-în primele şase luni, salvatorii au avut aproape 6.900 de misiuni, cu o rată de 38 de intervenţii pe zi

Pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău au avut activitate intensă, în prima jumătate a acestui an.

În cele şase luni, ei au intervenit la 6.884 de evenimente, rata zilnică fiind dublă faţă de perioada similară a anului trecut.

Din totalul misiunilor, echipajele Smurd au avut 2.511, dar au mai fost şi 3.122 alte intervenţii, mare parte fiind recunoaşteri în teren, extrem de importante şi pe care salvatorii le fac, pentru a şti unde sunt hidranţi sau alte surse de apă în zonă, care sunt căile de acces, astfel încât în cazul unui incendiu să ştie de ce dispun la faţa locului şi cum să acţioneze.

În primul semestru, ei au intervenit şi la 484 de incendii şi arderi de vegetaţie, peste 75 la sută dintre acestea fiind produse pe fondul neglijenţei, şi soldate cu 11 persoane decedate, dintre care opt copii. Totodată, au fost salvate 68 de persoane, precum şi bunuri şi valori, în cuantum de peste 38 de milioane de lei.

Perioada supusă analizei nu a fost doar bogată în misiuni ci şi una dificilă, din cauza numărului mare de pensionări.

„Trecem printr-o perioadă mai critică, legat de diminuarea destul de consistentă a efectivelor, principala cauză fiind pensionarea. Asta nu înseamnă că nu intervenim, dar înseamnă că vor veni la serviciu de acasă, în afara orelor de program, mai multe cadre. Până la urmă suntem unitate militară şi în situaţii de criză asta este”, a explicat col. Ioan Mihalache, inspectorul şef al ISU Bacău.

Aşadar, nici perioada care urmează nu va fi una uşoară. Cei rămaşi vor trebui să muncească şi mai mult pentru a acoperi golul rămas după plecarea colegilor.

1 de 7

23 de stalpi de iluminat au fost puși la pământ. (FOTO: Tody Constantin)

Duminică, la ora 11.00, mai mulţi poliţişti de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bacău au ieşit în faţa unităţii, unde au ţinut un moment de reculegere în memoria colegilor căzuţi la datorie, ultimul fiind agentul de la Poliţia Transporturi Feroviare Suceava, ucis cu sânge rece de un individ care l-a atacat cu cuţitul chiar pe peronul din Gara Burdujeni, unde patrula.

Când sirenele autospecialelor au fost puse în funcţiune, şi şoferii care erau în trecere prin zonă au oprit din proprie iniţiativă şi au asistat la moment.

Vizibil afectaţi, poliţiştii din Bacău au arătat astfel că sunt alături de familiile agenţilor şi ofiţerilor care au pierit în uniformă.

„Este un moment dificil pentru Poliţia Română, având în vedere că în urmă cu câteva zile un coleg de-al nostru a căzut la datorie. Avem foarte mulţi colegi care şi-au pierdut viaţa şi este foarte grav. În urmă lasă suferinţă, pentru că au familie, copii, părinţi, soţii şi este dificil.

Suntem alături de familiile celor căzuţi la datorie, de toţi cei care suferă în urmă şi cu ce putem să-i ajutăm, îi ajutăm”, a declarat chestorul de poliţie Vasile Oprişan, inspector şef la IPJ Bacău. Şi sâmbătă seara, zeci de poliţişti băcăuani au aprins lumânări în faţa Prefecturii Bacău.

Moineștenii l-au avut drept oaspete, în acest weekend, pe Excelența sa Paul Brummell, Ambasadorul Marii Britanii, care a venit special pentru a asista la spectacolul de final al „Taberei de voluntariat” organizată de Primăria Moinești, unitățile de învățământ și Fundația Libra.

La închiderea taberei au mai participat Virginia Darley (Libra Foundation) și echipa sa, Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, Valentin Vieru, primarul municipiului, Neculai Breahnă, viceprimar, consilieri, profesori și copii.

„Știu că programul derulat de Fundația Libra în municipiul Moinești este unic, fiind singurul loc din țară unde voluntarii britanici locuiesc acasă la voluntarii români, ceea ce prilejuiește legarea unor prietenii trainice și schimburi culturale intense.

Proiectul derulat aici este foarte important pentru comunitate, așa cum au declarat primarul municipiului Moinești și directorii instituțiilor de învățământ implicate. Sper ca programul meu să-mi permită să vin la Moinești la Festivalul Datinilor și să pot vedea obiceiurile tradiționale ancestrale, împreună cu familia mea”, a declarat Paul Brummell.

„Această a VII-a ediție a Taberei de voluntariat este dovada clară a continuității calendarului nostru anual de evenimente. Toate proiectele noastre în colaborare cu parteneri străini și români vor fi duse mai departe, indiferent dacă vorbim de Tabăra de pictură și sculptură, festivalul dedicat lui Tristan Tzara și dadaismului sau colocviul de comunicări despre aurul negru, tradiție și continuitate în Moinești.

Sunt convins că putem crea noi ediții ale tuturor evenimentelor deja inițiate de domnul ministru aici prezent, Viorel Ilie, cel de la care am preluat mandatul de primar”, a declarat Valentin Vieru.

1 de 10

În seara zilei de 22.07.2017, lucrătorii din cadrul I.P.J. BACĂU şi I.J.J. BACĂU s-au întrunit în fața Prefecturii Bacău pentru a comemora tragicul sfârşit al colegului de breaslă Sorin Vezeteu.

Persoanele prezente au aprins lumânări şi au dat dovadă de solidaritate.

Inițiativa a aparținut membrilor Sindicatului Diamantul- Organizația Bacău.

Foto/text: Ionuț Non

Se vorbește mult despre acțiunea dăunătoare a soarelui asupra pielii, dar prea puțin despre pericolul pe care îl reprezintă razele ultraviolete pentru sănătatea ochilor, mai ales în zilele noastre, când stratul de ozon este din ce în ce mai fragil și cantitatea de ultraviolete tot mai mare.

Sunt oare ochelarii numai un accesoriu la modă sau o necesitate? E doar fashion oare, mai ales acum, vara, să purtăm ochelari sau ne protejăm de fapt sănătatea ochiului?

Avem fotofobie, alergii, infecții, dar nu știm cum să preîntâmpinăm acest lucru? Căci există riscuri, nebănuite de multă lume.

De aceea, o bună informare ne poate salva de probleme în plus. Pentru că ochelarii pot fi un aliat deosebit pentru sănătatea ochilor.

