Procesul electoral pentru alegerile parlamentare din acest an a fost marcat de câteva incidente izolate.

Prezența la urne în județul Bacău, înregistrată duminică până la ora 20.00, a depășit nivelul înregistrat la alegerile prezidențiale de săptămâna trecută.

Conform datelor oficiale, până la ora 18:00, 227.163 de cetățeni din județul Bacău s-au prezentat la urne, reprezentând 38,61% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

Situația pe medii de rezidență

Distribuția voturilor arată o implicare aproape egală între mediul urban și cel rural. În orașe, 107.995 de persoane au votat, în timp ce în mediul rural s-au înregistrat 119.168 de voturi. Acest echilibru reflectă interesul constant pentru procesul electoral, indiferent de zona de rezidență.

Prezența la vot în principalele localități

• Municipiul Bacău: Au votat 61.949 de persoane, ceea ce reprezintă 38,97% din numărul total al alegătorilor din municipiu. Dintre aceștia, 2.934 au votat pe liste suplimentare, iar 443 au utilizat urna mobilă.
• Municipiul Onești: La urne s-au prezentat 15.520 de alegători, adică 37,89% din totalul celor înscriși în listele electorale din municipiu.

Mobilizare și implicare

Datele arată o mobilizare bună a populației băcăuane până la această oră, în ciuda vremii și a eventualelor dificultăți logistice. Autoritățile locale și birourile electorale au subliniat că procesul de votare se desfășoară în condiții normale, fără incidente majore.

Cu doar câteva ore rămase până la închiderea urnelor, rămâne de văzut dacă prezența la vot va atinge praguri mai ridicate. Rezultatele finale privind participarea alegătorilor vor fi comunicate după ora 21:00, odată cu încheierea procesului electoral.

Într-un cadru solemn, sub drapelul tricolor ce a fluturat mândru în bătaia unui vânt rece de iarnă, băcăuanii au celebrat astăzi Ziua Națională a României prin ceremonii de o înaltă încărcătură emoțională. Evenimentele au fost organizate pentru a onora memoria eroilor neamului și a reafirma valorile care unesc națiunea română.

Cimitirul Eroilor – Loc al aducerii aminte

Dimineața a început cu o ceremonie militară și religioasă la Monumentul Eroilor și Întregirii Neamului din Cimitirul Eroilor. Autorități locale, reprezentanți ai instituțiilor, veterani și cetățeni au participat la depunerile de coroane. Fiecare floare depusă a fost un gest simbolic de respect și recunoștință față de sacrificiile celor care și-au dat viața pentru unitatea națională.

Momentul cel mai emoționant a fost înhumarea rămășițelor pământești ale patru eroi români, identificați recent, care au căzut pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial. Provenind din zonele Dealului Cireșoaia și Berzoaia din Slănic Moldova, aceștia au fost înmormântați cu onoruri militare, acompaniați de sunetul trist al trompetei și de lacrimile urmașilor veniți să le aducă un ultim omagiu.

Piața Tricolorului – Chemare la unitate și credință

În centrul orașului, în Piața Tricolorului, o altă ceremonie de amploare a continuat spiritul patriotic al zilei. Defilarea militară, acompaniată de fanfară, a adus un omagiu simbolic unității și rezilienței poporului român. Clerul și oficialitățile au oficiat o slujbă de binecuvântare, îndemnând la unitate, credință și speranță.

Lecția istoriei

Ceremoniile au avut un mesaj clar: istoria este firul care ne unește peste generații. Curajul și sacrificiul eroilor ne inspiră să păstrăm viu idealul unității naționale, să prețuim valorile și simbolurile neamului.

Astăzi, până la ora 16:00, în județul Bacău au votat 194.065 de persoane, reprezentând 32,98% din numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale. Prezența la urne reflectă un interes moderat față de scrutin, cu variații semnificative între mediul urban și rural.

