Start perfect pentru handbalistele Științei Bacău în actuala ediție a Diviziei A: două meciuri, două victorii. După succesul la limită obținut pe teren propriu, în runda inaugurală, contra ieșencelor de la CNOT, a venit cel de sâmbătă, de la Călărași, din etapa a doua: 27-25. Și tot ca în meciul de acasă, băcăuancele au meritul de a fi apăsat pe accelerator în partea a două a întâlnirii, după ce s-au văzut conduse iar la pauză, de data aceasta cu 15-13. „Într-adevăr, am încheiat prima repriză în dezavantaj, deși condusesem în mai multe rânduri pe tabelă”, a declarat antrenorul Științei, Constantin Giani Hornea, care a fost nevoit să renunțe, din min. 17, la Croitoriu, victima unei entorse la gleznă. În mitanul secund, Știința a basculat rezultatul în favoarea sa, impunându-se în final cu 27-25 și instalându-se, temporar, în fruntea Seriei A. „Aceste două rezultate bune sunt încurajatoare pentru echipa noastră, cu atât mai mult cu cât noi am început pregătirile destul de târziu. E un impuls, campionatul fiind lung și dificil. Oricum, nu multe echipe vor reuși să câștige la Călărași. Noi am făcut-o, iar fetele merită toate felicitările”, a subliniat Giani Hornea, care a mizat pe următoarea garnitură: Ivanov, Uricaru- Ciobanu (8 goluri), Faig (7), Cășeriu (4), Verșescu (3), Croitoriu (2), Grigoriu (2), Aholtoae (1), Iștoc, Petală și Onofrei.
Runda viitoare, programată sâmbătă, 23 septembrie, Știința Bacău va primi vizita celor de la CSȘ Tulcea.
Știința, ce start! Danubius Călărași- Știința Bacău 25-27 (15-13)
Karting/ CN FRK/Campionat puternic, dueluri spectaculoase
Penultima rundă a Campionatului Național de karting FRK, programată la finalul săptămânii trecute, pe circuitul băcăuan „Speed Park”, a confirmat că sezonul intern 2017 rămâne unul foarte disputat. „E un campionat din ce în ce mai puternic, iar lucrul acesta nu poate decât să ne bucure”, a declarat președintele Federației Române de Karting, Lucian Ștefan, care a ținut să evidențieze și numărul mare de piloți pe care etapa băcăuană i-a reunit la start: 65. Nu a fost loc de mari surprize în etapa desfășurată pe „Speed Park”. Asta și pentru că ocupanții locurilor fruntașe în clasamentele generale au făcut tot posibilul să-și securizeze atât pozițiile, cât și avansul față de urmăritorii lor. La Promo BB, Alexandru Politov (BRT) a demonstrat că rămâne cel mai autorizat pretendent la titlul național, în timp ce la Minimax, Darius Niculae (Road Runner Racing Team) a continuat să acumuleze puncte care se vor dovedi prețioase în lupta pentru câștigarea campionatului. La DD2 + Senior Max, Aldrin Opran (JMS Performance) și Ștefan Viktor (CSSK) au arătat, o dată în plus, că sunt doi dintre cei mai experimentați piloți ai Campionatului Național, evoluțiile lor continuând să-i mențină în zona de sus a ierarhiei. În fine, și la etapa băcăuană, clasa KZ2 a scos în prim-plan duelul dintre Daniel Vasile (JMS Performance) și Andrei Vajda (Go Kart Team), chiar dacă în calificări, Petru Simedru (Road Runner Racing Team) a lăsat impresia că poate modifica elementele luptei pentru podium.
Bătălia pentru titlu se va încheia odată cu runda a șasea, programată în perioada 30 septembrie – 1 octombrie, pe circuitul de la „Skat Kart”, care va găzdui, pe 7-8 octombrie și Cupa României.
Buhuși/ Zilele târgului, o poveste aflată în căutare de sine
Buhușenii au avut oferta a trei zile pentru potolit setea de cultură fizică, divertisment și cugetare, dacă nu cumva cele trei dimensiuni ale ființării sunt uneori de nedespărțit. S-a jucat fotbal, handbal, tenis de masă. „Cupa orașului Buhuși 2017” a fost o țintă interesantă pentru vitrinele câștigătorilor. Demonstrațiile de dans sportiv, gestionate minunat de elevii lui Florin Ștefănescu, au încântat. Cu Baby Dance, instructorul Cătălina Negoiță și artiștii săi au cules aplauze, ca și dansul de societate-latino, propus de Academia Adams Bacău. Karatiștii de la Clubul Sportiv Geido Dojo AK, câștigători ai podiumurilor naționale/internaționale, instruiți de Nicolae Costin, au cucerit mulți admiratori. Cumva, acestea au fost accentele noi ale unei manifestări tradiționale. Cultura animi, în stare pură, a oferit un spectacol al dezbaterii cu teme incitante, la Muzeul de Istorie. Profesorii Tinca Vârlan și Anton Coșa au propus temele „Teodor și Ana Buhuș, întemeietorii orașului Buhuși. Familia boierească, influențele politice și sociale ale vremii” și „Istorie și genealogie. Ștefăniță Vodă cel Tânăr”. Tot în acest context al oblojirii spiritului cu valori autentice înscriem și discursul elevat al ansamblului „Busuiocul”. Maestrul Petre Vlase, un răsfățat al festivalurilor naționale și internaționale, a oferit un spectacol de poveste. Am mai fost martorii discursului muzical al ansamblului „Buhușeanca” și al unor interpreți locali sau din alte zări (Briana Olteanu, Paula Florescu, Mariana Barcan, Cosmin Timofte, Vasile Mereuță, Laura Lavric). N-au lipsit Narcotic Sound and Christian D, Adda, Guess Who. Firește, trebuie să aruncăm câteva vorbe despre utilajele de divertisment și tarabele care, asediind centrul orașului, și-au propus să-i determine pe buhușeni să nu uite de tradiția bâlciului de „Ziua Crucii”. Ca admirator al acestei tradiții, n-am găsit mai nimic din fiorul bâlciului de altădată. Firesc. Bâlciul clasic este o tradiție pe care ar trebui s-o arhivăm estetic în suflet. Cu niște expoziții foto și actori cu vocație romantică s-ar putea experimenta ceva în acest sens, căci manifestarea, cu vădite încercări de primenire, rămâne o poveste frumoasă aflată în căutare de sine.
Scriitorii băcăuani şi-au numărat premianţii!
Pentru frumoasa toamnă care a însoţit toate cele cinci zile ale Festivalului Naţional „George Bacovia” (n-a plouat, nu a fost moină, nu a bătut vântul şi nici zăpadă ca altădată), şi-a asumat răspunderea Adrian Jicu, director al festivalului. La fel a fost şi în ultima zi, duminică, 17 septembrie, când, de la ora 16.00, în grădina Casei Memoriale a Poetului, refăcută, modernizată, excelent luminată, cu o superbă alee cu poezii, „tipărite” pe un material special adus din Cehia (o idee de nota 10), şi-au dat întâlnire poeţi, romancieri, dramaturgi, critici şi istorici literari, membri ai Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, nu pentru o şedinţă de cenaclu, ci pentru a acorda premiile anuale, exact în ziua de naştere a celui care a locuit o vreme în această casă, din 1906 şi până în 1928.
