Zilele trecute, mi-a căzut privirea pe un text programatic al lui Camil Petrescu, de pe vremea când era director al Teatrului Național din București, în care preciza că o astfel de instituție nu are menirea de a amuza spectatorii puțin obosiți sau vag blazați, nici de a le furniza senzații tari, peripeții palpitante și conflicte naiv încâlcite, repertoriul unui astfel de teatru trebuind să fie expresia voinței de artă.
Eu cred că o astfel de misiune se impune fiecărui teatru serios, profesionist în sensul deplin al cuvântului, astfel că salut alegerea repertorială a teatrului băcăuan, care și-a îndreptat atenția asupra unui text al lui Matei Vișniec, cel mai valoros dramaturg român contemporan, cu o remarcabilă carieră internațională.
Țara lui Gufi este o parabolă mereu actuală, pentru că vorbește despre nevoia de libertate, pledând pentru o existență umană trăită autentic, firesc, cu toate simțurile treze. Cu ochii larg deschiși, ca să vezi adevărul, toate culorile acestei lumi, și să pătrunzi sensul vieții.
Ca să nu cazi în capcana manipulării dictatoriale. Care e la ea acasă în regatul lui Gufi, acesta acoperind toate culorile din palat cu o tencuială cenușie, vrând (după propria-i spusă) să-și scutească supușii de deziluzii.
Și toți aceștia sunt orbi, nu au voință, dorințe, crezând că lumina e o minciună, după cum decretase regele.
O adevărată revoluție se petrece însă odată cu venirea unui Văzător, care o cucerește pe fata împăratului, Iola, sortită măritișului și care-și așteaptă pețitorii. Ea se îndrăgostește de Robderouă (Văzătorul), Iubirea deschizându-i ochii, luminând-o. Dragostea celor doi va însemna sfârșitul domniei întunericului, țara și oamenii ei trezindu-se la viață grație iubirii celor doi tineri, deveniți noii conducători care instaurează un timp al bucuriei. Finalul piesei fiind unul cu multă muzică, dans, veselie mare.
Regizorul operează un decupaj al textului
În viziunea regizorului Ernö Tapasztó (autor și al unei scenografii simple, eficiente) basmul, feeria lui Matei Vișniec capătă valențe dramatice mai apăsate, textul fiind adaptat pentru scenă de Lajos Nótàros, care introduce fragmente din poemul Luceafărul și din monologul lui Hamlet, la un moment dat, rostite scenic în ritmuri de rap.
Regizorul operează un decupaj al textului potrivit concepției sale despre spectacol, dorind să dinamizeze acțiunea și să avertizeze asupra pericolului, mereu prezent, care vine din partea unor ideologii totalitare, dar și din partea ipocriziei, a falsității.
Va pune un accent special pe mișcare, în sprijin venindu-i coregraful Farkas Tamas și pe muzică, aceasta fiind live – autor Mihai Bălan. Sunt elemente care sporesc gradul de teatralitate, venind însă oarecum în contradicție cu poezia suprarealistă a textului, amintind oarecum de Jarry și Urmuz.
Le-am simțit uneori că îngroașă cam mult, că deplasează niște accente spre grotesc. Cât privește distribuția, am apreciat jocul unei echipe actoricești omogene, bine condusă de Ernö Tapasztó, care a știut să pună în valoare pe fiecare interpret.
Debuturi scenice
Țara lui Gufi, cu o distribuție dublă la rolul lui Gufi, prilejuiește câteva bune debuturi scenice, îl notez pe cel al Andreei Darie (Iola) și a lui Eduard Burghelea (Gufi), cu roluri de mai mare întindere și mai dificile.
Se văd în spectacol, având prezențe conturate: Firuța Apetrei (Lulu, un bufon chior, dar lucid, care vede limpede cu mintea), Eliza Noemi Judeu, Florina Găzdaru (Zeno și Bubi, un cuplu hazliu, care funcționează expresiv, contrapunctic), Corina Goranda (o Marțafiță foarte înfiptă, în nota personajului), Minodora Broscoi (debut scenic), Daniela Vrânceanu, Marlene Duduman, Alina Simionescu, Nina Ionescu.
Un rol reușit face Ana Adelaida Perjoiu, care joacă în travesti, ea fiind Robderouă. Scena îndrăgostirii, împărțită cu Andreea Darie, este una dintre cele mai frumoase, mai plină de poezie din spectacol.
Un spectacol funny
Țara lui Gufi este un promițător început de stagiune cu un text interesant și ofertant scenic, la spectacol lucrând cu dăruire o echipă profesionistă, colaboratori talentați (să notez și costumele create de PappJanó).
Cred însă că spectacolul, pe care eu mi-l imaginasem mai ludic, un pic mai funny, mai poate să crească, având nevoie de un plus de fluență, de ritm. Și de un strop de farmec, dacă nu cer prea mult.
La finalul săptămânii trecute, Bacăul a găzduit cea de-a șaptea ediție a Cupei Transilvania la minifotbal.
Competiția a reunit un număr de zece echipe, care au însumat aproape o sută de fotbaliști de la sucursalele Băncii Transilvania: Sucursala Eroilor Cluj, Sucursala Zorilor Cluj, Sucursala Mărăști Cluj, o selecționată BT Cluj, Sucursala Oradea, Sucursala Mureș, Sucursala Alba, Sucursala Brașov, Sucursala Vaslui și, evident, organizatoarea, Sucursala Bacău.
Gazde bune, băcăuanii i-au impresionat pe oaspeți. Și la organizare, dar și la fotbal, trofeul rămânând „depozitat” la Sucursala din Bacău a Băncii Transilvania.
„Din punct de vedere organizatoric, toate echipele participante s-au declarat impresionate de condițiile oferite. Iar aici nu mă refer doar la bazele sportive care au găzduit meciurile – TNT și Dribling – ci și la locațiile care s-au ocupat de cazare, masă și banchetul final: EMD, Podul cu Lanțuri, respectiv Valhalla.
În ceea ce privește nivelul turneului, putem spune că în Bacău au fost prezente cele mai bune zece echipe din țară.
Pe scurt, un turneu final de Champions League”, a declarat portarul echipei gazdă, Marian Hagiu, căruia i s-au alăturat, în teren, Viorel Întuneric, Corneliu Mate, Ciprian Ungureanu, Bogdan Buculei, Florin Mocanu, Răzvan Păduraru, Adrian Albeiu, George Rotaru, Vasile Oprea și Gabriel Boghian.
Și pentru că învingătorii iau de obicei totul, băcăuanii (care s-au impus cu 6-1 contra Selecționatei BT Cluj în finala arbitrată de Florin Benea) au dat, totodată, și jucătorul turneului în persoana lui Răzvan Păduraru, dar și golgheterul competiției: Gabriel Boghian.
