al rezultatelor obţinute de câteva şcoli din municipiul Bacău la Evaluarea Naţională 2017 arată astfel: Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu” Bacău (9,38), Colegiul Naţional „Ferdinand I” Bacău (9,30), Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău (9,15), Şcoala Gimnazială Nr. 10 Bacău (8,72), Şcoala Gimnazială „Alexandru cel Bun” Bacău (8,58), Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza” Bacău (8,26), Şcoala Gimnazială „Miron Costin” Bacău 8,09, Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Bacău (7,99), Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” Bacău (7,94), Şcoala Gimnazială „George Bacovia” Bacău (7,92), Şcoala Gimnazială „Constantin Platon” Bacău (7,91), Şcoala Gimnazială „Dr. Alexandru Şafran” Bacău (7,90), Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” Bacău (7,76), Şcoala Gimnazială „Mihai Drăgan” Bacău (7,58) și Şcoala Gimnazială „Octavian Voicu” Bacău (7,40). Mediile au fost obţinute prin prelucrarea notelor publicate pe portalul evaluare.edu.ro, ca medie aritmetică a tuturor mediilor obținute de candidații înscriși și participanți.

                        Urmează repartizarea computerizată, pe 12 iulie

                        Media generală obținută la Evaluarea Națională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învățământul liceal de stat. Anul acesta, media de admitere în liceu este media ponderată între media generală la Evaluarea Națională (reprezentând 80%) și media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (reprezentând 20%). Conform Calendarului admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2017 – 2018, admiterea în liceu se face în continuare prin repartizarea computerizată a absolvenţilor clasei a VIII-a, în funcție de media de admitere și de opțiunile înscrise în fișa de admitere. Repartizarea se face într-o singură etapă pe 12 iulie. Candidaţii care au participat şi au rămas nerepartizaţi în urma primei etape vor fi repartizaţi de către comisiile de admitere judeţene pe locurile rămase libere, în perioada de rezolvare a situaţiilor speciale (a doua etapă), de pe 24 iulie. Inspectoratul Școlar Județean Bacău a publicat și ierarhia județeană a candidaților la un loc în liceu, pentru cei 4.679 de absolvenți de gimnaziu (unde sunt 7 candidați cu medie generală 10).

                        România și Rusia

                        Dacă veți face un sondaj pe stradă, la întâmplare, marea majoritate a răspunsurilor la întrebarea „cine sunt cei mai mari dușmani ai țării?” ar fi: rușii. Orice copil știe că rușii sunt cei mai mari dușmani ai țării și abia așteaptă să ne invadeze cu armatele lor ca să ne fure țara. Țară pe care, oricum, o fură prin firmele rusești care-și desfășoară activitatea în România, spre deosebire de firmele germane, americane, franceze sau englezești care sunt cele mai corecte din lume. Nimic nou; acum 50 de ani dușmanii țării erau americanii și ceilalți capitaliști, cu 100 de ani în urmane ne dușmăneau bulgarii, austriecii și ungurii, cu care eram în război.

                        Problema este că urâm rușii pentru motive greșite. Ni se spune că rușii au adus comunismul pe tancuri și l-au instalat în România pentru jumătate de secol. Dar, rușii au venit în 1944 și au plecat în 1956; până în 1989 comunismul a fost implementat de români, nu de ruși.

                        Ni se mai spune că rușii ne-au furat bogățiile prin Sovromuri; de fapt a fost vorba de plata despăgubirilor de război pe care le datoram că urmare a implicării noastre în războiul contra URSS.

                        În realitate, ar trebui să urâm rușii pentru ceea ce au făcut din 1956 până în 1989: au sabotat eforturile românești pe scena politică internațională.

                        Politica de independența față de Moscova inițiată de Gheorghe Gheorghiu-Dej și continuată de Nicolae Ceaușescu a fost contracarată de URSS prin intermediul serviciilor secrete și cu ajutorul țărilor socialiste-Ungaria, mai ales, Polonia, Bulgaria sau RDG.

                        De câte ori România făcea câte un pas în afara liniei trasate de sovietici, se întâmplau lucruri ciudate în zonele locuite de minoritatea maghiară. Iar de câte ori minoritatea maghiară se agita cu ordin de la Moscova via Budapesta, liderii români reacționau punând în discuție problema Basarabiei.