Preşedintele Filialei USR, Calistrat Costin, a pus în aplicare, în stilu-i personal şi inconfundabil, decizia juriului:
Premiul de Excelenţă, pentru întreaga activitate – Emilian Marcu (Iaşi);
Premiul pentru Critică Literară – Mioara Bahna (R. Sărat);
Premiul pentru Poezie – Mircea Bostan (Roman);
Premiul pentru Istorie Literară – Nicolae Cârlan (născut în Bacău, cu domiciliul în Suceava), pentru monumentalele monografii Ion Luca şi Nicolae Labiş.
„Autobuzul Bacovia”
Două interesante moduri de a-l cunoaşte pe Bacovia au fost trecute în calendarul acţiunilor din Festivalul Naţional „George Bacovia”. Sâmbătă, 16 septembrie, de la ora 11.00, în parteneriat cu Societatea de Transport Public Bacău, s-a desfăşurat un happening de poezie, sub egida stand-up poetry, în care poeții invitați la festival, dar şi poeţi băcăuani, au citit din creațiile lor, într-o manieră mai puțin convențională, într-un autobuz, care a circulat pe un traseu bacovian, cu plecare de la Statuia poetului George Bacovia din centru, apoi Casa „Bacovia”, Colegiul Ferdinand, Energiei, străzile Unirii, 9 Mai, Biserica Precista, Colegiul „Ştefan cel Mare”. Participanţii au făcut o plimbare prin Parcul „Cancicov”, după care au continuat lectura la Foişorul (Lăcuşor) din parc. Au citit poeţii Dan Petruşcă, Violeta Savu, Radu Andriescu (câştigător al Premiului Festivalului pentru Cartea de Poezie), Mădălina Rotaru, Mircea Bujor, Tincuţa Horonceanu Bernevic, Cristina Ştefan, Mioara Băluţă, Şerban Axinte.
Duminică, 17 septembrie (când s-au împlinit 136 de ani de la nașterea poetului), în intervalul 10-16 a circulat prin oraș (Traseul 18) „Autobuzul Bacovia”, băcăuanii care au avut o carte de poezii semnată de George Bacovia au putut călători gratuit. Ne-am alăturat şi noi acestei iniţiative şi am mers împreună pe un traseu complet. În autobuz, atmosferă relaxată, de duminică, prin sistemul audio călătorii au avut ocazia să asculte poezii scrise, în diferite perioade de poetul Plumbului, unele interpretate chiar de Bacovia, altele de actori profesionişti. Am avut plăcuta surpriză să întâlnim băcăuani cu un volum de poezii la ei, ştiind din ziar de facilitatea oferită de SC Transport Public SA de a călători fără bilet, dar cu o carte de Bacovia în mână. Surpriza a venit din partea unui călător, Nelu Albu, care nu avea o carte la el, „nu am nevoie de carte, ştiu multe poezii de Bacovia. Dacă vreţi, cu voia călătorilor, vă spun poezia, care vreţi?, să începem cu Plumb”. Şi a recitat-o integral, după care a fost răsplătit cu aplauze.
Iniţiativă faină. Eu ştiu de mai multe zile şi m-am pregătit. Este interesant, la difuzor ascult poezii de Bacovia, mă uit pe geam şi îmi imaginez ce gândea Poetul. Ar trebui ca aceste acţiuni să fie mai dese, nu numai de ziua lui Bacovia, s-ar încuraja lectura, ar participa mai mulţi oameni. Nu prea mai este timp de citit. Acum mă duc la Casa Memorială, am auzit că a fost renovată
a declarat Ionuţ Nedelcu
Astăzi, un autobuz al Transport Public, de pe Traseul 18, transportă gratuit toţi băcăuanii care au la dumnealor o carte scrisă de George Bacovia, este cadoul nostru de ziua poetului. Până acum, sunt deja la a doua cursă, au fost mulţi care mi-au arătat cărţile. Mă bucur când spun «mulţumesc» şi sper că până diseară vor mai fi călători cu «Bacovia» la ei.
a declarat Ionel Aştefănoaie, conducător auto
Momente Remember Cenaclul Flacăra, la Ateneu
Pentru aproape cinci ore, Sala Ateneu a Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău a fost, sâmbătă seară, 16 septembrie, gazda unui eveniment aparte pentru băcăuanii iubitori de muzică folk, în general, și, în special, pentru cei nostalgici ai atmosferei – sentiment de eliberare prin muzică și poezie – create în timpul spectacolelor (din altă vremuri socio-cultural-politice) oferite de, pe atunci, Cenaclul Flacăra. Este vorba despre „Concert Omagial în memoria poetului Adrian Păunescu – Regal Remember Cenaclul Flacăra, 44 de ani de înființare”, un eveniment inițiat și organizat de Oana Cornescu din Bacău, prin Fundația Constantin, reprezentată de Andrei Păunescu, spectacol la care un public dedicat s-a bucurat și a cântat deopotrivă împreună cu artiștii invitați: Andrei Păunescu, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Cristian Buică, Mădălina Amon, Valentin Moldovan, Walter Ghicolescu, Vasile Mardare, Arpad Domokos și Vanghele Gogu.
Evenimentul a debutat energic, cu „Totuși, iubirea”, binecunoscutul cântec pe versurile celui omagiat, Adrian Păunescu, în interpretarea celor mai mulți dintre invitați și cu mesajul lui Andrei Păunescu, fiul poetului Adrian Păunescu: „E spectacolul dumneavoastră în primul rând, haideți să cântăm împreună!”. Ceea ce, obiectiv, s-a și întâmplat, publicul, în majoritate format de persoane peste 40 de ani, cântând la unison cu artiștii, pe tot parcursul evenimentului.Pe rând, separat, dar împreună, bănuim că nu într-o ordine prestabilită, tocmai pentru a reda cât mai bine din atmosfera Cenaclului de altădată, au urcat pe scenă reprezentanți ai generațiilor, Walter Ghicolescu, Mădălina Amon, Cristian Buică, Mircea Vintilă, Arpad Domokos, Vasile Mardare, Andrei Păunescu, Valentin Moldovan, Mircea Baniciu și Vanghele Gogu, fiecare interpretând câte patru-cinci piese din repertoriul propriu, dar și din repertoriul altor artiști care, după caz, au debutat sau s-au consacrat prin Cenaclul Flacăra, dar care, din motive lesne de înțeles, nu aveau cum să fie prezenți. „Ne-am gândit să ne alegem și câte un cântec din repertoriul Cenaclului Flacăra interpretat de cei care fie nu mai sunt, fie nu pot fi prezenți aici, în această seară”, a spus Andrei Păunescu. Astfel, publicul a putut, prin vocile artiștilor prezenți, reasculta nu doar piesele care i-au consacrat pe aceștia, dar și cântece rămase, în timp, repere prin interpretarea lor de către artiști ai genului precum George Nicolescu, Gil Ioniță, Octavian Bud, Tatiana Stepa, Mircea Florian, Ștefan Hrușcă, Florian Pittis, Ecoul etc. A fost o energie bună, cu, printre piese, mici aduceri aminte, din partea artiștilor, despre întâmplări mai mult sau mai puțin amuzante- dat fiind regimul în care Cenaclul a activat – din acele vremuri, gustate toate, de public, ca atare, cu zâmbet sau lacrimi. O energie bună și prin faptul că, de la început până la sfârșit, publicul a cântat împreună cu artiștii pe care a venit să-i vadă.Spectacolul s-a încheiat puțin după orele 23.00, cu toți cei din urmă reveniți pe scenă pentru a cânta (tot împreună cu publicul) câteva piese, cea de final fiind „Doamne, ocrotește-i pe români”.