O nouă reușită în contul ASC Dinamic Bacău. De data aceasta, cu ocazia Cupei României de karate Shotokan ESKU desfășurată în weekend, la Izvorani.
Gruparea pregătită de sensei Liliana Adochiței și sensei Alexandra Ciupercă a deplasat nouă sportivi: Ariana Șerban (kata), Alecsya Munteanu (kata și kumite), Tudor Galan (kata și kumite), Alexandru Petrilă (kata și kumite), Răzvan Bulancea (kata și jumite), George Brăescu (kata și kumite), Maria Bejan (Kumite), Ludivine Cochard (kata și kumite), Mirela Șerban (kata și kumite).
Opt dintre aceștia au urcat pe podiumul de premiere, cucerind în total nouă medalii: una de aur, trei de argint și cinci de bronz.
„Se putea și mai bine, însă, per total este un bilanț OK.
A fost o competiție grea, la care au participat peste 200 de sportivi, care au avut un înalt nivel calitativ.
S-a pus accent în mod special pe acest lucru ținând cont că, din 2020, pe lista sporturilor olimpice va figura și karate.
Sportivii de la Dinamic au avut de înfruntat concurenți numeroși, foarte bine pregătiți și determinați.
Mă bucur pentru rezultatele lor și pentru respectul pe care l-au cucerit din partea contracandidaților, antrenorilor acestora și, nu în ultimul rând, arbitrilor”, a declarat antrenoarea ASC Dinamic, Liliana Adochiței.
Iată medaliații grupării băcăuane la Cupa României de la Izvorani:
Locul 1: Mirela Șerban- kata seniori.
Locul 2: Ludivine Cochard- kata seniori; George Brăescu- kumite cadeți; Răzvan Bulancea- kumite cadeți.
Locul 3: Mirela Șerban- kumite seniori; Ludivine Cochard- kumite seniori; George Brăescu- kata cadeți; Tudor Galan- kata și kumite minicadeți.
Biserica veche din Fruntești stă încuiată din 2013, când a fost sfințit noul lăcaș, construit la inițiativa preotului Adrian Frunză, cu sprijinul enoriașilor, Consiliului Local și al Ministerului Culturii.
Cea veche are același hram, al Sfintei Cuvioase Parascheva, doar că e mai bătrână cu două secole.
Unii ar vrea să fie demolată, însă Rodica Ambrosie, primarul comunei Filipeni, vrea să o salveze ca să rămână ca un reper în istoria locului.
„Noi am vrea să o renovăm și să-i dăm o utilitate publică, a declarat Rodica Ambrosie. Un centru social sau, mai curând, un centru educațional ar fi foarte folositor deoarece, în viața copiilor lipsește foarte mult factorul educativ.”
Pe parcursul anului, mai ales în vacanțe, au fost organizate activități recreative și educative cu copiii, și la bibliotecă, și în sediul Primăriei Filipeni. Cei implicați, constant, în aceste mici proiecte sunt Viorica Trandafir, bibliotecară, și Andrei Trandafir, învățător.
„Schimbarea în bine a comportamentului copiilor care au participat la aceste activități a fost evidentă”, susține Rodica Ambrosie.
Edilul își dorește ca viitorul centru educațional să funcționeze în baza unui parteneriat al CL Filipeni cu școala și biserica.
„Ne-am împotmolit la partea financiară, dar suntem optimiști, mărturisește primărița. Suntem în căutare de sponsori și sperăm ca unii dintre fii satului să ne ajute cu bani sau materiale de construcție.”
Într-un liceu din oraș, un elev decide că nu mai dorește să fie creștin și se hotărăște să devină adept al unei religii „păgâne”, care venerează zeii antici.
Are peste 16 ani, e vaccinat, și conform legii, are dreptul să-și aleagă ce religie dorește.
În același timp constată că în liceu funcționează – ilegal în opinia sa – un paraclis în care s-ar organiza slujbe și decide să facă o plângere către autoritățile competente pentru a-l desființa.
Până aici, iarăși suntem pe lege, dreptul de petiție este garantat de Constituție. Ceea ce urmează, însă, pare desprins din Evul Mediu spaniol, când Torquemada, Marele Inchizitor, decidea cine este și cine nu este un bun creștin, condamnându-i la moarte pe cei care cădeau examinarea.
O seamă de elevi au decis că „păgânul” atentează la credința strămoșească, și, prin urmare, trebuie izolat și pedepsit.
Că dacă nu crede în Dumnezeul ortodox, nu mai are ce cauta în liceu, că trebuie anunțați preoții despre „devierea” de la dreapta credință, și, mai ales, ăsta micu’ trebuie pârât în permanență profesorilor.
Spiritele se încing, intră în scenă și un prof de religie, colegii apasă pedala numidu-l „satanist” iar niște fătuci care se declară extrem de evlavioase se apucă să amenințe pe oricine îndrăznește să le spună că au depășit limita.
De acum nu mai este nimic nici normal și nici constituțional.
Creștinismul nu este religie de stat, nu poate fi impus nimănui și nici nu poate fi o justificare pentru a încălca legea.
Cred că pe undeva s-au pierdut niște idei care ar fi trebuit să fie predate la lecțiile de educație civică: ideea de libertate individuală, de libertate a alegerii, dreptul la libertatea de conștiință.
Aceste drepturi nu pot fi încălcate sub nici un pretext, cu atât mai puțin sub pretextul aducerii pe calea cea dreaptă a religiei sau pentru a pedepsi o persoană care nu împărtășește aceeași credință.
În paranteză să notăm că la un alt liceu din oraș o adolescentă a fost forțată să se transfere pentru că a reacționat violent după ce colegii, instigați de dirigintă, au numit-o „satanistă” un an întreg iar într-o pauză i-au pus o lumânare la căpătâi într-un ritual de „exorcizare”.
Revenind la primul caz, este extrem de interesant un lucru: înainte de 1989 nici prin gând nu le trecea pionierilor să-și spioneze colegii și să-i pârască profesorilor pentru că n-ar fi suficienți de devotați cauzei comuniste.
Astăzi, în schimb, să aud niște copii de liceu că fac promisiuni de genul „dacă mai aflu ceva de el, anunț direcțiunea școlii” sau „voi face în așa fel încât să închid gura celor care comentează” îmi dă fiori reci.
Asta nu mai este religie, este inchiziție. Să scrii despre libertatea de exprimare și să te întrebe, răstit, un puștan de ce ești împotriva Credinței, pare o faza luată direct din Cambodgia khmerilor roșii.
Vreme de șapte ani, buhușeanul a fost plecat în Italia. La întoarcere, întâlnindu-se cu un prieten, a aflat că, demolând o casă, acesta a găsit în tocul unei uși o monedă, o sabie și ziare foarte vechi.