Dar cum trebuie ei aleși, când trebuie să îi purtăm? Despre toate aceste detalii am stat de vorbă cu dr. Cristian Postolache, medic primar oftalmolog, de la Clinica Gauss Bacău.

– Domnule doctor, haideți să începem direct cu întrebarea: cât de mult ne afectează ochii razele soarelui de vară și cum trebuie să ne protejăm?

– În primul rând, vorbim de ochelarul de soare, dar ne putem proteja și cu medicamente. Să o luăm sistematic. În principiu, ne referim, de fapt, la reducerea cantității de lumină care pătrunde în ochi. Dar, în momentul în care folosim ceva protector sau ceva mai închis la culoare, mă refer aici la ochelarii de soare, ochii sesizează că pătrunde mai puțină lumină și reacționează prin dilatarea pupilelor, cu scopul de a lăsa să intre o cantitate mai mare de lumină. Lucru ce se întâmplă când este mai întuneric sau când este noapte afară. Noaptea, pupilele se dilată și lasă astfel să pătrundă o cantitate mai mare de lumină, în ideea în care intră în acțiune alte celule din interiorul ochiului, acele celule cu conuri, cum se numesc, care sunt mai sensibile la lumină și sunt responsabile de vederea nocturnă. În momentul în care punem un ochelar de soare pe ochi pe timp de zi, se întâmplă acest fenomen: se dilată pupilele. Iar dacă purtăm ochelari prost făcuți, care nu au niște lentile cu filtre speciale, corecte, care nu reduc radiațiile ultraviolete, în mod real, atunci cantitatea de aceste radiații care pătrunde în ochi de fapt se mărește. Ceea ce duce la obosirea ochilor și chiar la distrugerea lor.

– Deci acei ochelari ieftini, cu lentile colorate, nu sunt buni deloc pentru protecția ochiului în fața radiațiilor solare.

– Acești ochelari doar reduc cantitatea de lumină, dar o reduc prost. E numai o culoare, o vopsea, care se aplică pe un plastic, dar care produce un efect negativ. De aceea, e bine să se apeleze la medici specialiști care pot recomanda un ochelar de soare de calitate, chiar dacă prețul nu e comparabil cu cel din piață. Trebuie să conștientizăm această problemă și să ne-o asumăm. În clinicile sau magazinele optice, ochelarii de soare sunt făcuți de firme care chiar se pricep la acest aspect, iar când facem o astfel de investiție, o facem practic pentru sănătatea ochiului. Prin nefolosirea ochelarului de soare sau folosirea lui incorectă, care este mai periculoasă din punctul meu de vedere decât nefolosirea lui, prin pătrunderea unei cantități mari de ultraviolete în ochi, despre care am vorbit, se poate ajunge în timp la atrofierea epiteliului pigmentar din retină și, de asemenea, la o boală care se numește degenerescență maculară, adică deteriorarea regiunii centrale a retinei (macula), ce determină scăderea acuității vizuale.

– Se spune că ochiul deschis la culoare, verde, albastru, gri, este mai sensibil la lumina puternică. Este adevărat?

– Da. Este sensibil la lumină, în general. Culoarea ochilor este dată de prezența pigmentului pe fața superioară a irisului. Irisul este cortina, diafragmul ochiului, care reglează cantitatea de lumină ce intră în ochi. Pe partea internă, există acel pigment, închis la culoare. Însă, cu cât acest pigment este în cantitate mai mică, ochii sunt mai deschiși la culoare. Cu cât e mai mult pigment, ochii sunt negri, căprui, iar cu cât pigmentul este mai puțin cantitativ, ochii sunt verzi sau albaștri, ochii albaștri fiind cei care au cel mai puțin pigment. De aici și sesibilitatea față de lumină a celor care au ochii deschiși la culoare. De obicei, lipsa pigmentului se cumulează cu tot: cu lipsa pigmentului și din piele, și din păr. Dar nu întotdeauna. Ei bine, da, astfel de persoane trebuie să se protejeze poate mai mult decât altele de razele soarelui.

– Ochelarul heliomat înlocuiește cu succes un ochelar bun de soare?

– Da. Cu succes. Din două motive. Unu: pentru că ochelarul folosește din start niște lentile performante, de calitate, cu filtre pentru ultraviolete. Și doi: pentru că ochelarii cu lentile heliomate reglează și cantitatea de lumină ce pătrunde în ochi și asigură, astfel, un confort mai bun pentru persoanele care îi poartă. De ce? Pentru că atunci când lumina nu mai este atât de puternică sau chiar este întuneric, acea lentilă heliomată se deschide la culoare și lasă să pătrundă în ochi aceeași cantitate de lumină de care are nevoie, deci asigură o lumină constantă pentru ochi. Se pot purta ochelari heliomați și fără dioptrii, pentru că au acea protecție necesară. Nu pot să spun că recomand în mod special ochelarul heliomat în defavoarea unui ochelar de soare. De obicei, ochelarii cu lentile heliomate se recomandă celor care trebuie să poarte ochelari permanent, pentru a se proteja, deoarece aceste lentile sunt tratate cu anumiți pigmenți care se introduc în sticla de ochelar.

– Să continuăm discuția și pe partea de oftalmologie. Cu soare, fără soare, cu un ochelar corect ales sau cumpărat din piață, trebuie să avem ochi sănătoși. Când trebuie să ne adresăm medicului specialist pentru a nu avea probleme? Așteptăm primele simptome sau sunt indicate și controale periodice în scop preventiv?

– Noi recomandăm, mai ales persoanelor trecute de vârsta de 50 de ani, controale oftalmologice anuale, pentru că după această vârstă încep să apară problemele de vedere la distanță, dar și alte afecțiuni ale ochiului, legate de retină sau de cristalin. Însă și până la această vârstă trebuie să avem grijă de ochii noștri. După 40 de ani, sau chiar și până la această vârstă, pot fi probleme cu vederea la aproape, urmare a mediului în care trăim, a locului de muncă, dacă se lucrează mult pe calculator și așa mai departe. De aceea, după 40 de ani e bine să facem controale anuale sau măcar o dată la doi ani, dacă nu sunt deja stabilite anumite afecțiuni. Până la 40 de ani, de obicei nu sunt probleme, așa că se poate extinde perioada de control la 4 sau 5 ani, doar să se verifice dacă s-a întâmplat ceva. Însă dacă o persoană este purtătoare de ochelari dinainte de 40 de ani, trebuie să facă un control anual sau poate chiar mai repede, în funcție de recomandarea medicală.