Evenimentul, la care Cotidianul Deșteptarea a fost partener media, s-a bucurat de sprijinul dat organizatorului de către agenți economici privați precum: Dedeman, Hotel Dumbrava, Inter-Auto, Agricola Internațional, Soma, SSAB-AG, Barleta, Teletrans, Bofipack, Corabo-Vin, Filmir Prod și Basarom.
Peste 250 de minori, cercetaţi penal de poliţişti
– aceştia au ajuns în atenţia oamenilor legii după ce au comis infracţiuni de furt ori de loviri sau alte violenţe
La vârsta la care singura lor preocupare ar trebui să fie şcoala, sunt şi minori care răspund mai des prezent în secţia de poliţie, decât în faţa profesorului. Ei sunt adolescenţii care ajung să fie cercetaţi penal de oamenii legii după ce comit diverse infracţiuni.
Potrivit oficialilor de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bacău, în primul semestru al acestui an, peste 250 de minori au ajuns să dea declaraţii la Poliţie în calitate de suspecţi.
Dintre aceştia, 58 au vârste de până la 14 ani şi potrivit legii nu răspund penal, dar au comis 41 de furturi, 9 fapte de loviri sau alte violenţe, 7 de distrugere şi o tâlhărie.
Alţi 70, cu vârste de peste 14 ani, dar nu mai mult de 16 ani, care au răspundere limitată şi sunt supuşi unei expertize psihiatrice pentru a se stabili dacă au avut sau nu discernământ când au comis fapta, au fost autorii a 35 de infracţiuni de furt, 23 de loviri sau alte violenţe, 8 de tâlhărie, restul fiind alte fapte.
Cei mai mulţi, 124 de minori, au peste 16 ani, dar nu mai mult de 18 ani, care răspund penal, şi sunt acuzaţi de 50 de furturi, 34 de loviri sau alte violenţe, 12 tâlhării, 10 infracţiuni la regimul rutier şi alte fapte prevăzute de Codul Penal. Localităţile cu cei mai mulţi minori cercetaţi penal sunt: Sascut, Tamaşi, Ungureni, Lipova, Buhoci şi Odobeşti.
Pentru ca numărul minorilor care ajung în cătuşe sau victime ale unor infractori să fie cât mai redus, poliţiştii băcăuani au desfăşurat mai multe activităţi de prevenire a delincvenţei juvenile în şcoli, acolo unde este locul fiecărui copil.
„Au avut loc întâlniri lunare cu elevii, cadrele didactice şi părinţii, în scopul prevenirii delincvenţei juvenile, ocazie cu care au fost prelucrate exemple de minori care au comis fapte penale şi minori care au fost victimele unor astfel de fapte”, a declarat agent şef adjunct Cătălina Creţu, purtător de cuvânt la IPJ Bacău.
Sfaturile poliţiştilor pentru părinţi:
– vorbiţi cu copiii despre valoarea proprietăţii personale şi publice şi explicaţi-le că distrugerile aduc prejudicii întregii comunităţii
– explicaţi-le copiilor că furturile, indiferent de valoarea lor, nu sunt probe de curaj, ci fapte pedepsite de lege
– este bine să cunoaşteţi toţi prietenii copilului dumneavoastră. Un anturaj nepotrivit poate avea o influenţă negativă asupra comportamentului şi preocupărilor lui
-urmăriţi comportamentul copilului şi dacă posedă lucruri pe care nu şi le putea permite (ceasuri scumpe, telefoane mobile etc)
– evaluaţi, prin discuţii, dacă copilul poate face diferenţa dintre faptele bune şi cele rele
– păstraţi legătura cu şcoala pentru a cunoaşte comportamentul şi rezultatele la învăţătură.
În Parcul Trandafirilor au răsunat melodii celebre
Muzica Militară a garnizoanei Bacău s-a prezentat din nou în fața publicului băcăuan, cu un repertoriu ales pe sprânceană. Concertul de promenadă susținut sâmbătă de membrii Muzicii Militare în cadrul “Bac-Fest 2017” a fost primit foarte bine de băcăuanii adunați în preajma foișorului din Parcul Trandafirilor.
Cum a bătut ora 14.00, publicul și-a ocupat relaxat locul pe bănci sau la umbra castanilor ce străjuiesc parcul, și-a ascuțit simțurile și s-a lăsat purtat de ritmurile muzicii instrumentale. Repertoriul bogat al Muzicii Militare i-a purtat pe băcăuani prin diverse culmi culturale, pornind de la valsuri, marșuri și până la muzică populară.
Vremea a fost extrem de frumoasă, propice unui concert de promenadă. Băcăuanii atrași de acordurile muzicii de fanfară s-au adunat cu mic cu mare în Parcul Trandafirilor, pentru a se bucura de muzică de calitate. Instrumentiștii au primit aplauze la scenă deschisă, ovații, iar pe alocuri se cereau chiar bis-uri.
Muzica curgea lin, vântul adia ușor, soarele blând de toamnă mângâia timid chipurile spectatorilor, iar publicul în pantaloni scurți te făcea să te întorci cu gândul la vacanță. Relaxarea se putea citi pe chipurile multora, iar cuplurile îmbrățișate care asistau la spectacol erau un bun exemplu de urmat într-o zi atât de reușită.
“Muzica de calitate schimbă starea oamenilor și ne unește. Avem nevoie de cultură, de divertisment, de trăiri, de stări, de sentimente. Dacă nu avem toate acestea, suntem niște oameni morți! Atât de încruntați sunt oamenii când merg pe stradă, de parcă au uitat să trăiască!”, declară Viorica Bulgaru.
Puțini dintre spectatori știau că acest concert de promenadă se înscrie în seria evenimentelor dedicate lui Bacovia, însă, cert este că lumea s-a oprit în loc, a ascultat, a zâmbit și a aplaudat, fericită că frumosul le-a luminat ziua.
Oneștenii cer ajutorul Consiliului Județean. Chimcomplex, pregătită de „măritiș”
Reprezentanții Chimcomplex vor să înființeze Compania Română de Chimie (CRC), „viitor jucător important în industria chimică din regiune”, după cum se arată în memoriul adresat Consiliului Județean (CJ) Bacău, căruia i-au cerut sprijinul. A pledat pentru cauza lor oneșteanul Cezar Olteanu, consilier județean PNL.
„Din discuțiile pe care le-am avut cu cei de la Chimcomplex am aflat că sunt participanți la un proces de privatizare a Oltchim Râmnicu Vâlcea și intenționează să facă o societate de chimie care să includă cele două mari combinate și mi-au mărturist că ar avea nevoie de sprijinul CJ Bacău în demersul lor, un sprijin moral, la fel ce cel obținut din partea CL Onești. Ei au inițiat un memoriu pe care și l-au asumat CL Onești și Primăria Onești și pe care am fost rugat să vi-l supun atenției și, în măsura care sunteți de acord, să-l semnăm.”