                        Tot printr-o acțiune subterană, inițiativele diplomatice ale României erau torpilate de agenții de influență ruși, ba chiar, există istorici (Larry L. Watts) care susțin că Pacepa ar fi fost agent KGB iar dezertarea în SUA a fost doar o misiune de a submina relațiile româno-americane.

                        Ceea ce se întâmplă astăzi, însă, e deja altceva. Isteria anti-rusească rostogolită în spațiul public românesc făcea parte dintr-o campanie de propagandă care, ulterior, s-a transformat în argument politic pentru vânătoarea de vrăjitoare.

                        Pe modelul McCarthy din anii ’50 (până și Charlie Chaplin a fost nevoit să plece din SUA, acuzat de simpatii comuniste), cine nu are nici un argument la îndemână pentru a-și contrazice oponentul politic, îl acuză că e „pro-rus”.

                        Dacă nu-ți convin opiniile cuiva, nu mai trebuie să te scremi să-ți formulezi contra-argumente.

                        Spune cineva că Pământul e rotund? E pro-rus, se știe. Ești convins de necesitatea vaccinării? Marș de-aicea, rusnacule! Crezi în independența Justiției? Ești un postac sovietic! Vrei o Românie independența, care să nu mai fie doar o colonie? Se știe, ești vândut rușilor și încasezi solda în ruble! Vrei ca multinaționalele să plătească impozite în România? ‘rai al dracu’ de agent al lui Putin care ești!

                        Vrei ca românii să aibă salarii cât mai mici, să cumpere arme în loc de manuale școlare, vrei ca procurorii să salte toți parlamentarii și să-i bage la Beciul Domnesc, cei acuzați de corupție să nu mai aibă drept la avocat și să fie condamnați în procese rapide, vrei desființarea sindicatelor, interzicerea oricărui ajutor social, eventual reînființarea șerbiei? Ești un democrat, un pro-occidental, un descuiat la minte și meriți să fii decorat de ambasadele străine!

                        Primarul care intră pe o ușă cu speranțe și iese pe alta cu succes

                        La al patrulea mandat de primar în Buciumi, Fănică Cozma (63 de ani, membru al PSD) este în această funcție de la reînființarea comunei. Are, însă, o experiență de 17 ani în administrația locală, pentru că în perioada 2000 – 2005 a fost viceprimarul comunei Ștefan cel Mare, din care făceau parte și cele două sate ale actualei comune Buciumi, satele Buciumi și Răcăuți. Pentru cine îl vede prima oară, apare ca un om dintr-o bucată și un gospodar chibzuit și descurcăreț. A ajuns pe meleagurile Oneștilor și Buciumilor tocmai din Panciu. A lucrat la termocentrala din Borzești (CET 2), dar din 1990 s-a apucat de ceea ce a deprins de la tatăl său, de comerț. Ca viceprimar s-a remarcat în fața consătenilor din Buciumi, iar în anul 2005, la reînființarea comunei Buciumi a candidat la postul de primar și a fost ales cu 95% din voturi.

                        – V-a ajutat în cariera de primar, domnule Cozma, desigur și experiența dumneavoastră de om de afaceri, de gospodar. Noi, străinii de comună, am fost impresionați de felul în care arată drumul, satul, până la primărie.
                        – În viața mea am muncit mult. Acasă la tata, care era întreprinzător particular, aveam carnet de producător agricol. Căram fructe la piață produse agricole și scoteam bani frumoși. Muncesc pentru această comună, acum.

                        – Cu ce faceți tot ce faceți în comună? Trebuie bani…
                        – Trebuie. Dar, am alergat peste tot, am intrat pe o ușă cu speranțe și am ieșit pe alta cu succes.