Urban vs. Rural: Cifrele până la această oră

În mediul urban au votat 92.020 de alegători, în timp ce în mediul rural s-au prezentat la urne 102.045 persoane, semn că locuitorii din comune și sate au fost mai implicați.

În municipiul Bacău, prezența la urne a fost de 33,09%, ceea ce înseamnă că 52.602 persoane și-au exercitat dreptul de vot. Dintre acestea, 2.416 au votat pe liste suplimentare, iar 254 prin intermediul urnei mobile.

La Onești, cel de-al doilea municipiu ca mărime din județ, prezența la urne a fost de 32,47%, adică 13.298 de alegători.

Secția cu cea mai mare prezență în cifre absolute

Cea mai mare prezență în cifre absolute din județ s-a înregistrat la Secția 20, amenajată în incinta Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” din Bacău, unde au votat până la această oră 680 de persoane.

Mobilizare în creștere

În condițiile în care mai sunt câteva ore până la închiderea urnelor, autoritățile estimează o creștere a participării în intervalul serii, mai ales în mediul urban, unde oamenii tind să voteze după programul de lucru.

Monitorizarea atentă a procesului electoral și respectarea regulilor de siguranță rămân priorități pentru organizatori, astfel încât fiecare alegător să își poată exprima opțiunea în deplină libertate.

Vom reveni cu date actualizate pe măsură ce se apropie finalul zilei electorale.

O tânără de 28 de ani, angajată a unei societăți comerciale din județul Bacău, a fost sancționată contravențional de angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI) cu suma de 1.000 de lei, pentru încălcarea prevederilor legii 61 din 1991 privind ordinea și liniștea publică.

La ora 14:00, prezența la vot în județul Bacău a ajuns la 25,66%, reprezentând un total de 150.963 de alegători din cei înscriși pe listele electorale.

Bacăuanii au ieșit la urne în număr mai mare astăzi, până la ora 13:00, comparativ cu primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat duminica trecută. Potrivit datelor oficiale, până la această oră au votat 125.957 de alegători, față de 118.717 la aceeași oră, săptămâna trecută.

Ritmul crescut al votării reflectat în procente
Prezența la vot în județul Bacău a atins astăzi 21,40%, o creștere față de procentul de 20,17% înregistrat la primul tur, la aceeași oră.

Distribuția pe medii: rural vs. urban
Din totalul alegătorilor care s-au prezentat la urne, 64.093 provin din mediul rural, un număr mai mare față de cei 60.317 care votaseră până la ora 13:00 în primul tur. În mediul urban, prezența la urne a fost de 61.854 de votanți, comparativ cu 58.400 duminica trecută.

Creșterea interesului pentru vot reflectă o mobilizare mai bună a cetățenilor, atât în orașe, cât și în zonele rurale. Urmărim cu interes evoluția prezenței pe parcursul zilei, așteptând rezultatele finale care vor trasa direcția aleasă de băcăuani.

Această imagine evocatoare, probabil realizată în anii ’60, surprinde o scenă din viața cotidiană a municipiului Bacău. Atmosfera surprinsă ne oferă o fereastră către trecut, în perioada când orașul combina modernizarea industrială cu elementele tradiționale ale vieții de zi cu zi.

Străzi pavate și mijloace de transport diverse

Strada din fotografie este pavată cu piatră cubică, un detaliu comun pentru orașele din România în perioada respectivă. Printre vehiculele surprinse, observăm camioane de epocă și tractoare, simboluri ale economiei bazate pe industrie și agricultură. Alături de acestea, apar și căruțe trase de cai, un mijloc de transport care reflectă legătura puternică a oamenilor cu tradiția rurală.

Camionul din prim-plan, cu designul său robust și specific perioadei postbelice, este probabil un SR – Steagul rușu –  producție românească, parte din parcul auto utilizat intens în transportul de mărfuri.