A privit către aceste obiecte și a rămas uimit: moneda, rusească, era bătută în 1734, sabia era foarte veche, ziarele erau… burgheze! De atunci a început să-l mistuie frumos pasiunea de colecționar.
Trei camere mari sunt un fel de depozit pentru obiectele pe care le-a achiziționat. Încă nu și-a sistematizat colecția. Este furat de lumea afacerilor, dar într-o zi va veni și vremea acestei sistematizări…
Colecția sa este diversă și fabuloasă. „Ne-ar trebui, zice interlocutorul, cel puțin trei zile ca să vedem totul”. Are sute de cărți rare. Multe dintre acestea sunt ediții princeps.
Am notat câteva dintre volume: „Poezii”, Eminescu (prefață Titu Maiorescu), 1883; „Balade vesele și triste” (1920, ed. I.) și „Parodii originale” (1921, ed. a II-a), Topârceanu; „Poezii”, Goga (volum publicat la Budapesta, 1905); „Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor” (1908), N. Iorga. Edituri de renume: Viața Românească, H. Steinberg & Fiul, Tipografia Neamului Românesc. „Psaltirea” în chirilică (1763) și „Psaltirea” în limba română (1908) îi sunt lipite de suflet. Din spațiul cultural italian a colecționat cărți rare, precum: „Elementi di Fisica sperimentale” (Napoli, 1882) și „Consultazioni. Morali-Canonide-Liturgiche” (Napoli, 1893).
Tot din Italia a cumpărat dicționare, compendii, manuale, ghiduri de conversație.
Cele mai multe sunt din secolul al XIX-lea. „Dizionario italiano-francese e francese-italiano” (1848) este o bijuterie tipografică. Are primele ediții ale operelor complete pentru Eminescu, Sadoveanu, Preda…Este prezent și Lenin. Ziare interbelice și postbelice, revistele de cultură și sport, cărțile vechi de medicină și filosofie completează această… secțiune.
Colecția numismatică
Este foarte aplaudat și ca numismat. Colecția sa este de-a dreptul impresionantă. Cea mai veche monedă este din 1700. Monezile turcești, din argint, sunt mai greu de datat. Ecaterina a II-a, a Rusiei, zâmbește de pe o monedă din 1780. Monezile spaniole sunt și din 1848. Un papă ne privește sobru de pe o monedă din 1868, iar Mussolini ne scrutează de pe altă monedă.
Alte monede vechi sunt din Germania, Filipine, Israel, România etc.
Medalioane emblematice au „bătute” figuri celebre: Churchill, Elisabeta a II-a, regele Carol, Papa Ioan al II-lea. Nu-i lipsesc niște „falsuri romane din Siracuza”.
Totuși, despre o monedă pe care citim „Caesar”, speră să fie autentică. Într-o zi bună zi va consulta și specialiști.
Medaliile din primul și al doilea război sunt românești și englezești; ca și brevetele militare. Cu brevetele de erou al muncii socialiste și de fruntaș în producție e o altă poveste…
Colecția sa de săbii, pumnale, căști de război ciuruite de gloanțe, stilete, iatagane, cornuri de vânătoare te răvășește. Unele au o vechime de sute de ani. Nu lipsesc celebrele săbii de Toledo și un fel de pumnal dacic.
Un pistol (nefuncțional…) din primul război mondial este de… studiat. Unele dintre aceste piese și-au găsit locul în panoplii, altele așteaptă să se bucure de această onoare.
Nu te plictisești nici dacă ești preocupat de tehnică și știință. Aparate foto foarte vechi, camere nemțești de luat vederi (prima… ediție), aparate radio, casetofoane, pickup-uri foarte vechi, aparatură sportivă/fitness, brichete miniaturale, lanterne și binocluri retro…
Un telefon din primul război are și instrucțiuni interesante: „Atenție! Dușmanul ascultă! La terminarea convorbirii microreceptorul se așează obligatoriu în locașul lui de pe capac!”
Alte colecții
Colecția de ceasuri are ca vedete ceasurile din lemn! Vechi, vechi, vechi!
Ce-am mai văzut? O colecție grozavă de icoane vechi („Nu vreau să vorbim despre ele”). O vioară din prima serie a fabricii „Reghin”. Candelabre vechi. Clopoței, fiare de călcat, pipe, vaze, furculițe, cărți poștale din toată țara, din lume, carnete de… vizite medicale, tablouri originale (dar „și niște falsuri…bune”), fotografii de pe vremea când s-a născut… fotografia, obligațiuni-premieră. Nu lipsește mobilierul vechi. O măsuță și patru scaune tapițate, de exemplu, vechi de peste o sută de ani, sunt adevărate bijuterii ale genului.
Spirit elevat, deschis experiențelor care pot explora trecutul prin varii creații artistice, literare, tehnice etc, tânărul Cezar Constantin Nechifor crede că „peste vreo trei ani ne-am putea întâlni într-un muzeu amenajat”.
Preferă să trăiască discret. Pasiunea sa este cunoscută mai ales prietenilor. Nu vorbește despre valoarea în bani a obiectelor de colecție. A cedat greu și insistențelor noastre de a se… mărturisi prin colecții. Nu vrea să fie fotografiat și, probabil, nu va mai ceda insistențelor altor jurnaliști.
Este mândru de faptul că fiul său se „molipsește” de această pasiune. Cine știe: poate va deveni o tradiție de familie.
Laurențiu Isvoranu vrea să lucreze cu o echipă aleasă de el/foto: Ramona Ionescu
– președintele, administratorul, cenzorul și trei membri din comitetul executiv și-au depus demisiile în masă – Asociația de proprietari nr. 31 este închisă de câteva zile și nu se fac încasări
Asociația de proprietari nr. 31 – cu sediul în cartierul Cornișa – este închisă pentru o perioadă nedeterminată, după ce conducerea și-a depus demisia în masă.
Este o premieră băcăuană, în condițiile în care nu s-a mai întâmplat o astfel de situație la nivelul asociațiilor de proprietari.
Președintele, administratorul, cenzorul și trei membri din comitetul executiv și-au depus demisiile în masă, în urma numeroaselor plângeri făcute pe numele asociației de diferiți proprietari care vor să preia conducerea asociației de proprietari.
Plângerile au legătură cu o serie de lucrări executate în asociație de vechea sau actuala conducere demisionară.
Nemulțumirile locatarilor implicați în scandal au început de la schimbarea rețelei de canalizare a unui bloc din asociație și de la lucrările neterminate executate la nivelul acoperișului blocului nr. 2 de pe strada Ciprian Pintea.
Laurentiu Isvoranu, presedintele demisionar
„Am primit cel puțin 25 de reclamații de la o mână de locatari care vor să mă dea jos cu orice preț de la conducerea asociației. Am reclamații făcute la Parchet, Poliția Economică, Poliția Locală! După părerea mea, sunt prea de tot, iar multe chiar sunt nefondate!