– Numai că noi ne adresăm medicului doar atunci când încep să apară usturimi, dureri ale ochilor…

– Obligatoriu când sunt instalate deja aceste simptome, de roșeață, usturimi, înțepături, senzație de corp străin în ochi, lipirea ploapelor dimineața la trezire sau când simțim că ne scade vederea, trebuie să ne adresăm unui medic oftalmolog.

– Bun. Am fost la medicul specialist, ni s-a recomandat purtarea unui ochelar de vedere, chiar și de protecție, dar nu suntem un pacient ascultător. Adică nu revenim la control, nu respectăm o anumită medicație recomandată, nu purtăm ochelarii cum ni s-a spus. Ce se poate întâmpla?

– Odată recomandat un ochelar, e clar că vederea începe să scadă. Noi, medicii, vrem să ajutăm, nimic mai mult. Însă ce ține de sănătatea personală, rămâne la latitudinea pacientului cât vrea el să fie de sănătos. Recomandăm controalele pentru a încerca să menținem acuitatea vizuală bună, prin care se poate desfășura în condiții normale activitatea de zi cu zi. Nimic mai mult.

– Am auzit și păreri conform cărora dacă deja este stabilită o anumită dioptrie pentru ochi, purtarea ochelarului duce inevitabil, în timp, la creșterea ei. De exemplu, dacă mi s-a stabilit o dioptrie de +0,5 și mi s-a spus să port un ochelar de vedere în prealabil, în timp această dioptrie crește. Adică ochiul se obișnuiește cu ochelarul și devine mai leneș. E adevărat?

– Nu. E doar o interpretare populară față de ceea ce se întâmplă cu adevărat. În realitate, mai ales la copii, pentru că ei sunt în creștere, mai puțin poate la adulții între 20 și 40 de ani, se modifică implicit și dioptria. Și atunci este recomandat un control medical periodic pentru a surprinde și creșterea capacității vizuale a ochiului sau scăderea ei. Dacă forțez ochiul și îl determin să facă un efort mai mare decât poate el duce, atunci și dioptria evoluează mai repede, adică rata de progresie a dioptriei este mai mare și se poate ajunge chiar la deteriorarea acuității vizuale. Adică nu mai putem vedea, nu mai avem ceea ce noi numim vedere de ”sută la sută”, care, în principiu, este vederea unui adult de 20 – 25 de ani, ce nu a avut în trecut sau în copilărie probleme care țin de sănătatea ochilor, deci un adult fără probleme oculare. Ca să revin la copilul care poartă un ochelar cu dioptrie de -1, în următorul an de -2 și apoi, să zicem, de -3, deci în fiecare an îi crește cu unu dioptria, dacă nu poartă ochelarul corect și nu revine la control cum i se recomandă, poate ajunge mai repede de doi ani de la -1 la -3. Deci rata de progresie e mai rapidă, nu după un curs firesc.

– Cât de periculoși sunt pentru ochi acei ochelari cu dioptrii pe care îi găsim, la prețuri foarte accesibile, și în supermarketuri, chiar și în farmacii? Dacă știu că mi s-a recomandat un ochelar de +1,5 și mi-l cumpăr din aceste locuri, nu de la optica medicală, e bine?

– Nu sunt neapărat periculoși, numai că nu sunt corect confecționați. De ce? În general, dioptriile stabilite la ambii ochi nu sunt egale. Pentru că prin construcție suntem niște entități asimetrice. Partea stângă a corpului nu este la fel cu partea lui dreaptă. De aceea, în majoritatea cazurilor, peste 60%, această asimetrie apare și la ochii. Așadar, nici ei nu sunt pe aceeași dioptrie. Dacă la ochiul drept e o dioptrie de +1,5, cel mai probabil la ochiul stâng e doar +1, de exemplu. Or, acei ochelari vânduți în comerțul de masă au ambele lentile pe aceeași dioptrie, care face bine la un ochi, dar nu și la celălalt. De aceea este recomandat ca ochelarul de vedere să fie realizat în clinici de optică medicală, după măsurătorile făcute de medicii oftalmologi, pe aparate speciale de mare precizie. E ca diferența între o haină pe care o iau de la magazin, după mărimea pe care știu eu că o port, făcută după un anumit tipar, și o haină pe care mi-o fac la croitor, exact după dimensiunile mele. Cu sau fără… asimetrii. Așa este și cu ochelarii. Oftalmologul îmi prescrie exact ochelarul care mă ajută să văd exact cât îmi trebuie. Dacă iau acei ochelari de la supermarket, pe de o parte vorbim de o simetrie care nu e recomandată, iar pe de altă parte e vorba și despre subiectivismul meu în momentul în care cumpăr o pereche de ochelari, chiar dacă nu mă pricep la asta, nu sunt o persoană avizată, dar mi se pare mie că văd mai bine cu acel ochelar, în acel moment. Ceea ce nu mai este neapărat bine când ajung acasă sau a doua zi când îmi pun acei ochelari pe ochi. Or, recomandarea unui medic este dată pe măsurători obiective.

– La începutul discuției noastre ați spus că ne protejăm ochii cu un ochelar, dar și cu medicamente. Cum putem să luăm aceste medicamente? Sunt bune și cele pe care le luăm direct din farmacii pentru că am văzut o reclamă la televizor și am considerat noi că e suficient, sau trebuie să consultăm mai întâi un medic specialist?

– Da. Sunt anumite medicamente care pot crește cantitatea de epiteliu pigmentar și, implicit, reducerea sensibilității la lumină. Sunt substanțe folosite de retină și de epiteliul pigmentar retinian în activitatea zilnică. Ele pot fi aduse în organism și prin alimentație, prin fructe și legume proaspete și colorate – morcovi, ardeiul gras roșu, roșiile etc. Dar, poate mai simplu e, o să îmi spuneți, să apelăm și la medicamente, din gama vitaminelor, sau la acele picături care se pun în ochi zilnic ori după o recomandare medicală. Sau poate nu neapărat mai simplu, ci ca o metodă de completare, pentru că nu întodeauna reușesc să asigur necesarul zilnic de pigmenți și aceste substanțe numai din alimentație. Deci, da, sunt pastile pentru fluidizarea sângelui. Picăturile se folosesc doar pentru umectarea ochiului. De principiu însă este bine ca aceste medicamente să se administreze la recomandarea medicului sau măcar a unui farmacist. Dar fără a ocoli în prealabil un diagnostic pe care doar oftalmologul îl poate stabili.