Clădiri și peisaj urban

În fundal se observă clădiri cu fațade simple, tipice arhitecturii urbane din perioada interbelică și postbelică, care coexistau cu noile construcții ale epocii comuniste. Stâlpii de iluminat cu design industrial reflectă modernizarea infrastructurii orașului, un aspect specific decadelor de dezvoltare forțată din perioada comunistă.

Dinamica socială

Fotografia ilustrează și dinamica socială a orașului. Oameni pe jos sau în vehicule diverse își desfășurau activitățile zilnice. Contrastul dintre căruțele tradiționale și camioanele industriale sugerează tranziția treptată de la o economie agrară la una industrială, caracteristică României anilor ’60.

Un moment din istoria Bacăului

Această imagine nu este doar o fotografie; ea reprezintă o poveste despre transformările orașului Bacău, despre oamenii săi și despre modul în care tehnologia și tradiția coexistau. Pentru generațiile de astăzi, este un memento al trecutului și o invitație la reflecție asupra modului în care orașul s-a schimbat de-a lungul decadelor.

Oricine ar recunoaște această stradă sau detalii ale fotografiei este încurajat să împărtășească povești care ar putea completa contextul acestei imagini de epocă.

Până la ora 13:00, 123.725 de alegători din județul Bacău s-au prezentat la urne, ceea ce reprezintă 21,03% din totalul cetățenilor cu drept de vot. Mobilizarea este vizibilă atât în mediul rural, cât și în cel urban, cu 61.046 de voturi în orașe și 63.133 în comunele județului.

Prezența în județ

La nivel procentual, secția 376 din Clădirea Administrativă Motocești rămâne lider, cu o prezență de 46,74%. În termeni absoluți, cele mai multe voturi s-au înregistrat la secția 434, situată la Grădinița cu 3 Grupe din Măgura, unde au votat 422 de persoane.

Municipiul Bacău

În municipiul Bacău, s-au prezentat la urne 34.893 de alegători, reprezentând 21,95% din totalul celor înscriși pe liste. Dintre aceștia, 1.564 au votat pe liste suplimentare, iar 236 au utilizat urna mobilă, indicând o implicare activă a alegătorilor cu mobilitate redusă sau aflați în alte locații decât cele de domiciliu.

Onești

În Onești, au votat 9.175 de alegători, ceea ce reprezintă 22,40% din totalul cetățenilor înscriși pe liste. Aceste cifre confirmă o participare peste media județeană și un interes crescut al locuitorilor acestui oraș în procesul electoral.

Evoluția participării

Comparativ cu orele anterioare, ritmul votului continuă să crească, cu un echilibru între mediul rural și urban. În comunele județului, prezențele mari procentuale rămân dominante, iar în municipiile și orașele județului se observă o participare activă, susținută și de accesul la metode alternative de vot, precum listele suplimentare sau urna mobilă.

Vom reveni cu noi informații despre evoluția procesului electoral în județul Bacău.

Până la ora 12:00, în județul Bacău au votat 93.444 de persoane, ceea ce reprezintă 15,88% din totalul alegătorilor înscriși pe liste. Mobilizarea alegătorilor a fost echilibrată între mediul urban și cel rural, cu 47.105 voturi în orașe și 47.469 în comunele județului.

Prezența în județ

Cea mai mare prezență procentuală s-a înregistrat la secția 376 din Clădirea Administrativă Motocești, cu 41,30%. În cifre absolute, secția cu cel mai mare număr de votanți este secția 434, situată la Grădinița cu 3 Grupe din Măgura, unde au votat 339 de alegători.

Municipiul Bacău

În municipiul Bacău au votat 26.889 de persoane, reprezentând 16,92% din totalul alegătorilor. Secția cu cea mai mare prezență procentuală este secția 42, situată la Colegiul Tehnologic „Anghel Saligny” – Corpul F, unde s-a înregistrat o participare de 23,66%.