Am ajuns să-mi neglijez sarcinile de serviciu pentru că toată ziua trebuie să dau cu subsemnatul pe la instituțiile statului!Toate reclamațiile s-au finalizat până acum cu NUP!
Am ajuns la concluzia că mai bine le înaintez demisia, dacă tot și-o doresc atât!, declară Laurențiu Isvoranu, președintele demisionar al Asociației de proprietari nr. 31.
Conturile de la Asociația de proprietari 31 sunt blocate
Constantin Țârcă și Cristina Baraghin sunt singurii membri din Comitetul executiv care nu și-au înaintat demisiile.
Cei doi i-ar fi cerut președintelui demisionar cheia și ștampila, refuzând să preia și gestiunea asociației.
Certurile au continuat între cele două tabere și nimeni nu s-a gândit că trebuie să convoace Adunarea Generală Extraordinară, în vederea alegerii unei noi conduceri.
Preavizul s-a încheiat, iar asociația este închisă și nu se poate opera nimic. Proprietarii vin să-și plătească întreținerea și să comunice consumul de apă, însă, găsesc ușa închisă.
Conturile asociației sunt blocate în urma proceselor și nu se pot face plăți.
Pentru că membrii Comitetului executiv nu s-au organizat, președintele demisionar Laurențiu Isvoranu a convocat Adunarea Generală Extraordinară pentru data de 19 noiembrie, ora 10.00, la Universitatea „Vasile Alecsandri”.
Legea spune că 20% dintre proprietari pot convoca Adunarea Generală Extraordinară. Acest lucru, presupune ca demisionarii să strângă 100 de semnături de la proprietari, pentru a convoca ședința.
Asociația de proprietari nr. 31 are arondate 496 de apartamente. O parte dintre proprietari vor să continuie cu Isvoranu, cealaltă parte vor un alt președinte.
În cazul în care Laurențiu Isvoranu va fi reales în funcția de președinte, acesta va accepta să conducă cu o echipă aleasă de el.
Vecinii au sărit imediat ce au văzut că iese fum, dar pentru bătrână a fost prea târziu
– vecinii au fost cei care au observat fumul şi au mers la locuinţa ei, însă nu au mai putut face nimic să o salveze
O femeie de 77 de ani, din comuna Secuieni, şi-a pierdut viaţa într-un incendiu iscat la locuinţa ei. Un vecin care îi ducea zilnic de mâncare a văzut că iese mult fum şi a mers imediat să vadă ce se întâmplă.
Când a ajuns acolo, în camera în care locuia bătrâna erau deja flăcări şi n-a mai putut să intre. A dat alarma printre ceilalţi vecini şi a sunat şi la 112, la faţa locului ajungând pompierii de la Detaşamentul Bacău.
„Eu veneam de la magazin pe la 18.40 şi când mergeam pe alee am văzut fumul şi mirosea a ars. Ieşea mult fum pe horn, dar şi pe uşa de la bucătărie, că ea o lăsa un pic deschisă că avea pisici.
M-am dus cu lanterna, am luat şi o găleată cu apă şi când am intrat am aruncat apă, parţial am stins flăcăra care era, dar apoi a izbucnit mai tare. Ardea patul unde stătea ea”, spunea Eugen Bârzu, vecin. Femeia locuia singură şi se pare că ar fi pus prea multe lemne pe foc.
„Am văzut fum şi mirosea a cârpe arse. Când au venit pompierii, ea era deja intoxicată de la fum. Probabil a intrat în panică, când s-a văzut singură, n-a ştiut ce să mai facă şi a rămas acolo”, povestea şi Vasile Herţanu, un alt vecin.
Pierdută în fum
Când au ajuns pompierii, proprietara era deja scoasă din casă de către localnici, dar nu s-a mai putut face nimic pentru salvarea ei.
„La sosirea celor două echipaje de pompieri, s-a constatat că incendiul se manifesta cu flacără, în interiorul unei camere de locuit.
Cetăţenii care au intervenit în primă fază au scos proprietara în vârstă de 77 de ani. Aceasta nu prezenta puls şi nu respira, decesul fiind constatat de către echipajul serviciului judeţean de ambulanţă care a sosit la faţa locului”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău.
Militarii au stabilit ca şi cauză probabilă a incendiului efectul termic al sobei asupra mijloacelor combustibile amplasate necorespunzător lângă aceasta, flăcările distrugând majoritatea bunurilor din interior.
Senatul a adoptat cu unanimitate de voturi (98) Legea prevenirii, prioritate legislativă a Guvernului, un proiect de lege extrem de important pentru mediul de afaceri, și îndeosebi pentru IMM-uri, a anunțat senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache, într-un comunicat de presă.
„Legea are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru inițierea unor instrumente care să asigure prevenirea săvârșirii de contravenții.
În acest sens, autoritățile și instituțiile publice cu atribuții de control, constatare și sancționare a contravențiilor au stabilite ca atribuții informarea, instruirea și îndrumarea publicului.
De asemenea, proiectul de lege introduce obligaţia de a aplica, în anumite condiţii şi în cazul săvârşirii anumitor fapte contravenţionale, sancţiunea contravenţională a avertismentului împreună cu stabilirea unui plan de remediere prin care se acordă contravenientului o perioadă de timp (care nu poate depăşi 90 de zile calendaristice) pentru îndeplinirea obligaţiilor legale”, a afirmat senatorul social democrat.
Miron Smarandache a mai adăugat că legea votată de Senat vine în sprijinul dezvoltării sectorului IMM, care reprezintă o prioritate la nivel naţional. „Legea prevenirii se adresează mai ales întreprinderilor mici şi mijlocii existente pe piaţa românească.
Acestea îşi vor îmbunătăţi competitivitatea prin înlăturarea disfuncţionalităţilor de relaţionare cu reprezentanţii instituţiilor de control, facilitându-se astfel dezvoltarea afacerilor prin prisma sporirii încrederii reciproce între operatorii economici şi autorităţile statului”, a conchis parlamentarul băcăuan.
Astăzi se circulă mai puțin cu trenul. Poate foarte puțin, înspăimântător de puțin. Sunt, desigur, oameni care aidoma celor de acum peste 50-60 de ani pot spune că nu au mers niciodată cu trenul.
Astăzi mașina e la putere. Nici nu știu ce pierd acești oameni! Dar, cu trenul în România astăzi se circulă greu.
Se întâmplă de ani buni și nimeni nu prea ia măsurile cuvenite. La început, prin anii ’90, criticam mizeria din vagoanele de călători, acuzam și întârzierile nejustificate și dădeam deseori ca exemplu Japonia pentru modul în care acolo îți poți potrivi ceasornicul după sosirea trenului în gară.