– Ca o concluzie, ochelarul trebuie purtat permanent, dacă se stabilește o problemă de acuitate vizuală?

– Dacă vorbim de ochelarul de vedere, este indicat ca acesta să fie purtat așa cum recomandă medicul oftalmolog, pentru că altfel ochiul obosește și se deteriorează, iar ochelarul de soare e bine să fie purtat cât mai mult timp la lumină puternică sau măcar atunci când ne expunem la soare pentru că protejează, reducem riscul de apariție a altor probleme de sănătate. Deci, ca o concluzie, e bine să ne protejăm în orice fel ochiul, pentru că are o funcție utilă cu exteriorul, cu mediul în care trăim, ne ajută să obținem multe informații necesare în activitatea zilnică și în luarea deciziilor ce țin de noi. Vorbim totuși de capacitatea de a… vedea.
Iată cum expresia ”cu ochii în soare” capătă noi valențe: nu numai că nu este recomandat să stăm neprotejați cu ochii în soare, dar este de preferat să avem grijă și de cei dragi să nu stea expuşi la soare fără protecția pe care le-o poate oferi o pereche potrivită de ochelari de soare, cu factor mare de protecție împotriva razelor UV. Pe scurt: nu stați și nu-i lăsați pe cei dragi cu ochii în soare.

1 de 7

Amănunte importante:
– ochelarii de proastă calitate ne pot afecta grav vederea
– lentilele de culoare închisă la un ochelar de soare nu asigură neapărat o protecţie mai bună decât cele deschise la culoare. Protecţia este asigurată de un filtru încorporat în lentile, nu de culoarea acestora
– persoanele ce au ochii deschişi la culoare trebuie să fie mai precaute la ultraviolete, pentru că sunt mai sensibile
– s-a demonstrat clinic faptul că expunerea pe termen lung la radiația UV induce leziuni ale pleoapelor, corneei, cristalinului și retinei, iar expunerea acută poate determina leziuni ale suprafeței anterioare a ochiului, asemănătoare arsurilor solare la nivelul tegumentelor
– cu cât este mai mare expunerea ochiului la radiația UV, cu atât crește riscul apariției tulburărilor oculare (apariția cataractei, a degenerescenței retinei, a cancerului de piele cu localizare la nivelul pleoapelor sau în regiunea perioculară și a altor afecțiuni oculare cronice)
– Uniunea Europeană a inclus ochelarii de soare în grupa ”dispozitivelor de protecţie individuală”.

Generalul maior (r) Iordache Olaru, ajuns pentru un sejur în Slănic Moldova, și-a dedicat o zi întreagă unei cauze mai puțin abordate de oricare dintre oaspeții stațiunii de la poalele Nemirei: a lucrat o zi întreagă pentru a scoate din bălării Cimitirul Eroilor, înființat de Comitetul central București al Societății „Cultul Eroilor” în perioada 1930 – 1931.

„Am scos din perimetrul cimitirului – ne-a declarat Iordache Olaru – peste 300 kg de pietre, sticle, obiecte de plastic, recipienți de diferite dimensiuni, crengi, bucăți de lemn, dar și iarba cosită și vegetația de pe monumente și de pe zidul de împrejmuire.

Am îndepărtat arbuști cu înălțimi de până la trei metri, inclusiv din partea stângă a intrării principale, care acoperea inscripția de pe stâlpul porții, și am fixat poarta de la intrarea în cimitir, rezemată de zid. Foarte multe deșeuri proveneau din cimitirului orașului, vecin cu Cimitirul Eroilor”.

„Era o datorie a noastră! – a precizat gr. mr. (r) Iordache Olaru. Se împlinesc o sută de ani de la luptele de la Cireșoaia-Coșna-Măgura, din Primul Război Mondial. M-am documentat și am vrut să văd pe aceste locuri pe unde sunt semnele marcante (cimitire, monumente ale eroilor).

Am fost sus, pe Măgura, la Monumentul Eroilor, dar am aflat că este un cimitir al eroilor și în Slănic Moldova, unde sunt înhumați militari români, unguri, austrieci și germani. Cimitirul era într-o stare deplorabilă.

Era datoria mea să fac ceva în amintirea celor care s-au jertfit pentru idealul Unirii. NICIODATĂ nu vom putea reproduce ardoarea, patriotismul și eroismul soldatului român”.

Militar de carieră timp de 37 de ani, gr. mr. (r) Iordache Olaru rămâne cu inima și conștiința alături de armata română și de eroii ei. Format la Școala militară de ofițeri activi de artilerie, unde a fost șef de promoție, dar și la Academia Militară și Colegiului Național de Apărare, ofițerul, trecut în rezervă în 2009 cu gradul de general maior, a îndeplinit cele mai importante funcții: lector în Școala militară, ofițer de stat major în Comandamentul artileriei și în Statul Major General.

În perioada 1995 – 2000 a lucrat în Biroul reprezentanților militari români la NATO și Uniunea Europei Occidentale (UEO), a fost consilier al șefului Statului Major General, între 2003 – 2006 a îndeplinit funcția de locțiitor al reprezentantului militar al României la NATO și Uniunea Europeană, iar în noiembrie 2006 a fost numit șef al Direcției Planificare Strategică din Statul Major General.

A fost decorat, între altele, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în Grad de Cavaler (pentru militari), cu Ordinul „Sfânta Barbara” și cu Medalia „Pentru Merit” (ambele din SUA), dar este și Cetățean de Onoare al Statului Alabama (SUA).

Numele gr. mr. (r) Iordache Olaru apare și sub multe articole publicate pe internet, în care ia atitudine față de unele tare ale societății românești de după 1989, dar și articole dedicate cinstirii memoriei eroilor români, precum „De ziua Victoriei, cu respect și onoare despre SOLDATUL ION”.

-în timpul exercitiului s-a primit un apel real de la un turist care s-a rătăcit – după ce turistul a fost găsit, altul a anunțat că s-a accidentat la „300 de scări”

Astăzi, 22.07.2017, începând cu ora 10.00, în staţiunea montană Slănic Moldova a avut loc un exerciţiu în sistem integrat, cu participarea structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă; exerciţiul a simulat o serie de intervenţii specifice pentru salvarea persoanelor aflate în dificultate pe traseele montane din masivul Nemira.