Pe urmele Poloniei…
Sorin Brașoveanu a declarat că a luat legătura cu președintele Consiliului de Administrație al Chimcomplex în urmă cu o lună, dar nu știa despre acest demers:
„Ne interesează și ne vom întâlni cu ei așa cum ne-am întâlnit și cu alți reprezentanți importanți ai mediului economic, ca Agricola și Dedeman. Am luat legătura și cu cei care gestionează partea de la Rafo, și cu cei de la Chimcomplex și am convenit o întâlnire. Există deschidere din partea noastră și mă bucur că veniți cu acest memoriu.”
În documentul depus la CJ Bacău se arată că „înființarea Companiei Române de Chimie (CRC) urmează exemplele recente din alte țări vecine, cum este Polonia, unde, în urmă cu 10 ani, s-a relansat producția de îngrășăminte chimice prin unificarea unui număr de 16 combinate chimice de stat și private într-o nouă companie.”
La fel, înființarea Companiei Române de Chimie ar duce la relansarea industriei chimice, România având și materii prime ce pot fi procesate în țară, și ingineri chimiști de excepție, și piață de desfacere. Investițiile propuse pentru Onești și Rm. Vâlcea ar genera locuri de muncă și dezvoltarea parteneriatelor cu instituțiile de învățământ locale și naționale.
Bicicliști în „Săptămâna Europeană 2017 a Mobilității” din Bacău
O primă activitate din proiectul „Săptămâna Europeană 2017 a Mobilității” din Bacău s-a desfășurat sâmbătă, 16 septembrie, de la ora 16.00. Biciliștii băcăuani și-au dat întâlnire în parcarea de la Stadion și au participat la un tur al orașului, pe traseul Calea Mărășești, strada Nicolae Bălcescu, Oituz, RMB, Energiei, Mioriței, strada Gării, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Aleea Parcului, Parcul Cancicov, acțiune ce s-a intitulat „Fii biciclist în fiecare zi!”. Organizată de „Federația Tinerilor din Bacău” și Agenția de Dezvoltare Locală, inițiativa propune mersul pe bicicletă ca alternativă la transportul motorizat în municipiul Bacău, în vederea îmbunătățirii calității mediului, sănătății cetățenilor și decongestionării traficului. Această ediție a European Mobility Week, a XVI-a la nivel european și a III-a la nivel local, are ca tematică „Mobilitate nepoluantă, partajată și inteligentă”. Organizatorii întregului eveniment sunt Municipiul Bacău, Agenţia de Dezvoltare Locală (ADL) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacǎu, iar parteneri, Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană, Inspectoratul Şcolar Judeţean, SC Transport Public, Federația Tinerilor din Bacău, Cora și Happy Sport. În cadrul acestei ample manifestări, pe 19 septembrie, de la ora 13.00, va avea loc, la Centrul de Afaceri şi Expoziții, și o masa rotundă „Proiectele Mobilității Urbane din Municipiul Bacău”, la care va fi prezentat portofoliul de proiecte al Planului de Dezvoltare Urbană, document strategic recent elaborat pentru Municipiul Bacău, menit să planifice în mod durabil satisfacerea nevoilor de mobilitate a oamenilor. Totodată, pe 22 septembrie, sub deviza „În oraş fără maşină!”, școlile, instituţiile publice și toți cetăţenii municipiului sunt invitaţi să folosească mijloace alternative de transport. Sub aceeași deviză, vor fi prezenţi în Parcul Cancicov, elevi de la şcolile din municipiul Bacău şi cadre didactice, unde, între orele 10.00 și 14.00, pe aleile centrale ale parcului vor alerga, vor merge pe role, biciclete, skatboard-uri și karturi cu pedale.
Educație și distracție în parcarea Magazinului Selgros din Bacău
Furnizorii de servicii educative din Bacău și-au dat întâlnire, în acest weekend, vineri, 15 septembrie, și sâmbătă, 16 septembrie 2017 , în parcarea de la hipermarketul Selgros, pentru a-și prezenta oferta părinților și copiilor. Sub genericul Târgul Educației Non-formale, activitatea face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat „Educativ poate fi și distractiv”, al Asociației „Dă mai departe”, în parteneriat cu Selgros.
„Scopul acestei acțiuni este conștientizarea părinților și copiilor despre serviciile educative non-formale care se desfășoară în Bacău. Sunt foarte multe asociații care organizează aceste activități, după școală, și este foarte bine ca lumea să le cunoască și să acceseze aceste servicii care îi ajută pe copii în dezvoltarea lor personală. Ne-am adresat inclusiv profesorilor din școli, care pot promova aceste activități extrașcolare pe mai departe, elevilor lor. Tot ce se întâmplă aici, este o bucurie frumoasă”,
ne-a declarat, la locul evenimentului, Ana-Maria Chiriță, președintele Asociației „Dă mai departe” și organizatorul acestui târg în premieră pentru Bacău.
Au participat 21 de ofertanți de servicii, cluburi, organizații non-guvernamentale și asociații, care și-au prezentat activitățile pe care le desfășoară prin spectacole, demonstrații, concursuri interactive cu premii, cântece și dans. Timp de două zile, pe la standurile acestora s-au perindat o mulțime de băcăuani, copiii lor s-au lansat în jocurile organizatorilor, au dansat, au pictat, au înrâmat fotografii, au asistat la demonstrații de karate, au ascutat muzică ușoară și populară, au colorat și s-au fotografiat.
„Este important ca cei mici, copiii, să își aleagă un astfel de serviciu educativ care pe viitor se poate transforma într-un adevărat hobby al lor. Prin participarea la aceste cursuri își pot dezvolta și anumite abilități pe care să le folosească în viață. Noi, Selgros, suntem gazdele acestui târg. Implicarea noastră a pornit de la o evidență, de la ceva concret, aceea că există aceste asociații și târguri, dar niciodată ele nu au fost prezente într-o expoziție comună. Ne dorim ca acest târg să se desfășoare mai des și să avem cât mai mulți participanți și expozanți. Ideea acestui târg și a sprijinului pe care l-am acordat au fost ale doamnei Irina Stănciuc, district manager al Selgros Cash&Carry”,
a precizat și Violeta Durlan, din echipa de relații clienți al Selgros.
Pentru că această primă ediție a Târgului s-a dovedit a fi un succes, organizatorii promit că vor reedita întâlnirea și anul viitor. Întregul eveniment a fost susținut de Primăria Municipiului Bacău și s-a derulat sub egida Bacău – Capitala Tineretului din România.
Seceta și avariile opresc apa la robinet în Nicolae Bălcescu
– mai mulți consumatori se plâng de faptul că rămân prea des fără apă la robinet
Rețeaua de apă a comunei Nicolae Bălcescu mai dă rateuri câteodată, iar acest lucru se pare că nu este chiar pe placul localnicilor. Oamenii spun că adesea se trezesc că nu mai au apă la robinet, iar ceea ce-i deranjează cel mai tare este faptul că opririle nu sunt anunțate în comună.
În plus, consumatorii declară că au dubii în ceea ce privește potabilitatea apei, aceasta având un aspect gălbui. Anton Șiler, primarul comunei Nicolae Bălcescu spune că apa se oprește în condițiile în care apar avarii în rețeaua de distribuție, dar că lucrările nu durează mai mult de câteva ore.
“Când apar anumite defecțiuni pe conducta de apă, atunci se întâmplă să se oprească apa. Întreruperi frecvente au fost înregistrate în luna august, pentru că lumea uda grădinile cu apa din rețea, iar consumurile s-au dublat sau chiar s-au triplat. Apa din rețea este pentru baie și bucătărie, nu pentru irigații! La consum mare, pompele care bagă apă în sistem, nu dovedesc cerințele. În momentul acela trebuie să facem rezervă la bazin și asta înseamnă întrerupere de apă. Am comunicat toate acestea populației, prin diverse forme”, declară Anton Șiler, primarul comunei Nicolae Bălcescu.