                        – V-a ajutat faptul că sunteți membru al unui partid care a fost mai mereu la putere?
                        – Da, m-a ajutat. Am făcut câte ceva în comună care să se vadă. Iată clădirea primăriei: în anul 2005, când s-a rupt comuna Ștefan cel Mare și a apărut Buciumi, nu aveam local de primărie. Înainte fusese școală, dar imobilul nu mai avea nici geamuri. Cu banii mei am pus geamuri, am vopsit totul. Dar nu era suficient. Am cerut ajutor de la județ și l-am obținut. Am cerut bani măcar pentru jumătate din lucrările necesare în primărie. Nu voiam să stau să râdă lumea de mine. Singur nu dovedeam la câte probleme erau într-o comună abia înființată, cu un buget ca vai de el. După primărie, m-am apucat de drumuri, am făcut rețea de apă potabilă în satul Răcăuți etc.

                        – Cu ce bani ați reușit asfaltarea drumului principal de exemplu, care arată impecabil. Ați beneficiat de ceva fonduri europene, guvernamentale?
                        – Am făcut proiectul tehnic, am scos lucrarea la licitație și a câștigat firma lui Costel Cășuneanu. Aveam două miliarde de lei vechi la bugetul comunal, dar îmi trebuiau 60 de miliarde. Până atunci lucram pe drumul acesta, îl aranjam, îl balastam, dar când ploua torențial se distrugea tot. Dar, am fost ajutat și am reușit. Într-o jumătate de an lucrarea era gata, pe șase kilometri, de la intrarea în comună, până la capăt, unde întorc autobuzele. Astfel, cea mai mare realizare în comună e drumul, dar sunt și școlile reabilitate, una în Buciumi, alta în Răcăuți. Numai într-o școală avem 180 de elevi romi, pentru că în comună cam un sfert din populație sunt romi. Îi aducem la școală cu microbuzul școlar.

                        – Întreb din nou: de unde banii?
                        – La Răcăuți am lucrat cu fonduri europene. Chiar acum am avut o nouă vizită de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est pentru acest proiect, pentru că așa ești monitorizat de Uniunea Europeană și de guvern.

                        – Ce alte proiecte mai derulați cu bani europeni?
                        – Un proiect pentru apă și canalizare în satul Buciumi, cu două milioane de euro, de exemplu. Un proiect pentru care m-am trudit șapte ani. Dacă aveam banii de la început, cu 2,5 milioane de euro aveam apă și canalizare în tot satul Buciumi, canalizare în Răcăuți și două stații de epurare. Acum nu mai putem aspira la două stații de epurare, ci doar la rețea de apă în jumătate din satul Buciumi, cu canalizare, iar în Răcăuți la extinderea rețelei de apă. O parte din bani vin și prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

                        – Dar, mai sunt drumuri de asfaltat…
                        – În Buciumi am asfaltat numai drumul central, pentru că așteptam să avem întâi rețea de apă și canalizare. Satul Răcăuți avea deja rețea și am lucrat mai mult la drumuri.

                        – Buciumi este o comună în coasta Oneștiului. Populația a migrat către oraș? Câți locuitori mai sunt?
                        – Avem circa 3.500 de locuitori. Statistica oficială dă 3.233, la 1 ianuarie 2017. Mulți sunt în oraș, dar mulți au case și la noi. Sunt case normale, nu case de vacanță, ca în alte locuri.

                        – Din ce trăiesc buciumenii?
                        – Marea majoritate din agricultură. Au arendat terenurile, pentru că dacă le lucrează ei ies numai în pierdere. Dar, mulți sunt deja pensionari, iar alții lucrează pe șantiere, în firme din Onești. Orașul e aproape.

                        – Are comuna Buciumi un mediu economic cât de cât dezvoltat? Din ce îi faceți bugetul?
                        – Sunt, aici, câteva magazine. Altceva, nimic. E orașul aproape și toată lumea fuge acolo să se aprovizioneze, să lucreze câte ceva. La buget adunăm cât se poate din impozite și taxe de la populație, taxa pe teren și pe locuințe. Dar, locuințele sunt 80% vechi, iar magazine avem numai 15. Am sperat să vină lumea să construiască la noi, case, gospodării, să investească. Am și amenajat o rețea de electricitate pe spațiul dintre Răcăuți și fosta seră din Onești, dar puțini au venit. Însă, sper ca într-un an-doi să se mai schimbe situația, pentru că nici terenul nu e așa de scump.