Cu timpul, însă, câte ceva a început să se mai schimbe și pe la noi. Am avut ocazia să călătorim în vagoane mai elegante, iar eu, la prima ocazie de acest fel am făcut într-un vagon zeci de poze.
Părea de necrezut ce vedeam. Am prins și momente mai grele. Ba un frig de crăpau șinele de cale ferată, ba o ploaie de se rupeau iar șinele, ba aceeași mizerie din unele vagoane.
Odată, de la Târgu Mureș la Bacău am ajuns prin Ploiești cu trenul, pentru că pe la Ghimeș se rupsese calea ferată din cauza puhoaielor.
Pe parcursul drumului am văzut, însă, cum se lucra la modernizarea căii ferate pe Valea Oltului. M-am bucurat, era un semn de bine. La fel m-am bucurat de astfel de lucrări circulând cu trenul de la București la Constanța.
Am crezut că Bucureștiul va deveni un fel de oraș pe malul mării la viteza cu care vor goni trenurile. Dar nu a fost așa. Într-o zi am venit cu avionul din Bodrum la Otopeni, de unde am urcat în tren și am plecat spre litoralul românesc.
Am făcut mult, mult mai mult decât de pe malul Mării Egee la București. Ce să mai spun despre cum arată astăzi gările, stațiile mici mai ales. Sunt ruinele de la „malul Căii Ferate”.
Gara, peroanele, zona gării erau cândva locuri de referință. Poate sunt și astăzi, dar mai ales în sens negativ. Iar toate despre câte am scris se numesc „infrastructura căii ferate”. Halal infrastructură!
În perioada 8-12 noiembrie, Bacăul găzduiește cea de-a II-a ediție a Summitului Tinerilor „Dă încredere generației tale”, eveniment la care vor participa aproximativ 400 de tineri voluntari sau reprezentanți ai unor asociații de tineri din toată țara.
Summitul, organizat de Federația Tinerilor din Bacău, organizație ce coordonează proiectul Bacău-Capitala Tineretului din România 2017 va culmina cu Gala Tineretului din România care va avea loc sâmbătă, 11 noiembrie, de la ora 19.00 la Teatrul de Vară „Radu Beligan”.
Gala Tineretului va cuprinde o festivitate de premiere a leaderilor și organizațiilor de tineret din România, aceștia remarcându-se la rândul lor în domeniul social, cultural, antreprenorial etc, numere de divertisment și alte surprize, precum și prezentarea conceptului concurentelor pentru titlul de „Capitală a Tineretului 2018”.
Acest titlu va fi disputat între orașele Baia Mare, Satu Mare și Iași, urmând ca la finalul galei să fie anunțat câștigătorul pentru „Capitala Tineretului 2018”. Florin Ștefănescu
Pompierii au depus o coroană de flori/ Foto: ISU Bacău
Marţi, pompierii băcăuani au comemorat 140 de ani de la moartea eroului martir de la Rahova, maiorul Constantin Ene, şi au mers la mormântul acestuia din Cimitirul Central, unde s-a oficiat o slujbă de pomenire şi au depus o coroană de flori în semn de preţuire şi cinstire pentru cel care a dat numele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău.
„Maiorul Constantin Ene este cel care, în ziua de 7 noiembrie 1877, a condus primul eşalon de atac pentru cucerirea cetăţii Rahova. Ultima dorinţă a bravului erou a fost să fie înmormântat la Bacău, localitatea unde s-a născut şi unde se afla şi familia sa”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la ISU Bacău.
La evenimentul de ieri au fost prezenţi şi reprezentanţi de la Filiala judeţeană „Col. Corneliu Chirieș” a Asociaţiei Cultul Eroilor.
Fostul restaurant Muresul, Stabilimentul de la etaj. Arhiva foto I.B (5)
Nu aș fi vrut să plec din zona veche a orașului, care și-a păstrat farmecul și decăderea, până la începutul anilor 60, fără a intra puțin și în intimitatea trăitorilor locului, când se aprindeau felinarele.
Exista curent electric! Așa se întâmplă când tot aduni informații și te documentezi. Unele, suplimentare, pică exact ca musca-n ciorbă. Rămâi în dilemă. Ce să faci cu ele? Să salvezi musca și să mănânci ciorba, sau să comanzi alta?
În borșul de acasă nu se bagă nimeni. Femeia rea de muscă nu se urcă pe masă cu mătura în mână, când vede că șoarecele nu mai nimerește gaura. Știe ea să se descurce!
Ce te faci însă, într-un târg mic, când poți găsi oferte de mături la pachet, că tot vorbeam într-unul din reportajele de început, de șobolanii care s-au perpetuat.
Tot ce nu miroase-a bine, atrage. Și când e vorba de femei, mulți bărbați se simt pescari… cu musca pe căciulă. Răsfoind Dicționarul Explicativ al Limbii Române, aflăm că bordel = casă de prostituție, agealâc, alcov, stabiliment, tractir, loc unde se întrețin relații sexuale contra unei plăți sau a unor avantaje materiale. Ideea de a vorbi despre fenomen exista, dar nu găseam contextul.
La Bacău într-o mahala…
Mi-a venit în ajutor Paul Anghel, care în 1964, publica la Editura Tineretului, volumul „Arpegii la Siret”. Recunosc că îl am xeroxat după singura carte rămasă la Biblioteca Județeană. Un fel de jurnal de călătorie, având ca motivație oleacă din istoria așezărilor mai importante de pe malurile Siretului și a afluenților acestuia.
„El nu ferestruiește munți, nu spumegă în cataracte, nu produce fabuloase peisaje acvatice ca Dunărea în Deltă. El e un râu și atât. El devine personaj pe măsură ce în albia lui se adaugă mereu câte o apă – capitol nou de priveliște.”
Capitolul referitor la Bacău – contrapunct la tristeți bacoviene – începe cu refrenul unui șlagăr la modă pe atunci: „La Bacău, la Bacău/Într-o mahala/S-a-ntâmplat, s-a-ntâmplat/O mare dandana…”
Despre ce anume a fost vorba? Nu se știe. Am să vă povestesc eu alta, aflată de la un domn venerabil, care a trecut acum totul în uitare. Dar să luăm stabilimentele la rând.
De la Sud, prin Est, spre Nord
Emil Șerban, cu atâția ani vechime ca sonorizator la Teatru, știe ce spune. Actorii își pun adevărata mască, în culise. Dacă glumesc sau își trăiesc rolul intim, greu poți discerne. Poveștile lor rămân.
„În față, unde este acum Policlinica Nouă, cum mergeai pe str. Bujorului (Stadionului), lângă parcarea de la stadion. Nu la prima, la a doua casă a funcționat până după război, un bordel.