Scenariul exerciţiului a început la ora 10.00 , când în urma unui apel 112 s-a semnalat faptul că o persoană a căzut de la înălţime şi are nevoie de ajutor.

Apelul a fost retransmis către instuțiile destinate realizării acțiunii de căutare salvare a persoanelor accidentate în zona montană; în urma sosirii acestora la faţa locului au fost instalate echipamentele pentru montarea tirolienei, iniţierea acţiunii de căutare, descoperire și acordare de prim-ajutor victimei accidentului din zona montană.

Persoana accidentată a fost transportată către autospeciala S.M.U.R.D. pentru deplasarea către cea mai apropiată Unitate Primiri Urgențe, respectiv Spitalul Municipal Oneşti.

Însă, adevărata provocare a venit atunci când pe timpul exercițiului s-a primit un apel real prin Sistemul Unic pentru Apeluri de Urgență 112, de la un bărbat în vârstă de 68 de ani, care afirma că s-a rătăcit în zona Dobru.

Fără a sta pe gânduri, Salvamont Bacău, jandarmii băcăuani cu pompierii salvatori prezenți la exercițiu au plecat în căutarea persoanei.

În mai puțin de 45 de minute din momentul anunțării, bărbatul a fost găsit și adus înapoi în stațiune, unde este cazat.

La la nici o jumatate de ora de la rezolvarea cazului, echipele de intervenție au fost solicitate, tot prin 112, sa intervină la un accident care a avut loc pe traseul „300 de scari”. Victimei i s-a acordat primul ajutor și a fost coborâtă de pe munte si predată echipajului SMURD.

Pentru activitatea de salvare a victimelor unor accidente în zona montană sunt stabilite a acționa în sistem integrat următoarele instituții:
– structurile de specialiști din cadrul unităților din cadrul I.G.S.U.;
– structurile de salvamont;
– structurile de specialiști din cadrul unităților de jandarmi.

În situația în care în zona montană se produce un accident în care sunt implicate persoane, este absolut necesar ca acesta să fie adus la cunoștința structurilor responsabile cu desfășurarea acțiunilor de salvare prin intermediul Sistemul Național Unic Apeluri de Urgență „112” .

În momentul inițierii apelului de către victimă sau de către o altă persoană care are cunoștință despre o persoană care s-a accidentat în zona montană, apelul este preluat de către Dispeceratul de specialitate, care va solicita informaţii referitoare la datele de identificare ale victimei / victimelor, starea acesteia, posibilităţile de comunicare, localizare , descrierea zonei în care se află, trasee până la locul respectiv.

În cursul convorbirii dintre Serviciul Public Judeţean Salvamont şi apelant, celelalte agenţii (Dispecer ISU, Jandarmerie, Coordonator medical-medic coordonator sau similar) vor rămâne în continuare în ascultare.

După încheierea convorbirii cu apelantul, reprezentanţii Salvamont, Jandarmeriei precum şi Coordonatorul medical vor stabili care este echipa cea mai apropiată de locul evenimentului pentru a interveni ca echipa de prim răspuns.

La momentul constituirii echipei de intervenţie comanda şi coordonarea intervenţiei este preluată de Comandantul intervenţiei care va decide modul în care echipele vor acţiona pentru căutarea, descoperirea, acordarea primului ajutor, transportul victimei și modul de realizare al acestuia.

Jandarmeria Montană intervine şi coordonează operaţiunile de căutare-salvare a persoanelor pentru care există confirmarea sigură că starea de sănătate nu le este afectată;de asemenea , derulează, în cadrul acţiunilor de căutare a persoanelor rătăcite sau dispărute, misiuni specifice de identificare a persoanelor implicate şi acţionează ca echipă de prim – răspuns, în apropierea sediului subunităţii de jandarmerie montană pentru asistarea victimei până Ia constituirea echipelor de salvare.

1 de 12

Structurile montane ale Jandarmeriei Române – secţiile şi posturile de jandarmi montane – sunt specializate, pregătite şi dotate în vederea exercitării misiunilor de menţinere a ordinii publice pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor în staţiuni montane şi pe trasee turistice din zona acestora; aceste structuri participă, împreună cu alte instituţii abilitate, la supravegherea, controlul şi asigurarea protecţiei fondului cinegetic şi piscicol natural, a fondului silvic şi de protecţie a mediului, prin măsuri specifice de prevenire şi combatere a oricăror încălcări ale prevederilor normelor legale, participă la căutare şi salvarea – evacuarea persoanelor/turiştilor care se află în pericol în zona de responsabilitate.

Structurile de jandarmi montane sunt destinate pentru executarea următoarelor misiuni:

– menţinerea ordinii publice pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional în zona de responsabilitate (staţiuni montane şi pe trasee din zona acestora);

– menţinerea ordinii publice în zonele de agrement (pârtii de schi, bob, sanie, etc.), prin aplicarea măsurilor prevăzute de actele normative în vigoare;

– prevenirea şi combaterea fenomenului contravenţional şi infracţional privind poluarea (fonică, a cursurilor de apă, a aerului, a solului, cu deşeuri etc.)

– participarea la misiuni comune cu reprezentanţi ai instituţiilor abilitate sau în mod independent, pentru prevenirea şi combaterea încălcării reglementărilor specifice şi asigurarea protecţiei şi conservării fondului cinegetic, piscicol natural şi a fondului silvic;

– desfăşurarea de activităţi de informare, prevenţie şi educare în cadrul şcolilor, prin prezentarea unor teme cu specific de protecţie a mediului în zonele montane;

– acordarea de sprijin autorităţilor, în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi specifice la nivel local, în zona de competenţă;

– cunoaşterea permanentă a stării traseelor turistice şi informarea turiştilor cât şi a factorilor responsabili din zonă cu privire la starea drumurilor, starea indicatoarelor şi marcajelor montane, alunecărilor de teren şi locurile unde s-au produs sau există posibilitatea producerii de viituri sau avalanşe precum şi anunţarea din timp a populaţiei din zonă şi a turiştilor în vederea evitării accidentelor şi altor evenimente negative;

– îndrumarea, informarea şi acordarea de asistenţă turiştilor şi persoanelor aflate în dificultate în zona montană.

– sensibilizarea opiniei publice, prin mediatizarea unor acţiuni cu impact pozitiv în domeniul protecţiei mediului, prevenirii şi combaterii încălcărilor reglementărilor specifice zonei montane, a prevenirii producerii accidentelor în zona de competenţă.