Orașul Onești

În Onești, până la ora 12:00, s-au prezentat la urne 7.137 de alegători, adică 17,43% din totalul locuitorilor cu drept de vot. Secția cu cea mai mare prezență procentuală este secția 164, situată la Liceul cu Program Sportiv „Nadia Comăneci”, unde s-a înregistrat o prezență de 22,34%.

Tendințe generale

Datele indică o mobilizare semnificativă în primele ore ale zilei, în special în mediul rural, unde secțiile mici au înregistrat procente mari de prezență. Municipiul Bacău și orașul Onești continuă să contribuie substanțial la participarea generală, cu secții urbane ce depășesc praguri importante de prezență.

Vom continua să actualizăm informațiile privind dinamica votului pe parcursul zilei.

La Școala Gimnazială „Miron Costin”, din Bacău, s-au desfășurat activități sub titlul „Comori românești în școală: povești, istorie și tradiție” pentru a marca Ziua Națională a României. Manifestarea a reunit elevi, profesori și invitați într-un program divers.

În pauza mare, elevii școlii, împreună cu învățătorii și diriginții, s-au mobilizat exemplar și au umplut sala de sport într-un moment de implicare colectivă, formând un tricolor uriaș din cartoane roșii, galbene și albastre, în timp ce au cântat cu multă emoție Imnul României.

Această imagine vie a tricolorului a simbolizat unitatea națională evocată la 1 Decembrie și colaborarea, coordonarea și spiritul de echipă ale întregii comunități școlare.
Elevii de clasa a IV-a au fost în centrul unui program special, care a inclus momente artistice susținute de corul școlii și puternice mesaje transmise de invitații speciali.

Mihaela Băbușanu și Anton Coșa, de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, au vorbit despre literatură și istorie, subliniind legătura dintre cultura scrisă și idealul național. Ioachim Dămoc și Mitică Pricopie au încântat elevii îmbinând cântecul și poezia într-un moment artistic unic.

Elevii clasei a III-a D, sub conducerea învățătoarei Ramona Zarzu, l-au acompaniat vocal pe talentatul lor coleg Alex Ionuț Tanasă în interpretarea unor cântece patriotice care au impresionat și au adus în prim-plan bucuria de a cânta pentru România. Iar doamnele Adriana Vrabie și Alina Costin au contribuit la crearea atmosferei deosebite prin realizarea decorurilor care au reflectat perfect spiritul sărbătorii naționale.

Elevii de clasele a VII-a și a VIII-a au avut parte de un alt moment educativ de sărbătoare. Iulian Bucur, de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, a susținut o prezentare captivantă despre zborul Marii Uniri. Elevii au aflat despre aventura eroică a piloților Vasile Niculescu și Victor Precup, care în anul 1918 au dus pe calea aerului documentele Unirii de la Bacău la Blaj, pe Câmpia Libertății.

Copiii școlii au avut ocazia de a-l asculta și pe inimosul pictor Ioan Măric, care le-a vorbit despre cariera sa artistică și despre cum munca, pasiunea și dedicarea au stat la baza tuturor realizărilor sale. În același timp, elevii au înțeles importanța pasiunii și a iubirii față de artă, fiind inspirați de angajamentul cu care Bădița Măric și-a urmat visele.

Eleva Amalia Ferdeș, din clasa a VII-a C, a redat cu măiestrie din frumusețea tradițiilor folclorice românești interpretând cântece populare care au captivat și înviorat sala. În cadrul momentului dedicat elevilor de gimnaziu au fost acordate premiile concursului pe echipe „Vânătoare de comori: orașele Marii Uniri” și s-a făcut jurizarea concursului „Povești românești animate pentru zidurile grădiniței”.