O nouă avarie a apărut miercuri dimineață în rețeaua de apă a comunei Nicolae Bălcescu. Consumatorii din zona de nord a localității nu au avut apă preț de câteva ore, însă, la orele prânzului, lucrările de remediere a avariei erau în curs de finalizare.
Autoritățile locale intenționează ca pe viitor să predea rețeaua de alimentare cu apă în administrarea Companiei Regionale de Apă Bacău, pentru că sunt proiecte de dezvoltare care trebuie implementate, iar acestea pot fi accesate doar de CRAB. Este vorba de POIM, pe fonduri europene.
Primarul Șiler spune că împreună cu echipa de la primărie a întocmit un proiect de suplimentare a cantității de apă pe sistem, proiect ce presupune un efort financiar de peste un milion de euro, pentru toate satele comunei. Primăria are proiectul pregătit și așteaptă trecerea rețelei de apă la CRAB ca să se poată face dezvoltarea sistemului.
Pensionarii sunt aşteptaţi să-şi ia cardul de călătorie
Pensionarii din municipiul Bacău care încă nu şi-au ridicat cardul personalizat de călătorie cu autobuzele SC Transport Public SA mai au la dispoziţie câteva zile pentru a intra în posesia legitimaţiei amintite.
Cei care nu se vor prezenta la Direcţia de Asistenţă Socială (DAS), din cadrul Primăriei municipiului Bacău, până în data de 30 septembrie, inclusiv, se vor trezi într-o situaţie neplăcută.
„Noi îi rugăm, pe această cale, să vină în termenul menţionat, deoarece de la întâi octombrie nu vor mai putea merge cu autobuzul decât în baza cardului de călătorie. Dacă, la un control pe mijlocul de transport, nu vor putea prezenta acest document, cei surprinşi într-o asemenea situaţie şi care nu vor avea nici bilet de călătorie vor fi sancţionaţi contravenţional. Toţi pensionarii, care se încadrează în plafonul de venit stabilit de către Consiliul Local pentru acordarea acestei gratuităţi, şi-au făcut fotografie pentru card, astfel că nu se poate spune că nu cunosc că trebuie să se prezinte la noi într-un anumit termen, pentru a-l ridica”.
Carmen Fifirig, şef serviciu Asistenţă Socială din cadrul DAS Bacău
Amintim că pensionarii din municipiul Bacău, cu o pensie de până în 1.206 lei, beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun şi vor utiliza cardul personalizat, în locul abonamentului.
Distribuirea cardurilor a început în data de 23 august, la DAS Bacău, str. Ştefan cel Mare, nr.17. Din municipiul Bacău, aproximativ 10.000 de pensionari circulă gratuit cu mijloacele de transport în comun.
În luna septembrie, care este o perioadă de tranziţie, de acomodare cu noul act, cei care au card, îl folosesc concomitent cu abonamentul (legitimaţia) de călătorie. Cei care nu se vor prezenta până în data de 30 septembrie, inclusiv, la sediul DAS Bacău, ulterior vor primi cardul de la ghişeele societăţii de transport.
La înmânarea cardului, pensionarii primesc şi un pliant cu instrucţiunile de utilizare. În luna septembrie, cei care au carduri primesc informaţii utile şi în mijloacele de transport.
Președinte nou la Patronatul Județean al IMM
Noul președinte al Patronatului Județean Bacău al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PJIMM) este, de la începutul acestei săptămâni, Dan-Paul Mălin Popa, directorul Departamentului Resurse Umane și Inginerie Industrială la Aerostar Bacău.
Dan-Paul Mălin Popa a preluat pentru următorii patru ani funcția din fruntea PJIMM, după ce fostul președinte, economista Gina Plantos, a solicitat înlocuirea pentru că așteaptă momentul fericit al nașterii unui copil și va trebui să se ocupe de creșterea acestuia.
Gina Plantos rămâne, însă, în echipa de conducere, pe funcția de prim-vicepreședinte al Patronatului, alături de alți patru vicepreședinți, Gabriel Căsăneanu, Irina Bibire, Marcel Cojocariu și Cosmin Isăcescu.
În edițiile următoare ale ziarului vom publica un scurt interviu cu nou președinte al PJIMM Bacău.
Bac-Fest 2017 a venit cu o premieră
Angela Marinescu este prima laureată a Premiului Naţional „George Bacovia”
15 septembrie 2017. Această zi, a patra din calendarul „Festivalului Naţional „George Bacovia”, va rămâne în analele manifestărilor dedicate poetului George Bacovia, aşa cum mereu amintim de zilele faste ale lunii septembrie, din anul 1971. Festivalul bacovian creşte în calitate şi consistenţă de la o zi la alta. Nu voi menţine suspansul, cum se obişnuieşte de regulă la aceste evenimente, şi voi spune, înainte de toate, că, în sfârşit, în Bacău s-a instituit şi se va acorda Premiul Naţional „George Bacovia”, aşa cum se întâmplă la Botoşani, unde, în fiecare an, se acordă Premiul Naţional pentru Poezie „Mihai Eminescu”. Ideea nu este nouă, a trebuit ca o mare poetă, Ileana Mălăncioiu, premiată de Revista ATENEU în 2016, să sugereze, să propună autorităţilor locale, în semn de respect şi preţuire a marelui poet băcăuan, instituirea acestui premiu. Nu a trecut decât un an şi, la festivitatea de acordare a Premiilor Festivalului Naţional „George Bacovia”, care a avut loc la Teatrul Municipal „Bacovia”, directorul festivalului, Adrian Jicu, a făcut anunţul oficial:
„Cu sprijinul consistent, moral şi financiar al Consiliului Judeţean, al preşedintelui Sorin Braşoveanu, care a îmbrăţişat ideea noastră, se instituie Premiul Naţional „George Bacovia”, care va fi acordat, în fiecare an, de un juriu format din personalităţi ale culturii româneşti, deci, un juriu naţional, cu procedurile consacrate, în care singurul criteriu de apreciere va fi valoarea creaţiilor celor nominalizaţi”.
Avem o triadă de excepţie, festival naţional, juriu naţional, premiu naţional, astfel că poeţi, prozatori, critici, din toată ţara vor visa, vor spera să fie nominalizaţi, iar unul, unul singur va fi încoronat cu Premiul lui Bacovia.
N-a fost Nicolae Manolescu, n-a fost Alex Ştefănescu, a fost însă un juriu format, o altă mare surpriză, din tineri critici literari, istorici literari, cercetători, gazetari talentaţi: Bianca-Burţa Cernat (Universitatea Bucureşti), Radu Vancu (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu), Alex Goldiş (Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca), Bogdan Creţu (Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi), Adrian Jicu (Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău).