– asigurarea ordinii publice, independent sau în cooperare cu structurile mobile, la activităţile care se desfăşoară în locuri publice în zona montană din competenţă şi care implică aglomerări de persoane (concursuri, acţiuni promoţionale, spectacole, manifestări sportive, etc.);

– intervenţia operativă pentru soluţionarea apelurilor populaţiei prin Sistemul Naţional Unic de Apel de Urgenţă „112”, direcţionate către structurile de jandarmi conform indexului de cooperare;

– căutarea şi descoperirea persoanelor aflate în dificultate în zona montană;

– acordarea primului ajutor medical prin efectuarea unor acţiuni pentru salvarea vieţii persoanelor care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută în zona montană;

– salvarea şi transportul persoanelor care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire în zona montană la cea mai apropiată unitate medicală de primire a urgenţelor;

– conservarea şi protecţia urmelor şi indiciilor în cazul situaţiilor de urgenţă produse în mediul montan (accidente, avalanşe, alunecări de teren, incendii, revărsări ale cursurilor de apă, etc.).

Curtea de Apel Bacău a judecat cererea formulată de autorităţile judiciare din Franţa pentru executarea mandatului european de arestare emis, luna trecută, pe numele unei băcăuance, cu ultimul domiciliu declarat în Roman, persoană urmărită internaţional. T.A.M. este suspectată de săvârşirea infracţiunilor de participare la un grup infracţional organizat, provocarea minorilor la comiterea de infracţiuni în mod uzual, furt organizat sau armat, spălare de bani, asociere în vederea comiterii de crime sau infracţiuni.

Primăvara trecută, Brigada de Protecţie a Minorilor din Paris a descoperit „o organizaţie criminală formată din clanuri originare din Roman şi Iaşi, având cu ei şi minori, aproape 80, în regiunea pariziană sau în Spania, minori constrânşi să comită furturi în mijloacele de transport public din Paris şi din regiunea acestuia, fiind înregistrate aproximativ 300 de astfel de furturi”, acuză anchetatorii. Din această organizaţie ar face parte şi băcăuanca.

„Supravegherile şi interceptările telefonice au permis constatarea faptului că T.A.M. nu exercita nici o activitate profesională şi conducea activitatea delincventă cotidiană a acestor copii în aşa fel încât eventuala prindere şi încarcerare a lor să nu poată avea loc şi să se bucure de rezultatele furturilor lor, din care, o parte erau trimise în România, sub formă de bani sau de bunuri, ancheta permiţând reţinerea asupra sa a faptelor vizate în mandatul de arestare”, se arată în cererea autorităţilor din Franţa.

În şedinţa de judecată a Curţii de Apel Bacău, femeii i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, dar aceasta nu a fost de acord să fie predată autorităţilor judiciare franceze.

Instanţa a dispus, însă, arestarea ei pentru 30 de zile în vederea predării.

Consiliul Local Comănești a aprobat recent achiziția de echipamente medicale specifice împreună cu dotări independente pentru Compartimentul Chirurgie al Spitalului Orășenesc “Ioan Lascăr”.

Tot în Consiliul Local Comănești au fost aprobate proiectele de hotărâre privind reabilitarea grădiniței din cartierul Lăloaia, pentru construirea unei grădinițe noi în cartierul Vermești precum și pentru amenajarea unei alei pe partea dreaptă a digului râului Trotuș (în zona dealului Goanșa).

Amenajarea unei baze sportive în zona preurbană Vermești, extinderea canalizării în cartierul Zăvoi și racordarea acesteia la Stația de epurare precum și realizarea unui sistem de canalizare în cartierele Lăloaia, Sublăloaia și Șupan sunt alte obiective pe care consilierii locali ai orașului Comănești le au în vedere în acest an.

Anveloparea clădirii Spitalului Orășenesc (ce dispune de un modern panou electronic de afișaj, pentru îndrumarea pacienților), este o altă problemă la care s-au gândit aleșii locali ai acestui oraș. La aceste inițiative ale primarului orașului Comănești, Viorel Miron, s-au adăugat recent și alte proiecte de hotărâre care au fost aprobate în Consiliul Local.

Este vorba de modernizarea iluminatului public (Comăneștiul va avea un iluminat asigurat prin folosirea lămpilor cu led), de construirea unei hale în piața orașului și de amenajarea unei parcări dar și de împrejmuirea clădirilor și a terenurilor aflate în subordinea Consiliului Local. Lucrări de modernizare vor cunoaște și școlile gimnaziale “Liviu Rebreanu”, “Ciprian Porumbescu” și Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika” (acestea urmând a fi reabilitate și dotate cu echipamente educaționale “de ultimă generație”).

De asemenea, printr-un alt proiect de hotărâre votat în Consiliul Local Comănești s-a aprobat ca să se facă și câteva dotări independente pentru acest oraș. Este vorba de achiziționarea unei autobasculante, a unui autogreder, a unei autocisterne și a unui cilindru compactor.

„Vreau să încep prin a da un disclaimer: povestea mea nu e o rețetă a succesului. Povestea mea e unică, cum e a oricărui om. Cu toate astea, s-ar putea să se învețe ceva din ea”, spune sigură pe ea Ariadna Lungulescu, absolventă a Colegiului Național „Ferdinand I”, candidata care a luat anul acesta Bacalaureatul cu nota 10 (zece), alături de alți trei absolvenți, despre care Deșteptarea a mai scris.

Prima experiență, prima dezamăgire…

Cum a fost cursul ei școlar, în toți acești ani, cum au fost pentru ea anii de liceu?

„La sfârșitul clasei a VIII-a am avut media de admitere la liceu 9,81, ceea ce mi-a permis să intru la «Vrănceanu», deși fusesem elevă la «Ferdinand» din clasa a III-a. Pentru a intra la clasa de Matematică – informatică intensiv engleză, am dat un test de engleză, pentru ca mai târziu să aflu că, în general, toți elevii care optează pentru clasele de Mate-info și nu au medii destul de mari sunt repartizați la clasele de intensiv, în opinia mea, o aberație înfiorătoare a sistemului educațional din România.

Așa a ajuns un elev de 9,81 într-o clasă de elevi de 9,50 și mai puțin”, continuă Ariadna să ne prezinte impresiile sale, experiențele pe care le-a trăit, destul de intens, am adăuga, și chiar dezamăgirile de care a avut parte.