Toate evenimentele dedicate zile de 1 Decembrie au fost presărate cu muzica interpretată cu multă dăruire de corul școlii, „Vlăstarele Bacăului”, coordonat de profesorul Daniel Macovei. La finalul evenimentului, Călin Boambă, directorul școlii, și coordonatorii proiectului, directorii adjuncți Loredana Perju și Alexandru Lupu și învățătoarea Ionela Măgirescu au adresat mulțumiri tuturor celor care, prin sprijinul și dedicarea lor, au făcut posibile aceste activități. Mulțumirile au fost îndreptate și către întreaga comunitate școlară, care s-a unit pentru a celebra tradițiile și valorile României.

1 de 8

La 1 decembrie 1918, visul unei Românii unite a devenit realitate. La Alba Iulia, în fața unei mulțimi pline de speranță, provinciile istorice ale României s-au adunat sub un singur drapel, consolidându-se astfel națiunea română. 1 decembrie, devenită Ziua Națională a României, reprezenta nu doar un moment istoric de neuitat, ci și începutul unui drum plin de încercări și realizări. Dacă privim evoluția României de la Marea Unire din 1918 până în prezent, putem identifica atât progrese semnificative, cât și provocări majore care încă așteaptă să fie depășite.

România Mare și perioada interbelică: Înflorirea unei națiuni

Unirea din 1918 a fost un moment de cotitură în istoria țării. România Mare, unita sub aceeași drapel, a început să își consolideze unitatea națională, promovând educația, cultura și drepturile cetățenești. În perioada interbelică, România a înregistrat progrese economice și sociale remarcabile, în ciuda instabilității politice și a crizelor internaționale. Reformele agrară și educațională din acea perioadă au contribuit la dezvoltarea unui stat modern, iar în plan cultural, România s-a făcut remarcată prin scriitori și artiști de renume, care au contribuit la definirea unei identități naționale puternice.

Totuși, aceste progrese au fost umbrite de fragilitatea instituțiilor politice și de conflictele interne, care au împiedicat consolidarea unei democrații stabile. În fața crizelor economice și politice, România a avut parte de o serie de schimbări de regimuri, iar amenințările externe au determinat țara să cedeze teritorii importante, precum Basarabia și Bucovina, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Perioada comunistă și regimul totalitar: O construcție forțată, dar cu prețul libertății

După război, România a intrat într-o perioadă de industrializare masivă sub ideologia comunistă. România a încercat să pună în aplicare o industrializare accelerată. Creșterea economică a fost obținută prin sacrificii uriașe, sub un regim autoritarist. Cu toate acestea, regimul comunist a reușit să construiască infrastructură industrială și să creeze o bază economică pentru dezvoltarea țării.

Evenimentele din 1989, care au dus la căderea regimului Ceaușescu, a marcat începutul unei noi ere pentru România.

Tranziția post-comunistă și integrarea europeană: Provocări și oportunități
După 1989, România a intrat într-o tranziție dificilă, marcată de instabilitate economică și socială. Privatizarea masivă și tranziția către economia de piață au adus cu sine o creștere a inegalităților și o stagnare economică pe termen scurt.
Unul dintre cele mai mari realizări ale României post-comuniste este considerată aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Accesul la fonduri europene și integrarea în piața unică europeană au stimulat dezvoltarea infrastructurii ar fi trebuit să aducă România mai aproape de standardele vest-europene. Totodată, aderarea la NATO în 2004 a întărit securitatea națională, în special într-un context regional marcat de instabilitate.

Totuși, tranziția nu a fost lipsită de dificultăți. Inegalitățile economice, corupția endemică și eșecurile în reforma instituțiilor publice au rămas, și continuă să fie, provocări mari pentru România. Mulți români au ales să emigreze, căutând locuri de muncă și oportunități mai bune în alte colțuri ale Europei, iar acest fenomen a lăsat o amprentă asupra demografiei țării.