Nominalizările juriului au fost: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Angela Marinescu, Nora Iuga, Mircea Cărtărescu şi Ion Es. Pop. Câştigătoarea Premiului Naţional “George Bacovia” a fost poeta Angela Marinescu. Laudaţio a aparţinut criticului Bianca-Burţa Cernat. Angela Marinescu este născută la 8 iulie 1941, la Arad, a făcut gimnastică la sol (era cea mai bună din Arad), înot şi volei. O tuberculoză gravă i-a marcat tinereţea, mai exact între 15 şi 26 de ani. S-a decis să studieze medicina, absolvind în final Facultatea de Psihologie de la Universitatea din Bucureşti (1972). A debutat cu poeme în revista „Tribuna” de la Cluj, în 1965, iar editorial, în 1969, cu volumul Sânge albastru. A publicat peste 15 volume de versuri. Cele mai recente sunt: Cocoşul s-a ascuns în tăietură (1996), Fugi postmoderne (2000), Îmi mănânc versurile (2003), Limbajul dispariţiei (2006), Întâmplări derizorii de sfârşit (2006) şi Probleme personale (2009). A publicat un volum de eseuri, Satul în care mă plimbam rasă în cap, 1996, precum şi un Jurnal scris în a treia parte a zilei, 2004. A primit numeroase premii, printre care premiul Nichita Stănescu în 1990 şi premiul Uniunii Scriitorilor din România în 2000. În luna septembrie 2006, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în sala Teatrului Dramatic din Botoşani, i-a fost decernat Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Totodată, Consiliul Local a hotărât să-i acorde laureatei titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Botoşani”.
Premiul pentru Exegeză Bacoviană: Constantin Călin, profesor, critic literar, redactor al Revistei Ateneu, opera care l-a consacrat definitiv în istoria literaturii române sunt cele două volume „Dosarul Bacovia”. Un foarte frumos şi consistent Laudaţio a fost prezentat de criticul Radu Vancu.
Premiul pentru Cartea de Poezie 2016: Radu Andriescu, pentru volumul „Când nu mai e aer”, Laudaţio Bogdan Creţu.
Premiul pentru Cartea de Critică a Poeziei: Graţiela Benga, pentru cartea „Reţeaua”, cu un Laudaţio de Alex Goldiş.
Premiul Special, acordat de Asociaţia Patrimonium Bacoviensis, a revenit artistului plastic Ilie Boca, pentru contribuţia deosebită la promovarea oraşului lui Bacovia, cât şi pentru reprezentarea artistică a poetului George Bacovia în operele sale.
Diploma de Excelenţă a Festivalului „George Bacovia” a fost acordată Universităţii „George Bacovia”, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate.
În cocheta sală a Teatrului Municipal „Bacovia” au luat loc în loje şi în sală scriitori importanţi, cei mai importanţi din România, critici şi istorici literari, oficialităţi locale. Tineri, foarte mulţi tineri, tot suntem Capitală Tineretului.
Un mesaj emoţionant, cald, a fost adresat invitaţilor, participanţilor şi premianţilor de Sorin Braşoveanu, preşedinte al Consiliului Judeţean, care a felicitat organizatorii, colaboratorii, voluntarii pentru reuşita acestei ediţii a Festivalului Naţional „George Bacovia”, o ediţie cu foarte multe activităţi, cu multe premiere şi noutăţi, ceea ce va ridica prestigiul festivalului la nivel naţional şi internaţional. De pe scena festivalului, Geo Popa, secretar de Stat, a transmis, de asemenea, mesajul de felicitare din partea Ministerului Culturii.
Vom reveni cu alte detalii, impresii, declaraţii, în ediţia de luni a ziarului Deşteptarea.
Trandafirii roşii. Dar invers?
De la un i, la doi i…
…sau de la cunoscut la necunoscut (una dintre regulile de aplicare a principiului accesibilităţii în învăţământ). Aşadar, acest prinţ al lingvisticii, pretenţios de nu se mai poate – i-ul –, provoacă necazuri dacă nu-i luăm în seamă aşa-zisele mofturi. Culmea e că are o prezenţă discretă, uneori greu de observat, mai ales dacă îi lipseşte semnul diacritic (de aici vorba aceea cu punctul pe i, dar numai pentru minusculă; pe I şi pe J ştim că nu se pune punct).
Filiformul i (opus, de pildă, rotofeiului o), imaginea esenţei din sticluţele mici, îşi revendică o serie de drepturi gramaticale despre care aflăm în şcoală începând cu clasele primare. Mai precis, în clasa I, bobocelul citeşte perechea pom-pomi nu atât pentru a descifra literele, cât pentru a intui valoarea semnului care face diferenţa între cele două cuvinte: acel -i arată că este vorba de mai mult de un obiect. Nu e rău să afle şcolarul că are în faţă o terminaţie; în gimnaziu, îi va spune desinenţă de plural, care se opune desinenţei zero (-ø), pentru singular.
Tot în ciclul primar, învăţătorul va supune analizei perechea pomi-pomii. Diferenţa, de această dată, o dă cel de-al doilea -i, articol hotărât enclitic, iar proba pentru a verifica legitimitatea celor doi i constă în ataşarea articolului nehotărât, respectiv a adjectivului pronominal nehotărât, astfel: nişte pomi – toţi pomii. De remarcat că forma articulată atrage după sine mărirea numărului de silabe cu o unitate: pomi (o silabă) – po-mii (două silabe). Demonstraţia este valabilă şi pentru formele genitivale feminine: (o) carte – (două/nişte) cărţi – (al, a; ai, ale) cărţii.
De la doi i, la trei i…
… sau de la simplu la complex (altă regulă a aceluiaşi principiu didactic). Cu informaţia anterioară bine sedimentată, se poate trece la verificarea cazurilor când apar în poziţie finală trei i.
Nu discutăm situaţiile speciale, când grupul se întâlneşte într-o formaţie mixtă (substantiv şi pronume sau chiar verb: „Pământul cu munţii-i ce fumegă stins”, vers eminescian citat de G. Călinescu în Istoria… sa, la p. 447; aici al treilea i are valoare posesivă) sau în mod accidental/eronat („… conducerea unităţiii nu poate trece la materializarea proiectului” – presa regională: 2 sept. 2017; al treilea i nu are nicio justificare). Nu de puţine ori lipseşte ultimul i, ca în acest titlu de pe pagina I a unui cotidian: „Stîlpul şi cheflii” (12 nov. 1991; nu se trecuse la â).
Și aici se aplică descrierea de mai sus, cu observaţia că valorile lui i sunt următoarele (analiza, ca la despărţirea cuvintelor în silabe, porneşte dinspre finalul cuvântului): articol hotărât enclitic (-i), desinenţă de plural (-i-), respectiv parte a radicalului (R-i-).
De exemplu: (un) fiu, (doi/nişte) fii (al doilea -i, desinenţă de plural, înlocuieşte desinenţa de singular -u), (toţi) fiii (ultimul -i articulează hotărât cuvântul); identic pentru (un) copil – (nişte) copii (consoana lichidă /l/ dispare în cuvintele vechi) – (toţi) copiii. De fiecare dată al treilea i aduce cu sine încă o silabă.
Ce-i cu trandafirii roşii? Dar… invers?
Iubitorii de teatru ştiu că e vorba despre o feerie aparţinând actorului şi poetului Zaharia Bârsan (1878-1948), datată 1915: „Trandafirii roşii”. Lingvistic, cele două perechi de i-uri nu sunt chiar identice: -i final din substantiv este articol, iar precedentul, -i- , desinenţă de plural, pe când la adjectiv al doilea, -i, este desinenţa de plural, iar primul, -i-, face parte din radical.