Stabiliment Piata Florescu.Arhiva foto I.B
Când s-a desființat, prin cincizeci și ceva, toate femeile au fost încadrate în muncă, fiind distribuite pe la fabricile care erau atunci.”
Venim pe Strada Centrală. „Am avut o copilărie minunată. Normal că știam toate locurile”, deapănă amintiri Constantin Păduraru.
„Vă spun eu unde a fost! Bordel a fost unde este CEC-ul. Jos era restaurant, Mureșul se chema, și sus era hotel cu bordel. Clădirea se întindea în spate, pe lângă intrându-l de la telefoanele de azi, până unde este clădirea Cooperției.
Se intra și pe acolo. Mai în dreapta, unde este Casa de Cultură, era cârciuma – Dunărea se chema – unde au găsit când au demolat-o, în perete, cocoșei din aur.
Se poate să mai fi fost unul și pe lângă Fabrica de casânci. Oricum, eram prea mic ca să trec pe acolo.”
De la Paul Anghel citire…
Că ar mai fi fost altul, pe colț, în Piața Florescu, am mai multe confirmări. Să revin la fragmentul din volumul amintit.
Eseistul și romancierul Paul Anghel (1931 – 1995), s-a născut pe meleaguri băcăuane, la Răcătău,(comuna Horgești).
E drept că pe atunci, nu oricine mergea cu avionul, putea face referire la vizitele în străinătate, preamărind în același timp, în limbaj plastic, efectele benefice ale colectivizării.
Stabiliment Piata Mare etaj. Arhiva foto I.B (2)
Câteva fraze dau totuși motivație episodului de astăzi: „La Bacău exista, ca și în Amsterdamul negustoresc, un trist și sumbru cartier oriental. Era de fapt o anexă la Strada Mare, curtea dosnică a uliței negustorești, răsfrângerea și prelungirea aceleiași ulițe în grotesc și absurd.
Aici nu se putea vinde și cumpăra nimic, fiindcă nu era nimic de cumpărat și de vândut; fiindcă sărăcia atingea absolutul; fiindcă deprinderea de a vinde și cumpăra se exercitau mecanic, în gol.
Dar în schimb aici, tocmai aici se îngrămădea până la sufocare o populație guralivă și neostenită, veselă și tristă, disperată.( ) Amestecate cu lutul, casele coborau în fiecare anotimp cu încă o palmă, mereu mai jos, atingând până la urmă cu streșinile, pâmântul.
Din unghiul ferestrelor la care se îngrămădeau copiii, gâștele trebuie să fi căpătat dimensiuni de struți, iar porcii sălbăticiți și murdari, proporții de hippopotami din smârcurile africane. Nu existau câini, nici pisici, dar orataniile de apă și broaștele asigurau ziua și noaptea un concert anume, care își răsfrângea adesea «acordurile» până în Centru.”
Pe strada Lecca
Iată cum vedea același loc, domnul al cărui nume, din respect, nu vreau să îl rostesc:
„Dragul meu, erau astea trei, de lux, de care-ți spuneam. Dar stai să vezi ce era pe strada Lecca, pentru ăștia ca noi, liceeni cu mai puțini bani.
Aproape la două- trei case era un bordel. Mă întâlneam cu prietena sâmbăta seara, învăța la școala de fete. O duceam la o prăjitură sau îi cumpăram bomboane cu ciocolată. Era cofetăria “Republica” și alături, un magazin cu specialități din ciocolată… unde este acum Decebalul.
Fostul restaurant Muresul, Stabilimentul de la etaj
Rar găseai o bancă liberă în Parcul Mic. Ne plimbam și ne pupam pe furate, de mă-nfierbântam. Zbura timpul. O conduceam la cămin, ieșea în oraș cu bilet de voie până la ora 20.00, și ne despărțeam.
Eu, după aceea, numai cu gândul la ea, mă duceam pe Lecca, intram la prima casă și mă linișteam. De asta nu se întâmplau atunci atâtea nenorociri. Nu existau violuri. Se dusese vorba că la o casă, acolo, era o mamă care avea trei fete.
Pe cea mai mică a pus-o în vânzare, că era fată mare. Dar cerea mult. Toate s-au măritat și au ajuns bine. Când intrai la o matroană în casă, le vedeai cum stăteau câte trei-patru. Te uitai la ele și numai atât făceai, cu degetul spre una. Tu!
Se ridica și venea, te lua de mână și te ducea în camera de alături. Trecea repede. Cât îți trebuia? Doar nu făceai dragoste cu ea! De ce erau multe stabilimente din astea?
Cutume
Pentru că și evreii aveau interesul. Și erau mulți evrei care locuiau pe strada aia.
La ei, când băiatul devenea major, îl lua tat-su de mână și-l ducea la bordel. Să-l învețe cu viața.
Obiceiurile cereau ca tânărul să stea un an de zile logodit. Să nu atenteze în acest timp la viitoarea nevastă.”
Cutuma s-a păstrat încă ani buni. Poate că și întâmplarea pe care mi-a povestit-o a sporit faima cântecului.
Albumul bucuclaș
„La capătul pieței era un bordel, mai la vale de unde e Vivariul, care a ținut și după ce au venit comuniștii. Să-ți explic cum funcționa.
Te duceai, îți arăta patroana albumul, și-ți alegeai femeia din album pe care doreai s-o ai. Și-ți spunea: «veniți în cutare zi, la cutare oră și o găsiți aici».
Ea între timp lua legătura cu persoana respectivă și tu o găseai acolo. Cine erau aceste femei? Cele mai bine femei din oraș.
Soții de patroni, mult mai tinere decât soții lor. Până și soția șefului birjarilor din oraș, unul Ceasornicaru – s-a aflat mai târziu, figura în album.
Nu le făceau față bărbații dar nu știa nimeni asta. Ce se întâmplă? Se duce acolo într-una din zile un ofițer de armată. Îi dă aia albumul, să-și aleagă. Când se uită, pe cine vede? O vede pe nevastă-sa.
De aici a izbucnit scandalul. A anunțat miliția, a venit, a arestat-o pe patroană și s-a desființat tot”. Asta dandana!
Țara mea … cu două fețe
Întâmplător, nu cu mult timp în urmă, am participat la o întâlnire a unei delegații din Vest, cu membrii unei asociații și a mai multor fundații.
Oamenii erau interesați de mersul programelor pe care le-au subvenționat. Au ajutat un număr de copii instituționalizați să se integreze în viața urbei. Gazdele i-au asigurat că aceștia pășesc acum, cu speranțe spre viitor, luându-și viața în propriile mâini. Bravo lor!
Dacă invitații din străinătate nu s-ar fi grăbit, și ar fi trecut în aceeași zi pe lângă delușorul din spatele Pieței Centrale, probabil că ar fi făcut fotografii. Și nu numai acolo, văzând câți aurolaci avem… neinstuționalizați și prostituate minore pe lângă Centrul de Afaceri, care se vrea în faliment.