România de azi: O țară europeană cu provocări interne

La 1 decembrie 2024, România este un stat european cu o economie în creștere și cu o poziție geostrategică importantă, dar cu încă multe provocări de depășit. Statul român s-a modernizat în multe domenii, dar inegalitățile economice și regionale continuă să fie o problemă majoră. Regiunile din sudul și estul țării rămân subdezvoltate în comparație cu centrul și vestul, iar lipsa investițiilor în educație și sănătate îngreunează dezvoltarea unui capital uman competitiv.
De la unirea din 1918 până în prezent, România a înregistrat progrese semnificative, dar și eșecuri dureroase. Marea Unire a fost un moment de glorie, dar și un început al unui drum cu multe încercări. Astăzi, România este un stat modern și parte integrantă a Uniunii Europene. Totuși, lecțiile trecutului și provocările prezentului trebuie să o ghideze în direcția unui viitor mai prosper și echitabil. România are resursele necesare pentru a deveni un model în regiune, dar aceasta depinde de deciziile și acțiunile întreprinse de fiecare generație.

În această dimineață, efectivele teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, care au asigurat, pe parcursul nopții, măsurile de protecție a celor 640 de secții de votare, constituite la nivel județean, le-au predat președinților birourilor electorale ale secțiilor de vot, cu sigiliile intacte.

În ultimele 24 de ore, au fost primite 3 sesizări de incidente electorale, toate fiind în curs de verificare.

Pentru astăzi la nivelul MAI au fost luate măsuri pentru ca procesul de votare să se desfășoare fără probleme din punct de vedere al ordinii publice, așa cum și pe timpul campaniei electorale, datorită bunei organizări și a mobilizării efectivelor implicate, a fost menținut un climat normal de legalitate și siguranță publică.

La nivelul județului Bacău sunt mobilizați peste 950 de polițiști, jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră și lucrători de la alte structuri, dintre care peste 600 asigură protecția secțiilor de vot.

Conducerea Ministerului Afacerilor Interne a cerut efectivelor imparțialitate și respectarea cu strictețe a normelor legale în îndeplinirea misiunilor de astăzi, mai ales, în ceea ce privește verificările privind posibilele incidente electorale, indiferent de persoanele implicate.

Reamintim o serie de contravenții și infracțiuni electorale:

* Persoana care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

* Aceeași pedeapsă este prevăzută și pentru cetățeanul care utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals.

* Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

* Nu intră în categoria bunurilor interzise, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

* Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

* Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă, dar dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

* Persoana care refuză să se conformeze dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi poate primi o amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.

* Continuarea propagandei electorale, inclusiv pe rețelele de socializare, precum și sfătuirea alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral se sancționează cu amendă de la 4.500 la 10.000 de lei.

Atragem atenția asupra Deciziei BEC nr. 23D din 19.09.2024 care prevede că, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România, care în ziua votării se află în țară, pot vota în baza unuia dintre următoarele acte: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic și carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Ca de fiecare dată de alegeri, Direcția de Evidență a Persoanelor municipiului Bacău vine în sprijinul cetățenilor români care nu dețin documente de identitate valabile, asigurând program cu publicul până la ora 21.00.

Bătăliile de la Mărășești și Oituz au fost ultimele mari operațiuni militare întreprinse de țara noastră în cadrul Primului Război Mondial. La o scară mai mare, ele pot fi privite drept ultimele mari bătălii de pe tot Frontul Răsăritean, după septembrie 1917 confruntările desfășurându-se după un alt format, cu o intensitate diminuată și după o altă logică: Imperiul German forța încheierea păcii în Răsărit pentru a-și concentra capacitățile militare pe frontul occidental, în special după intrarea SUA în război, iar Rusia cocheta tot mai mult cu ideea semnării păcii pentru a-și mobiliza resursele pe un front nou, greu de anticipat până în octombrie 1917 – frontul intern.