Urmare a acestei nedreptăți, pe care nu a putut să o accepte, la sfârșitul clasei a IX-a, nu a mai surprins pe nimeni când a decis să se mute înapoi la Colegiul Național „Ferdinand I”.

„«Vrănceanu» era, pentru mine, un liceu cu prea mari pretenții… Singurul lucru pe care l-am câștigat în perioada petrecută în acel colegiu a fost informația, mai exact, acolo am aflat de existența MUN-urilor, despre care voi vorbi mai târziu”, mai precizează.

Regăsirea prin artă

Așadar, în clasa a X-a s-a mutat la „cea mai bună clasă de Mate-info din «Ferdinand», clasa doamnei profesoare Violeta Ursinschi, un monstru sacru, o persoană căreia îi datorez foarte multe și pentru care nu există în DEX destule cuvinte de laudă”, spune absolventa noastră.

În același an a descoperit și pasiunea pentru dezbateri, dar și-a redescoperit și pasiunea pentru teatru, devenind membru Transparency. Ne-a dezvăluit faptul că, pentru ea, teatrul este extrem de important.

Workshopurile de la trupă au învățat-o să își folosească corpul, vocea și expresivitatea, dar și cum să fie persuasivă, să manipuleze, în același timp satisfăcându-și dependența de artă.

Însă, deși a jucat de mai multe ori pe scenă, chiar a regizat și a primit numeroase premii în cadrul concursului „Personajele își caută actorii”, nu și-a dorit niciodată să facă o carieră în teatru.

„Am vrut să îmi dezvolt abilitățile pentru dezbateri și public speaking”, declară.

A participat la șapte conferințe și a prezidat un comitet la o a opta

„Asta mă aduce, încă o dată, la MUN-uri. MUN este un acronim pentru Model United Nations. Un MUN este o conferință la care participă elevi și/sau studenți pasionați de dezbateri și politica internațională.

Pe același model există și MEU – Model European Union și Model NATO”, explică Ariadna Lungulescu. În total, pe perioada liceului, a participat la șapte conferințe MUN și a prezidat un comitet la o a opta, iar acum se mândrește cu un premiu întâi la Roma ROMUN – cea mai mare conferință MUN din Italia (despre care Deșteptarea a scris la acea vreme, n.r.) și trei premii doi, la Iași și București.

„Pot spune că cea mai mare parte a lucrurilor învățate de mine în liceu, cele care îmi vor fi de folos și în viitor, au fost învățate la aceste conferințe și în pregătirea lor. Dacă la școală aș fi putut obține note maxime fără să învăț, la conferințe situația era cu totul alta.

Concuram cu elevi și studenți de elită, pasionați și dedicați, care, la fel ca mine, au înțeles că liceul nu contează aproape deloc în dezvoltarea lor viitoare. Așa că au luat atitudine, și-au luat educația în propriile mâini, ca să spun așa, și i-au depășit cu mult pe ceilalți. Da, se poate spune că MUN-urile sunt doar pentru cei pasionați de dezbateri și politică.

Se poate spune orice, dar nu înseamnă că e așa cum se spune”, ne-a mai declarat Ariadna. Este de părere că experiența unei conferințe e pentru oricine, ceea ce se întâmplă pe scena politică internațională ne privește pe toți, informația e pentru toți, trebuie doar să știi unde să o cauți.

Fiind convinsă de toate aceste lucruri și concentrându-și atenția spre aceste conferințe, în clasa a XI-a a câștigat și o mențiune specială la etapa națională a concursului Public Speaking.

„Aici, într-adevăr, este nevoie de puțin talent sau, mai bine spus, de o înclinație pentru vorbitul în public. Este un concurs pentru elevi care nu au frică de scenă, care sunt creativi, elocvenți și carismatici. La acestea se adaugă câteva alte concursuri…”, a mai spus.

A demonstrat că se poate

„Până aici, ar trebui ca orice persoană familiarizată cu sistemul educațional românesc să observe că niciunul dintre premiile pe care le-am câștigat nu au fost la concursuri sau olimpiade școlare.

Să nu credeți că nu am participat la olimpiade! În fiecare an, pe perioada liceului, am fost la olimpiada de Engleză. În condițiile în care în clasa a X-a am obținut o diplomă Cambridge de nivel C2, cel mai înalt nivel posibil, eu nu am ajuns niciodată la proba de baraj din cadrul olimpiadei.

De ce? Asta mă întreb și eu, și nu pot întelege de ce uneori pare că unicul scop al sistemului educațional este să suprime entuziasmul elevilor”, mai adaugă.

Pe perioada liceului nu a avut media anuală 10 (zece) niciodată, dar întotdeauna a obținut medii puțin peste 9,50.

„Statistic și obiectiv vorbind, nimeni nu s-ar fi așteptat să obțin media 10 (zece) la Bacalaureat.

Și cu asta ajung la altă întrebare: ce m-a motivat? Parțial, faptul că universitatea King’s College London mi-a impus obținerea unor note minime de 9 (nouă), 9 și 9,50, la cele trei probe scrise ale examenului de bacalaureat.

Dar, cel mai important motiv este faptul că sunt o persoană extrem de mândră. Așa că, după toate nedreptățile prin care am trecut, a trebuit să îmi demonstrez mie, dar și lor, că sistemul lor e prost, e vechi, e corupt și nu mai merge așa”, a mai spus ferm. Și a luat 10 (zece) la Bac.

„Și ce dacă? Indiferent de cât de tare aș încerca, sistemul rămâne la fel. Orice s-ar întâmpla, chiar dacă experiența liceului mi-a lăsat un gust amar… Mă bucur de binefacerile unui sistem «curat constituțional»”, conchide.

Din toamnă, Ariadna Lungulescu va fi studentă la King’s College London, Facultatea de Filozofie, Politică și Drept. Succes!

„Nu vreau să-mi continui studiile în România pentru că simt că drumul meu mă duce în altă parte. Nu pot fi acuzată că nu sunt patrioată sau că sunt parte dintr-o generație de tineri care pleacă și nu răsplătește în niciun fel țara care i-a format.
Pot doar să spun că nu sunt dispusă să mai țin piept sistemului educațional românesc, un sistem în care, ca să reușești, trebuie să muncești cât mai puțin și să știi să fii persuasiv, căci nu se pune preț atât pe învățat, cât pe obținerea notelor maxime.”