Fetele alea amărâte, nu le poți numi prostituate, rezistă mai bine decât investiția în ansamblul de clădiri, ridicat de aleșii noștri, și pe banii comunității.
La ele, cererea și oferta reale-i economii de piață, funcționează. Ba mai încarcă și bugetul primăriilor de baștină, cu amenzile pe care nu le pot plăti. Și pe drept, ele nu înțeleg de ce tot sunt amendate când fac doar muncă… în folosul comunității.
Ca la Amsterdam
Dacă s-ar legaliza prostituția – subiectul era în vogă acum zece ani – imaginați-vă ce s-ar putea face acolo. Câte idei de afaceri ar prinde viață.
Centrul de Afaceri și Expoziții, falimentar după nici două mandate, ar deveni cel mai profitabil loc din zona de Est a UE, cu beneficii clare pentru băcăuani.
De ce la Amsterdam se poate? Mulți dintre aleșii noștri ar fi tentați să investească. Oricum au experiență din afacerile cu videochaturile și saloanele de masaj.
CAEx ar putea deveni Moulin Rouge-ul Moldovei. Avem aripile ferme ale avionului MiG, în locul morii de vânt. Suficient loc pentru centre spa, cabinete medicale, săli pentru recuperare corporală și masaj, saloane pentru schimburi interculturale și intercomunicare senzorială.
Pe acoperiș, loc pentru spirale energetice, (nu departe este panta de la Măgura, unde mașina merge singură la deal).
Sala actuală de ședințe de la parter – cabaret. Cea de sus, unde ține CL-ul ședințele, special pentru doamne – striperi! Restaurante! Paburi! Cazinou.
Mai este loc și de câteva hoteluri pentru cei care vor trece pe șoseaua de centură, să facă popas aici. Dacă s-ar legaliza și cânepa – cu care am conviețuit în pace atâtea milenii, bugetul Bacăului ar fi mai mare decât al capitalei.
Ar avea și fetele de la Sarata, Bălcescu, un loc de muncă asigurat, asigurări sociale, devenind plătitoare de impozite.
De ce nu? Arunc și eu o idee, de eficientizare. Apropo! Adepții familiei tradiționale… să nu arunce cu piatra! Va urma! Mai am un colț din Strada Mare!
O oră au avut nevoie consilierii locali pentru a dezbate doar unul din cele 11 puncte de pe ordinea de zi
În general, o ședință extraordinară, având chiar și 11 puncte pe ordinea de zi nu ar trebui să dureze mai mult de jumătate de oră, cu tot cu intonarea imnului.
Asta pentru că, în general, ședințele extraordinare sunt convocate pentru probleme tehnice, care nu pot fi interpretate politic.
Dar asta este o regulă care nu ține cont, de exemplu, de faptul că un fost primar a primit o condamnare la închisoare.
Căldură, șobolani și alte discuții
Încă dinaintea ședinței se zvonise că se va lăsa cu scandal. Și așa a și fost.
Cum se știe, cea mai bună apărare este atacul așa că, pentru a preveni orice discuție despre recenta condamnare a fostului primar Romeo Stavarache, consilierii liberali au început ei un atac, anunțând că nu vor vota pentru alocarea banilor necesari pentru cumpărarea gazului metan destinat Thermoenergy.
Motivul a fost că banii erau luați de la capitole de investiții și ar fi vrut să se găsească alte soluții bugetare.
Inevitabil, s-a ajuns la vechea discuție despre modul în care s-au luat cele 85 de milioane de euro de la UE și Guvern pentru a moderniza un CET care nu mai avea nici un sfert din consumatorii de odinioară.
Primarul Cosmin Necula i-a făcut responsabili pe liberali pentru faptul că, în fiecare an, trebuie ca Primăria să dea bani pentru ca Thermoenergy să poată funcționa, deoarece în caz contrar, ar trebui înapoiate cele 85 de miliarde.
Liberalii au contracarat cerând demiterea directorului Societații de Servicii Publice pe motiv că a pus capcane cu otravă de șobolani pe lângă grădinițe, atentând, astfel, la viața copiilor.
Necula a replicat că societatea are toate autorizațiile necesare iar capcanele sunt certificate pentru utilizare și nu pun niciun fel de problemă.
În final, după o oră de discuții, hotărârea a fost adoptată aproape la limită, PNL votând împotrivă.
Licitațiile de la Piața Centrală, respinse din nou
Lucrurile nu au rămas așa, însă, pentru că PNL s-a răzbunat la următoarele proiecte, unde era necesară o majoritate de 2/3. Astfel, pentru a treia oară propunerea municipalității de a se scoate la licitație mai multe spații comerciale din Piața Centrală a fost respinsă cu votul comun al PNL și PSRo.
Povestea este una mai veche, liberalii considerând că 100 de lei taxa de participare și 50 de lei caietul de sarcini reprezintă sume prea mari, deși aceste tarife au fost votate chiar la propunerea PNL, sub fosta administrație.
După ce au votat contra achitării datoriilor la gaz ale Thermoenergy, liberalii au propus majorarea sumei alocate pentru organizarea Sărbătorilor de Iarnă de la 300.000 la 500.000 de lei. „Viața e scurtă, trebuie să ne bucurăm”, a explicat Daniel Miclăuș, liderul grupului PNL. Propunerea nu a fost aprobată.
„Plângeți după banii copiilor, ai CET-ului dar în realitate nu vă pasă! Să refuzi să aprobi scoaterea unor spații la licitație doar pentru că nu v-am dat nimic în schimb nu e deloc frumos!”. Constantin Scripăț
viceprimarul municipiului Bacău
Pe ordinea de zi s-a aflat și proiectul de asociere între Universitatea „George Bacovia” și Primăria Bacău în vederea organizării celei de-a treia ediții a Conferinței naționale „Devianță, Criminalitate. Evoluție, Tendințe și Perspective- DECRET” desfășurată în perioada 9- 10 noiembrie, care a fost votat cu 17 voturi, 3 dintre consilieri abținându-se de la vot.
Următorul punct care a primit toate voturile aleșilor locali a fost cel referitor la „Summitul Tinerilor”, eveniment care se va încheia cu o gală în cadrul careia se va afla următoarea Capitală a Tineretului din România.
-mii de călători au subscris campaniei #Se poate, prin care se dorește salvarea CFR de la faliment
Toată săptămâna, până vineri, inclusiv, prin gara Bacău, va trece vagonul special din campania #Se poate, inițiată de sindicaliștii ceferiști.
În acest fel, se dorește atragerea unui semnal de alarmă în privința lipsei investițiilor, mai ales, în siguranța căii ferate.