În acest proces dinamic de reașezare a fronturilor și de diluare a vechilor alianțe, România nu mai putea spera decât la conservarea statalității la nivelul Moldovei de vest; o speranță strâns legată de acceptarea statutului de țară învinsă, prin semnarea păcii separate. Numărul mic de divizii apte să continue războiul, haosul și indecizia generalizate la nivelul societății și al clasei politice, planurile de evacuare ale armatei și casei regale în Basarabia sau la Odessa, resursele economice limitate, absența unor legături funcționale cu țările Antantei și tectonica catastrofică a nașterii totalitarismului de stânga, toate acestea au pavat drumul României către momentul Buftea-București.

Paradoxal, acest moment de prăbușire istorică avea să germineze un adevărat miracol național numit România Mare, o nouă realitate politico-statală europeană clădită trainic peste sacrificiul suprem al celor 330.000 de Eroi și născută dintr-o excepțională voința politică revărsată cu generozitate peste crestele Carpaților. Un moment unic, de veritabilă unitate națională, ce a vibrat în toată structura societății românești, de la locuitorii celor mai paupere cătune și până la vârful piramidei politice.

Fără îndoială, cunoscuta expresie „UNIREA NAȚIUNEA A FĂCUT-O!” a fost valabilă și în anul 1918, iar cei care mai conferă Marii Uniri o paternitate politică exclusiv „regățeană”, de regulă, liberală, se află într-o mare eroare. Astfel de perspective maculează nu doar adevărul istoric ci însăși esența plebiscitară a Marii Uniri, ce trebuie căutată în deciziile forurilor politice românești de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, adevăratele „capitale” ale României Mari. Ionel Brătianu, bunăoară, creditat și astăzi drept „artizan al Marii Uniri”, nu doar că nu a avut nicio calitate oficială în statul român în zilele adoptării marilor hotărâri unioniste, dar a fost cel care a retras delegația României de la lucrările Conferinței de Pace de la Paris, poticnindu-se de „Tratatul minorităților”. Având în spate problema nerezolvată a „chestiunii evreiești”, Brătianu a refuzat pur și simplu recunoașterea internațională a României Mari, incapabil să înțeleagă noul format multietnic și multiconfesional al țării. Un gest aflat în pragul iresponsabilității diplomatice, interpretat de majoritatea istoricilor drept o dovadă a politicii de „demnitate națională”. În cele din urmă, pentru că niciun alt lider politic nu a dorit să-şi lege numele de semnarea tratatului minorităţilor, transilvăneanul Al. Vaida-Voevod şi-a asumat „riscul” şi a semnat, la 9 decembrie 1919, tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria. Printre altele, acesta a fost momentul emancipării reale a evreilor români, România pășind în perioada interbelică din postura ultimului stat european ce acordase drepturi politice şi civile minorităţii evreieşti.

Perspectiva propagării comunismului în estul și centrul Europei și, în acest context, decizia curajoasă, dar extrem de riscantă, de a forța cursul Tisei și de a ocupa Budapesta în vara anului 1919, au salvat cariera liderului liberal, propulsând în perioada interbelică imaginea „politicianului învingător”. Nu mai puțin adevărat este faptul că, în forma rezultată la Conferința de Pace de la Paris, România Mare datorează enorm lui Ionel Brătianu, ocuparea Budapestei și anihilarea Sovietului maghiar condus de Béla Kun (Cohen) fiind cele mai bune garanții ale materializării hotărârii unioniste adoptate la Alba Iulia. Totuși, în mod profund nedrept, „învingătorii” și-au asumat toate meritele înfăptuirii României Mari, ștergând din istorie sau minimalizând orice contribuție a membrilor Partidului Conservator – vezi cazul Al. Marghiloman. Foști „rivali” politici, transformați la începutul perioadei interbelice în „trădători de neam” și „colaboraționiști”, mulți dintre ei vor fi marginalizați, anchetați, judecați sau chiar întemnițați pentru „vina” de a fi semnat sau de a fi susținut Pacea cu Puterile Centrale. Nu a mai contat faptul că acești „trădători” și-au asumat conducerea politică a țării în cel mai greu moment din istoria noastră modernă, la scurt timp după ce Ionel Brătianu a abandonat guvernarea, și nici faptul că tot ei au pus prima cărămidă la temelia României Mari printr-un alt mare succes – unirea cu Basarabia. Istoria, însă, îi răsplătește numai pe învingători, după cum ne arată toate lucrările scrise la comanda acestora.