                        – Cum vă descurcați cu cei 700 – 800 de romi din comună?
                        – Foarte greu. Toți sunt săraci, trăiesc, cei mai mulți, în niște bordeie. Cam toți locuiesc în cătunul Conți. Când vine apa mare pe Cașin, la ei în case ajunge. Am început să facem diguri de apărare, dar mai e nevoie. Le-am făcut și pod, că nu aveau, le-am făcut și cimitir, pentru că duceau morții în oraș, dar și o bisericuță, pentru că sunt și vreo 40 de familii de români ortodocși acolo. Au și o rețea de apă potabilă. Și au început să apară semne de civilizație. Ba, am intrat și cu ceva asfalt pe drum.

                        – Se vorbește că un mare erou al nostru, căpitanul Ion Fătu, originar din Buciumi, căzut în luptele din Al Doilea Război Mondial, nu are un monument cum se cuvine chiar aici, la el acasă. Vă opuneți unei asemenea idei?
                        Ion Fătu și familia din care s-a tras stăteau aici, într-o casă de lângă primărie. Noi nu mai avem, acum, domeniu public pentru a ridica un nou monument. Sunt deja vreo trei monumente, unul chiar în fața primăriei. Și așa ne-am judecat cu un proprietar pentru o palmă de teren. Oare familia Fătu nu ar putea renunța ea însăși la doi metri părați de teren din colțul curții lor, unde să se ridice un astfel de monument?

                        BUCIUMI

                        Comuna Buciumi este relativ nouă, reînființată în anul 2005. La sfârșitul secolului al XIX-lea cele două sate ale ei, Buciumi și Răcăuți, aparțineau comunei Onești, din plasa Trotuș (alături de satele Onești și Filipești). În 1923 s-a format aici o nouă comună, cu numele „D. A. Sturza”, care cuprindea numai satele Buciumi și Răcăuți, până în 1931, când satele au fost transferate comunei Cașin, din care s-au separat ulterior, formând comuna Buciumi în raionul Târgu Ocna. La 1 februarie 1956 a luat ființă comuna Buciumi, cu satele Buciumi, Răcăuți și Gutinaș, iar la reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, satele ei au fost transferate la comuna Ștefan cel Mare. Dar, localitatea Buciumi este atestată documentar din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, printr-un document emis pe 11 ianuarie 1487. Legenda spune că satul a fost înființat de patru buciumași ai lui Ștefan cel Mare, care dădeau de știre despre invaziile tătare. Cele patru dealuri care străjuie satul poartă numele buciumașilor: Ivan, Tamaș, Iuga și Cârcel.

                        Crucea Roșie Bacău veghează la malul mării

                          Grupe de doi voluntari și un angajat adult sau colaborator al Crucii Roșii (asistent medical, instructor de prim-ajutor sau paramedic) vor acorda anul acesta primul ajutor pentru copiii cazați în Centrul de agrement pentru tineret “New Paradise” din Eforie Sud, tabăra “2 Mai” și tabăra “Luminița” din Euforie Nord. Reprezentanții Crucii Roșii vor fi prezenți pe plajă în intervalele orare 9-12 și 16-19, perioadă recomandată expunerii la soare. Activitatea începe în luna iulie și se termină în luna septembrie, iar voluntarii însoțiți de câte o persoană adultă vor merge în taberele amintite în serii de câte zece zile.

                          “Voluntarii selectați pentru astfel de activități fac un curs de prim-ajutor foarte serios, după care dau un examen în acest sens cu instructorii noștri. Pe litoral, reprezentanții Crucii Roșii Bacău vor interveni în situații de urgență cum ar fi resuscitarea cardio-pulmonară, corpi străini în căile aeriene superioare, hemoragii, hemostază, plăgi, fracturi, arsuri, influența temperaturii ridicate asupra corpului, febră, convulsii febrile sau primul ajutor în intoxicații”, declară Raluca Diaconu, purtător de cuvânt la Crucea Roșie Bacău.