Dacă inversăm locul, ajungem la roşiii trandafiri, pentru că am deposedat substantivul de articol, pe care este obligat să-l preia celălalt ocupant al locului întâi din sintagmă: adjectivul.
„Teatrul este catedrala sufletului meu”
Ivona Lucan: Cum a fost începutul traseului dvs. actoricesc?
Viorel Petru Baltag: Am părăsit Botoșaniul cu scandal, deoarece îmi doream să plec. Acolo am stat șapte ani, am jucat foarte mult, dar am vrut să vin la Bacău, pentru că de aici am plecat. Înainte de a ajunge la Bacău am mai fost la teatrele din Constanța și Cluj, apoi m-am întors la Botoșani. Nu-mi găseam locul! Dar, în cele din urmă, Bacăul m-a atras.
La Bacău am început în ’80 . Prima dată am jucat Nae Girimea din piesa D’ale carnavalului, în regia lui Mircea Cornișteanu, după aceea a venit Mircea Marin și a montat Jocuri crude de Alexei Arbuzov, în care am jucat Mișa. În 37 de ani am peste 100 de spectacole în care am jucat, plus recitaluri și ce am mai făcut. Apoi, la Bacău a venit ca director Stelian Preda (de la Botoșani).
El voia să îl joace pe Tipătescu (O scrisoare pierdută), dar Radu Beligan a intrat în sala de teatru, m-a văzut și m-a ales pe mine pentru Tipătescu. Eu am jucat de două ori în piesa O scrisoare pierdută.
Prima dată a fost pusă în scenă de Beligan (a și jucat în ea), iar a doua oară când a montat-o Dumitru Lazăr Fulga, unde am jucat Trahanache. După aceea s-a pregătit turneul din Franța, în care am jucat o piesă colectivă pusă tot de Fulga.
De două ori am fost în Franța, unde am jucat și Berenger din Regele moare, în regia lui Gheorghe Balint. Cam astea au fost vârfurile, iar în 2010 am ieșit la pensie, dar cu toate astea văd că am fost solicitat să joc, deși unii colegi nu au mai fost chemați.
I.L.: Teatrul Municipal „Bacovia” este…
V.P.B.: Teatrul este catedrala sufletului meu.
I.L.: Realizați că ne apropiem de aniversarea celor 70 de ani de existență a Teatrului Municipal „Bacovia”?
V.P.B.: Anul viitor împlinesc și eu 70 de ani, în același timp cu teatrul, iar întâmplarea face că mă bucur că sunt între acești pereți. Aici au murit artiști precum Maria Lătărețu, care doi metri mai încolo de unde stăm noi a picat și a murit înainte să intre pe scenă. Un actor vrea să moară pe scenă, copacii mor în picioare! Așa se spune. Inima mea bate în funcție de conducătorul acestui teatru pe care îl iubesc foarte mult. Chiar dacă nu ar fi fost Eliza Noemi Judeu manager, tot un om deosebit este. Sper să facă ceva… Văd că se zbate să facă niște lucruri așa cum și le-a propus și sperăm să mai jucăm. Durerea mea cea mai mare, ca să închei, este aceea că nu am prins rolurile mari, dar asta a fost conjunctura. Ceasul biologic nu ticăie în același timp cu ceasul culturii și atunci ticăim cum putem.
Ivona Lucan,
Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”
Hublou / Hai să ne mai și jucăm, să dăm cu tifla, să facem tumbe! – ne îndeamnă Nora Iuga
Una dintre cele mai vii voci poetice, mereu proaspătă, inovatoare, provocatoare, îi aparține Norei Iuga, o scriitoare complexă și originală. Scrie poezie, proză, prozopoeme, poeme dramatice, și este o excelentă traducătoare de limba germană și suedeză.
Literatura română s-a îmbogățit cu peste treizeci de titluri traduse de domnia sa, din autori importanți, cum sunt Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller și mulți alții.
Dintre cele mai cunoscute scrieri ale sale, din ultmii ani, amintim Petrecere la Montrouge, Ascultă cum plâng parantezele, Câinele ud e o salcie și romanele Sexagenara și tânărul, Hai să furăm pepeni, Harald și luna verde, Lebăda cu două intrări, volume încununate cu prestigioase premii literare. Nora Iuga surprinde cu fiecare nouă apariție, că nu degeaba este ea „Fetița cu o mie de riduri”, cum autoironic s-a numit într-un poem-roman de mare succes.
În ciuda vârstei, e octogenară, a rămas zvăpăiată ca o fetiță, cu o extraordinară poftă de viață, pe care și-o întreține fiind mereu curioasă de tot ce se întâmplă în jurul ei și în lume. Este o neobosită călătoare, plăcându-i să descopere locuri, lucruri noi, oameni interesanți. Recunoaște că are un caracter nomad și că iubește cel mai mult libertatea.
E nonconformistă, vitală, de o uluitoare energie, e proteică și prolifică. Recent, a scos un nou volum intitulat mai drăguț decât dostoievski, scris la două mâini cu Angela Baciu. De data aceasta este vorba despre un poem dramatic (Nora a fost mereu îndrăgostită de teatru, de spectacol, a vrut să se facă actriță, apoi balerină), ilustrat de Ion Barbu, spiritual cum îl știm, inspirat, mereu în vervă. Un trio năstrușnic, pus pe șotii, care-și prezintă cu mult umor aventura livrescă: „mai drăguț decât dostoievski.
Nu e poezie, nu e proză, nu e jurnal, nu e eseu, nu e decât o conversație între două prietene la o cafea…De ce mai drăguț decât dostoievski? Totul e un plagiat, că tot se poartă. Pe peronul metroului o fată îi spune altei fete: Știi că am citit Idiotul de Dostoievski? Și cum, e chiar idiot? Nu, e drăguț. Nici protagonistele-autoare, Nora și Angela, nu sunt mai prejos, altfel Ion Barbu, nu cel de la Râpa Uvedenrode, ci Ion Barbu de la Petrila, nu s-ar fi lăsat ademenit.
Cartea e un spectacol la care se face haz de necaz, se râde mult, se plânge din amor, se învață expresii și nume de bucate, de găteli și snoave balcanice, venite din porturile și bazarurile dunărene. Se cugetă adânc, se iubește platonic, teuton-medieval, cu halebarde, bastioane și turnuri cu ceas ca la Curtea Regelui Arthur.
În amestecul acesta apar brusc elefanți și figuri politice fantasmagorice, alteori politically correct, iar toate ordonanțele ori sentințele le rostește Corul Antic, în limba latină, firește. Apoteoza e atinsă odată cu sosirea mult așteptatului Mister T, alias Ducipal, întors victorios de la vânătoarea de lei. Vă invităm la premieră!” Dadaist, suprarealist, avangardist.
Toate atributele sunt cât se poate de potrivite cu scrierile Norei Iuga, despre care un critic literar din noua generație spunea că reprezintă avangardismul vintage și că e sclipitoare. Lucru cât se poate de adevărat. Una dintre cele mai iubite și apreciate scriitoare din România, plină de farmec, energie, chef de joacă, este în aceste zile în Bacău, a luat Premiul de Excelență al revistei „Ateneu”, și, cu siguranță, ne pregătește noi surprize. Are încă două cărți pregătite pentru tipar, care vor avea, nu mă îndoiesc de asta, același succes ca și cele de până acum.
Legea 416, bine folosită în Oncești. „Cu asistații facem toată munca!”