Pompierii de la Detaşamentul Oneşti au fost alertaţi, vineri seară, să intervină în oraşul Tg. Ocna, pentru o misiune de căutare a unui adolescent de 15 ani, care intrase să se scalde în râul Trotuş şi nu a mai ieşit la mal.

Salvatorii s-au deplasat cu o barcă şi au început imediat căutările, dar, din păcate, după câteva ore l-au găsit pe minor decedat, la mică distanţă de locul unde a fost văzut ultima dată.

Se pare că, băiatul se afla la scăldat împreună cu mai mulţi adolescenţi şi ar fi intrat cu toţii în apă ca să treacă înot Trotuşul.

La un moment dat, el a dispărut şi atunci ceilalţi au început să ţipe după ajutor. O fată care se afla în apropiere i-a auzit şi şi-a anunţat tatăl, care la rândul său a alertat autorităţile.

De la începutul sezonului cald, alte două persoane, din judeţul Bacău, s-au înecat în timp ce încercau să se răcorească în ape interzise scăldatului.

Vineri dupa amiaza, in urma unei crize de diabet si a doua infarcturi, la Spitalul Judetean Bacau a decedat profesorul Ioan Mitrea, istoricul si arheologul de mare prestigiu, cel care intr-o activitate de peste 60 de ani a adus o contributie de exceptie la descifrarea pe baze stiintifice, a datelor oferite de sapaturile arheologice de pe mai multe santiere arheologice, din Bacau si din alte judete ale tarii, a ceea ce s-a numit in istorie “mileniul intunecat”.

Profesorul Ioan Mitrea a fost sarbatorit de comunitatea bacauana, de colegi si prieteni, la implinirea frumoasei varste de 80 de ani. Si-a inceput activitatea de cercetare arheologica inca de pe vremea studentiei, sub indrumarea unor prestigiosI arheologi, a fost profesor universitar la Iasi si Bacau, profesor la Liceul Ferdinad I, director al Muzeului Istorie Bacau.

“A muncit o viata intreaga, a fost un pasionat al istoriei acestei tari, si-a dedicat toata energia, priceperea si stiinta, petrecandu-si ani intregi pe santierele arheologice, a descoperit vestigii unice care atesta continuitatea acestui popor pe aceste teritorii, este poate singurul care a avut curajul sa le faca publice. De multe ori a sacrificat familia, copii, pentru munca sa. S-a bucurat foarte mult, a fost ca un cantec de lebada sarbatoarea de la “George Apostu”.

A fost un om deosebit, de o mare noblete, iubit de elevi, de stundenti, de arheologii mai tineri. Sunt consternata, era vesel, multumit, muncea foarte mult si acum, pregatea numarul urmator al Revistei ZARGIDAVA, marea lui realizare in plan editorial. S-a stins in bratele mele”, ne-a spuns printre lacrimi sotia profesorului Ioan Mitrea.

Ioan Mitrea s-a născut în anul 1937, pe 4 aprilie, la Girov, judeţul Neamţ, ţinut de la poalele Ceahlăului, considerat de mulţi “muntele sfânt” al civilizaţiei getice, de care îşi leagă destimul alte numeroase personalităţi ale istoriei şi culturii noastre.

A urmat Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi, secţia Istoria Românilor şi, atras de arheologie, participă încă din studenţie la cercetările de la Bâtca Doamnei, pasiune care nu-l va părăsi niciodată.

Termină studiile universitare ca şef de promoţie şi este repartizat direct în învăţământul superior, la Facultatea de Istorie-Geografie, de la Institutul Pedagogic din Iaşi, facultate transferată, în 1964, la Institutul de 3 ani din Bacău, din acel moment, destinul său se leagă de oraşul de pe malurile râului Bistriţa, desfăşurând o bogată activitate universitară, îndeplinind şi funcţii de conducere, ca prodecan şi apoi decan al facultăţii, cât şi de cercetare arheologică, împreună cu un mare profesor, istoric şi arheolog, unul dintre cei mai mari oratori ai vremii – Iulian Antonescu.

După o perioadă scurtă de dezgheţ ideologic, a venit “revoluţia culturală”, printre victimele acestei fiind şi Facultatea de Istorie-Geografie din Bacău, lichidată în anul 1975, astfel că după un an la catedră, la Liceul “Bacovia”, devine director al Muzeului de Istorie şi Artă, unde, timp de un deceniu desfăşoară o intensă şi prolifică activitate de cercetare asupra epocii de formare a poporului roman, cu accent pe secolele VI-X, pasiune materializată în cercetări pe şantierele Lozna-Dorohoi, Mănoaia-Costişa (Neamţ), Oituz şi Botoşana (Suceava), apoi la Brătei-Sibiu, continuate pe alte şantiere, cum ar fi cele de la Izvoare-Bahna şi Davideni (Neamţ), Curtea Domească-Bacău, Onceşti, Dămieneşti şi Ştefan cel Mare, localităţi din judeţul Bacău, săpături care au scos la iveală dovezi de continuitate şi romanitate a populaţiei autohtone din Moldova sec. V-VIII, dar şi din sec. VIII-IX, perioadă în care se afirmă deja civilizaţia străveche românescă, expresie a încheierii procesului de formare a poporului român.

Profesorului şi cercetătorului Ioan Mitrea datorăm şi recuperarea mai multor piese arheologice şi tezaure, descoperite întâmplător, cum ar fi cel de vase romane imperiale de la Muncelul de Sus (Iaşi), unicat în estul Europei, precum şi tezaurul de denari imperiali de la Măgura-Bacău, descoperit tot întâmplător în 1976, cuprinzând 2828 de denari, fiind considerat cel mai mare tezaur de monede romane descoperit şi recuperate din spaţiul est-dacic.

Prestigiul său ştiinţific, notorietatea, capacitatea managerială i-au fost recunoscute şi prin încredinţarea conducerii Filialei Bacău a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, al cărei preşedinte a fost mai bine de 40 de ani, a fost preşedinte al Filialei Uniunii Vatra Românescă, membru al Diviziei de Istorie a Ştiinţei a Academiei Române, preşedinte executive al Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice “Iulian Antonescu”, Cetăţean de onoare al comunei Girov-Neamţ şi al municipiului Bacău, în acelaşi timp fiind recompensat cu numeroase distincţii şi ordine ale României: Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, fiind singurul professor băcăuan decorat cu acest ordin. A fost distins pentru activitatea sa cu Premiul “A.D. Xenopol”, “Eudoxiu Hurmuzaki, al Academiei Române, Premiul “Gh.I Brătianu”.