                          Campania “Litoral – prim ajutor pentru tineri 2017” este susținută de Societatea Națională de Cruce Roșie România, care asigură încurajează astfel de acțivități cu instruirea voluntarilor prin parcurgerea unui curs de prim-ajutor de bază cu durată de 12 ore, realizat conform standardelor europene, aspect atestat de certificatul de absolvire eliberat la finalizare. Voluntarii vor fi dotați cu materialele sanitare necesare, iar transportul lor spre litoral va fi suportat de Crucea Roșie. Cazarea și hrana sunt asigurate de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța.

                          Bacăul are nevoie de stadion. Pentru că are nevoie de fotbal

                          Sâmbătă, foștii componenți ai echipei de fotbal Știința Bacău s-au reunit pentru prima oară după mai bine de patru decenii. Vorbim despre echipa Universității băcăuane care, în deceniul 1965-’75, a urcat din campionatul Orășenesc până la un pas de Divizia A.

                          Precizarea se impune pentru a nu se crea confuzii cu cealaltă FC Știința, clona adusă de liberalii lui Stavarache prin 2008, de la Băile Felix, unde activase sub denumirea de Luceafărul Lotus.

                          Așadar, la inițiativa fostului conducător al echipei, Corneliu Costinescu, componenții Științei s-au regăsit în aula Universității băcăuane. Inițial, revederea fusese programată la sediul Clubului Sportiv Știința.

                          „Din respect, însă, pentru acești oameni care s-au remarcat nu doar în sport, ci si în societate, am decis ca întâlnirea să aibă loc în aula Universității, în prezența domnului rector Schnakovszky”, a explicat directorul CS Știința, Florin Grapă. Ulterior, foștii fotbaliști ai Științei au ajuns și la sediul clubului. Asta după ce au străbătut aleile campusului, amintindu-și de escapadele în căminul fetelor sau de mesele ”dublate” la cantină; boemă studențească.

                          În programul de după-amiază figura și o vizită la stadionul „Municipal”. „Locul în care ne-am petrecut unele dintre cele mai frumoase momente din viața noastră”, a mărturisit Radu Țuțuianu, care, înainte de a deveni președintele clubului Brașovia Brașov, a fost unul dintre atacanții Științei și ai lui Dinamo Bacău. Numai că vizita la stadionul „Municipal” a picat.

                          Pentru că „Municipalul” nu mai este un stadion. „Cum adică?”, s-au arătat nedumeriți cei veniți de prin Târgu-Jiu, Târgoviște sau Galați. Băcăuanii Bâlc, Margasoiu, Sdrobiș, Ciocoiu sau Hermeziu nu au reușit să-i lămurească. Poate și din cauza faptului că nici ei nu sunt lămuriți pe deplin ce se întâmplă cu arena care, în urmă cu doar 15 ani, era printre cele mai frumoase și mai dotate din țară.

                          Adevărul este că după plecarea lui Sechelariu din Primărie municipalitatea băcăuană a tratat problema stadionului cu o incoerență și cu o iresponsabilitate ce pot servi drept studiu de caz. „Facem un nou stadion”. „Ba nu, îl modernizăm pe ăsta”. „Nu, nu, până la urmă facem unul nou, în alta parte. De 20.000 de locuri, pentru a găzdui meciuri la Europenele din 2020”. „20.000 sunt insuficiente? Mărim capacitatea la 30.000”.

                          „Facem stadion nou, dar nu în altă parte, ci tot pe locul celui actual, pe care-l demolăm”. „Nu mai demolăm si nu mai construim nimic. Îl consolidăm pe ăsta”. „Până să consolidăm tribunele, schimbăm gazonul. Mergem pe programul Hat-trick, de la Uefa”. „Niciun Hat-trick, e prea scump, lucrăm noi cu cine știm”. „În primăvară însămânțăm, iar la toamna putem intra pe teren”. „Nu, e invers, însămânțăm la toamnă și jucăm la primăvară”. „Cade tot, trebuie un stadion nou”. „La loc comanda, altele sunt prioritățile în Bacău”.

                          Și printre toate acestea, ia și taie scaune cu flexul pentru a le duce pe „Letea”, decopertează până ajungi la pânza freatică, adu din nou pămîntul, bagă țevi despre care nimeni nu știe dacă au fost într-adevăr băgate sub teren sau doar în devize fictive, dă-i cu expertize, cu conferințe de presă prin campania electorală și cu calcule savante (Compania Națională de Investiții sau subscripție publică?), iar în timpul ăsta buruienile au ajuns să înghită stadionul cu totul.