E o zi ca oricare alta, o zi însorită, cât se poate de potrivită pentru a lucra afară, în aer liber, însă în satele prin care trecem e tare pustiu. Nici țipenie prin curți sau pe câmp. Poate și din cauză că se apropie ora prânzului. Doar la Oncești zărim „mișcare”. Și la școală, și la bibiotecă, și pe marginea drumurilor găsim oameni care trebăluiesc…
„Suntem de la 416” spune Florentin Benescu. Are 56 de ani, deci încă vreo nouă va trăi din ajutorul social: „Sper să apuc să ies la pensie! Am fost angajat la Întreprinderea de Transport București, dar era greu. Salariul era mic, gazda scumpă și nu aveam mutație în Capitală, ca să cer locuință. M-am întors acasă și am muncit la CAP.” Are șase copii, din care cinci sunt încă mici. „Iau în jur de 600 de lei, cu alocațiile lor. E cam puțin, din banii ăștia trebuie să iau papuci și haine pentru toți.”
La 23 de ani, Cristinel Dumitriu are deja două fetițe, Cristina și Andreea. „Sunt buni banii ăștia, spune bărbatul. Mai muncesc și cu ziua, la vie, la păpușoi, unde găsesc…” Între timp, apare și primarul Mihai Puțeanu. Merge pe urmele asistaților ca să vadă cum e ritmul. „Facem multe lucrări cu ei, precizează edilul. Curățim șanțurile, podețele, zugrăvim școlile, cosim buruienile. Sunt harnici, nu ca prin alte părți!”
„Trece luna și ai de unde lua”
La bibliotecă, câteva femei vopsesc lemnăria, iar alături, în curte, patru bărbați toarnă beton. Se mișcă repede, ca și cum s-ar grăbi să termine deși, la 416, contează numărul orelor, nu al sarcinilor efectuate. Îi întreb dacă nu cumva muncesc cam mult pentru puținii bani pe care îi primesc.
„E bun și pe puțin, trece luna și ai de unde lua, spune Simona Mărgineanu, din Taula. Am doi copii, Gabriela, de 12 ani, și Claudiu, de 11. Vă dați seama câte le trebuie pentru școală! Cu alocațiile lor, ajung la 440 de lei. Îi iau, nu-i dau.” Și Liliana Lăcătușu, 42 de ani, e mulțumită: „Cu banii de la 416 cumpăr mâncare, detergent, tărâță pentru porci… Chiar dacă ai ceva în grădină, fără bani nu te descurci.”
Și Cristina Maftei, din Dealu Perjului, are nevoie de bani, mai ales că sunt doi școlari în familie: „Mă duc și la câmp, dar o zi te cheamă, a doua zi nu te mai cheamă, unii îți dau 50 de lei, alții doar 25 și muncești până seara!”.
Primarul îi înțelege și le laudă vrednicia. „Totul se face cu ajutorul lor, susține el. Am renovat Căminul Cultural, am zugrăvit în școli, am pus flori, am construit un bazin la cișmea, am făcut curățenie în toată comuna și tot cu ei vom îngrădi un teren de sport. Primăria nu poate angaja muncitori! Cine ar face toate acestea dacă nu ar fi ei?”
Înmormântarea, noua și palpitanta noastră aventură
Născut ucrainean și mort ca polonez, Stanislaw Jery Lec mi-a spus că „este foarte periculos să trăiești. Cine trăiește moare”. Mi-a plăcut atât de mult zisa sa, încât, neputându-l contraargumenta, mi-a venit mereu să-l iau la palme.
Apoi, nu mai țin minte cine, un alt cugetător m-a tras de mânecă, spunându-mi că avem un singur fel de a ne naşte şi milioane de feluri de a muri. Aiurea, mi-am zis eu bucuros, întrucât mi-am construit imediat contraargumentarea.
Aiurea, mai ales în ceea ce privește moartea, căci toți murim la fel: singuri. Chiar și atunci când suntem înconjurați de alții. Când o să aveți chef de experimentul acesta, îmi veți da dreptate.
Aud despre faptul că înmormântările sunt ceremonii foarte diferite. Nu doar pe meridiane diferite ale lumii, ci chiar și în sătucuri mioritice învecinate. Diversitatea aceasta funebră este o realitate.
Chiar și în cadrul aceluiași cult religios există deosebiri mari în ceremonia înmormântării. Depinde cine oficiază slujba, cine este decedatul, care este tariful, care este tradiția comunității… Înmormântarea a devenit un lux.
Nu vorbesc doar despre transformarea acestui eveniment de către administrația patriarhului Daniel într-un eveniment comercial. Sunt muritori mioritici care gestionează pensia zeci de ani, dacă Dumnezeu îi lasă să supraviețuiască, numai pentru a … onora acest eveniment.
De parcă înmormântarea ar fi scopul suprem al vieții. Cu siguranță, veți zice, nu sunt doar hipercritic; m-ați putea acuza chiar și de blasfemie. Povestea asta a poverii deșănțate a ceremonialului de înmormântare pare a fi la fel de peste tot. Unii însă se adaptează.
Ați auzit, desigur, că în Japonia, o țară în care tradițiile și credințele chiar fac parte din sufletul nației, a fost creat un robot programat să joace rolul unui călugăr budist care poate oficia slujba de înmormântare.
Robotul, care n-a inaugurat încă nicio trecere pe celălalt tărâm, are câteva avantaje: tarife rezonabile ( 450 de dolari, comparativ cu tariful de 2.200 de dolari, perceput de călugărul budist); este foarte prompt; nu știe ce este discriminarea etc.
Un critic, venerabil călugăr budist, pornind de la gândul că religia are și suflet, s-a întrebat, retoric, dacă și robotul-călugăr posedă așa ceva… Ce aș putea anticipa?… Devenind foarte scumpe locurile de veci în cimitirele Terrei, nu m-ar mira dacă, într-o bună zi, o firmă de pompe (ce denumire!) funebre ar propune înființarea unor cimitire pe o stea, de pildă.
Tarifele, în condițiile unor prețuri zero pentru locul de veci și a unor prețuri mici de transport (teleportarea va deveni o realitate…) ar fi mult mai reduse. Firma de pompe funebre le-ar oferi rudelor supraviețuitoare și îndurerate doar niște coordonate astronomice.
Seara și noaptea, îndurerații, folosind telescoape, stând cu ochii pe steaua-cimitir, vor putea privi către mormântul celui drag, vor trimite bezele romantice. N-ar fi exclus ca acest proiect revoluționar să fie susținut furibund chiar și de ONG-uri ecologiste, căci morții, ar argumenta aceștia, poluează planeta. Mă gândesc la faptul că ar putea intra în scenă chiar și niște excentrici care și-ar cumpăra câte o stea-cimitir.
Povestea asta ar turna gaz pe foc. S-ar putea să nu existe atâtea stele câte cimitire-stea personale ar fi dorite. S-ar ajunge la licitații, la… Dar cine ar gestiona aceste licitații? Un fel de SEAP mioritic?…
Este o variantă… Dacă toate premoniții vor prinde viață, locurile de veci… stelare vor ajunge la prețuri exorbitante. Și atunci o vom lua iar de la capăt… Baba Leanța și moșul Ion, baba Hana Kioko și moșulică Akemi Akihito vor prefera din nou cimitirul terestru și unduirile glasului preotului sau al călugărului budist… Iar robotul-preot va intra în șomaj. Istoria se repetă…