Un mare opozant al viziunii ultracentraliste liberale a fost chiar Iuliu Maniu, fost ofiţer de artilerie în armata austro-angară, cel care în toamna anului 1918 a preluat controlul asupra celor 60.000 de militari români din zona Vienei, a lichidat focarele bolșevice din Praga și din capitala fostului Imperiu, transferându-și apoi conaționalii în Transilvania. În momentul în care s-a pus problema unificării religioase a românilor, Maniu s-a opus, pentru că era greco-catolic şi nu dorea subordonarea acestui cult celui ortodox. În 1922, liderul ţărănist a refuzat să participe la încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, sfidând conducerea monarhică de la acea vreme. Mai mult decât atât, în 1923, Maniu s-a opus categoric adoptării noii Constituţii, invocând chiar textul Rezoluției de Unire din 1 decembrie 1918, eludat în bună măsură de Brătianu. Dincolo de solicitările legate de introducerea votului universal pentru ambele sexe și de generoasele libertăți și drepturi acordate minorităților, artizanii unirii Transilvaniei cu România au solicitat păstrarea unei autonomii provinciale „până la întrunirea Adunării Constituante”, adică până la dezbaterile parlamentare care urmau să fundamenteze România Mare pe noi baze constituționale. Cea mai mare parte a istoricilor români au interpretat acest „termen limită” ca pe un moment al renunțării ardelenilor la orice formă de condiționalitate unionistă. Totuși, Declarația de Unire de la 1 Decembrie 1918 nu are nicio astfel de legendă explicativă. În plus, atitudinea politicienilor ardeleni cu privire la momentul Încoronării de la Alba Iulia sau poziția acestora cu privire la adoptarea Constituției din 1923 ne determină să considerăm că, dimpotrivă, liderii transilvăneni așteptau cu ardoare reluarea discuțiilor și configurarea României Mari plecând și de la experiența lor istorică.

Nimic din toate acestea în noua lege fundamentală. Dimpotrivă, prin Constituţia din 1923, Brătianu va naţionaliza toate bogăţiile subsolului, căile de comunicaţii, spaţiul atmosferic şi apele navigabile, prăbuşind averi, distrugând afaceri ale unor mari concerne internaţionale, împingând la sinucideri. În conformitate cu așa-zisele principii liberale moştenite de la tatăl său, prin noi înşine, Ionel Brătianu a refuzat orice colaborare financiară cu străinătatea.

Din perspectivă istorică, poziţia lui Ionel Brătianu la Conferinţa de Pace de la Paris avea să marcheze negativ întreaga evoluţie interbelică a societăţii româneşti. Obsedat de „trădarea” Aliaţilor, de dublul pericol ce plana asupra României Mari – cel extern, comunist, şi cel intern, economic, în mare măsură pus pe seama evreimii –, Brătianu va polariza excesiv atât scena politică, cât şi societatea românească interbelică. „Dreapta” (ultra)naţionalistă se va opune, de multe ori violent, „Stângii”, diabolizată și văzută drept comunistă, minoritară, străină, revizionistă şi, nu în ultimul rând, evreiască. Lipsită de un proiect politic naţional, care să-i cuprindă pe toţi cetăţenii săi, România interbelică a sfârșit prin a fi un spațiu al castelor și luptelor politice, al fragmentărilor etnice, care nu au nimic în comun cu imaginea idilică a unității mult invocate. O Românie Mare, dar nu pentru toți.

prof. dr. Sebastian Alin Popa