                          „Păi, probabil că de asta nici nu mai există fotbal în Bacău. Cum să faci fotbal făra un stadion?” a fost concluzia foștilor fotbaliști de la Știința, ce au prins vremuri în care județul avea reprezentante în toate eșaloanele valorice. La finalul întâlnirii de suflet de sâmbătă, unul dintre oamenii de la Știința s-a apropiat de reporterul „Deșteptării” și, după ce și-a trecut mâna prin părul alb și rărit, a spus cu voce șoptită: „La începutul anilor ’70, când jucam aici, Bacăul era un oraș important în România și din punct de vedere economic, dar și fotbalistic.

                          Aici erau fabrici cu renume, fabrici de lapte, de bere, de încălțăminte, de pâine, de mobilă, de șuruburi, de stofe, de hârtie și de câte și mai câte. Și mai era și fotbal de nivel internațional, Dembrovski devenind unul dintre cei mai buni jucători la Mondialul mexican, iar Dinamo Bacău fiind prima echipă ajunsă în turul patru al unei cupe europene. Acum, trăim alte vremuri. E greu să mai apară fabrici; unde să găsești piață de desfacere? Dar dacă e greu sau chiar imposibil să mai faci o fabrică de bere, de lapte sau de hârtie, în schimb fotbal s-ar putea face. Și încă de calitate. Bacăul are nevoie de fotbal”. Iar noi completăm mesajul.

                          Cu voce tare, de această dată: Și de un stadion!

                          Constantin Scripăț, viceprimarul Bacăului, socru mare!

                            Constantin Scripăț, viceprimarul municipiului Bacău, a fost sâmbătă, socru mare. Fiul său, Mircea Scripăț, este administratorul unei firme de transport, iar mireasa, Andreea, are studii economice și lucrează în domeniul bancar.

                            „Eu și soția ne-am implicat total și a ieșit foarte bine, a mărturisit viceprimarul Bacăului. Au venit toți cei pe care i-am invitat, prieteni, colaboratori, colegi de partid, dar și politicieni din alte partide, în jur de două sute de nuntași. Am fost onorați cu prezența primarului municipiului, Cosmin Necula, care a oficiat căsătoria. Foarte frumos a fost totul și am fost extrem de emoționat, iar emoțiile au crescut și mai tare la miezul nopții, când a avut loc o pană de curent de câteva minute, care ne-a lăsat fără lumină și aer condiționat!”

                            Nunta a avut loc la restaurantul din Parcul Cancicov, iar nașii fericiților miri au fost jurnalistul de televiziune Laurențiu Botin, fostul nostru coleg, și soția acestuia.

                            „Suntem foarte fericiți, și eu, și soția mea, iar acum așteptăm nepoți. A plouat torențial în noaptea nunții, prin urmare semnele sunt bune”, apreciază Constantin Scripăț.

                            Tabăra de pictură cu tema „Portrete şi locuri”, la Casa „Nicu Enea”

                            Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău organizează în cadrul proiectului “Prietenii pictorului Nicu Enea”, o tabără de pictură cu tema “Portrete şi locuri”. Obiectivul principal al acestei manifestări îl reprezintă facilitarea, sprijinirea şi impulsionarea creaţiei artistice a copiilor, dar şi a persoanelor mature participante.

                            Participanţii vor fi sprijiniţi să creeze şi să personalizeze portrete prin schimbarea caracteristicilor faciale, dar şi să observe fundamentele de peisaj şi să experimenteze elemente de perspectivă, compoziţie şi culoare.

                            Sunt invitaţi să participe copii pasionaţi de pictură împreună cu părinţii şi bunicii lor. Tabăra de pictură se va desfăşura în perioada 3-31 iulie 2017 (de luni până vineri), orele 10,00-13,00, la Casa Memorială “Nicu Enea”, str. Nicu Enea nr. 31. Taxa de participare este de 4 lei/ persoană.

                            ULTIMELE ȘTIRI