Vagonul, dotat conform tuturor normelor europene (WIFI gratuit, radio şi TV, stewarzi etc) a fost modernizat în Ateliere Griviţa, din resursele Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare Comercial Vagoane.
„Ne dorim cel puțin o garnitură cu astfel de vagoane, dacă nu chiar garnituri întregi să fie.
Însă, esențială cred că este refacerea integrală a infrastructurii, pentru că problema uriașă acolo este.
De aici și întârzierile foarte mari ale trenurilor determinate, în mod evident, de restricțiile de viteză, în unele zone, de 15-30 km pe oră”, punctat Chicidean Gabriel, vicelider Federația Mișcare Comercial Vagoane.
De altfel, trenul InterRegio care avea atașat și vagonul proaspăt renovat de compania CFR Călători a ajuns, în gara Bacău, cu o întârziere de mai bine de jumătate de oră.
Ceea ce dovedește încă o dată, dacă mai era nevoie, că infrastructura feroviară necesită investiții urgente și de amploare.
Restricții de viteză
„S-a circulat cu reduceri de viteză, în special, în prima parte a traseului, până aproape de Focșani. Și asta pentru că infrastrucura este extrem de deficitară pe acele zone”, au arătat sindicaliștii feroviari.
De altfel, unii dintre călătorii care au pornit încă din Gara de Nord ne-a spus că au folosit aplicații pe telefonul mobil care le-au arătat că trenul a avut și viteză de sub 50 de km/oră, mai puțin de jumătate față de viteza normală.
„De la București venim, eu și soția și a fost foarte bine. De-ar fi toate la fel…Nici nu m-am gândit vreodată că va fi așa ceva, după câți hoți avem în țară. În schimb, suntem foarte nemulțumiți de cum se circulă pe traseul Iași-Timișoara: e groaznic.
Vagoanele de dormit, să zicem, sunt acceptabile, dar în restul…nu se poate circula”, ne-a spus Valeriu Croitoru, pensionar, de 72 de ani, din Roman.
Război și …pace
De altfel, diferențele dintre vagoanele clasice și cel renovat erau vizibile și la trenul InterRegio spre Suceava, fără prea mari eforturi.
Într-unul, parcă era război, iar în celălalt, pace. Dacă în vagonul din campanie, cei care au primit o rezervare, la casa de bilete, erau relaxați, unii în stând tricouri și butonând telefoanele mobile conectate la rețeaua wireless, călătorii din restul trenului erau încotoșmănați, cu vântul șuierându-le pe la urechi, din cauza ușilor care nu erau închise.
„De la Buzău vin, și deja are întârziere mare. Nu aș vrea să vă spun cum arată toaleta: groaznic. M-a invitat o doamnă în uniformă să vin în vagonul cel nou, dar pe biletul meu scria vagonul 21 și nu credeam că…Oricum, se vede diferența.
Însă, ar mai fi o problemă: studenții, care au gratuitate acum, ocupau toate locurile, iar cei în vârstă, care și-au cumpărat biletele, stăteau în picioare. Or, nu e corect”, ne explică Adriana Dragomir, pensionară.
„E un început bun, cel puțin din perspectiva numărului de semnături strânse până acum. Am lansat campania în septembrie și, în clipa de față, este cea mai însemnată campanie din România, în acest an. Semn că lumea etse intersată de acest subiect, anume că toți dorim să circulă în condiții civilizate pe căile ferate române” – Viorel Istrate, secretar Federația Mișcare Comercial Vagoane
„Să trageți un semnal de alarmă și la București”
Pe măsură ce trenul se apropia de punctul final al călătoriei – Suceava – întârzierea din program s-a redus treptat, ajungând la circa 22 de minute.
În gară puzderie de ziariși însoțeau oficialitățile sucevene. Printre ele, și Gheorghe Flutur, președintele CJ Suceava.
„E frumos, dar trebuie să trageți un semnal de alarmă și la București, să vadă și guvernanții cum stă trreaba la CFR”, a declarat Gheorghe Flutur.
Trenul a fost primit cu vădită curiozitate, atât din partea mass media locală, cât mai ales a cetățenilor.
„Am venit să văd vagonul, pentru că citisem în ziar despre el și eram curios. Iată că și noi, care suntem în UE, putem să călătorim ceva mai confortabil. Nici nu m-am gândit că voi ajunge să văd așa ceva”, spune Ungurean Lazăr, pensionar din Suceava.
N-a durat mult și, după o baie de mulțime, oficialitățile sucevene au dispărut cât ai zice…CFR.
La întorcere, garnitura de tren care ducea călătorii spre Capitală s-a deplasat nesperat de iute, ajungând în Bacău exact la ora din program: 18.03.
Câştigarea încrederii persoanelor vârstnice, prin prezentarea de promoții ori de cadouri din partea unor magazine sau autorităţi le asigură infractorilor accesul, fără efort, în locuinţele şi la economiile acestora.
Supermarketurile şi hipermarketurile au promoţii şi oferă cadouri doar în interiorul magazinelor!
Popularizarea acestor promoţii se realizează prin intermediul cataloagelor disponibile în magazin, pe site-urile de pe internet sau oferite de distribuitorii ambulanţi, nicidecum prin prezentarea produselor la domiciliu.
Nu invitaţi necunoscuți în casă, în curte, care pretind că doresc să vă vândă produse la preţuri mici, să vă ofere bunuri cu titlu de cadou sau ca pomană.
Țineți uşa sau poarta încuiate, chiar dacă sunteţi acasă!
Nu ţineți în casă sume de bani sau bunuri de valoare.
Acestea trebuie păstrate în depozite bancare. Dacă, totuşi, alegeți să le păstrați în locuinţă, nu le depozitați în şifonier, acesta fiind primul loc în care caută hoţii.
Nu depozitați la vedere, în curte, pe balcon sau în faţa uşii de acces, ambalajele obiectelor de valoare pe care le-ați achiziţionat.
Nu invitați acasă persoane pe care doar ce le-ați cunoscut şi care vă spun poveşti impresionante de viaţă.
Acestea pot profita de ocazie pentru a fura bunuri şi s-ar putea folosi chiar de violenţă pentru a-şi atinge scopul.
Maricica Luminița Coșa, prefectulul județului Bacău, i-a convocat, marți, pe toți membrii Comisiei de Dialog Social, într-o ședință extraordinară.
Din comisie fac parte reprezentanți ai instituțiilor publice (Consiliul Județean, AJOFM, AJPIS, Casa de Pensii, Casa de Sănătate, AJFP, DSV, APM, ITM etc.), ai confederațiilor sindicale și confederațiilor patronale.
Întâlnirea a avut loc în sala mică a Prefecturii Bacău și a avut ca temă prezentarea principalelor modificări aduse Codului Fiscal.
Din partea sindicatelor au fost prezenți Pavel Marian Cristinel, președintele „Cartel Alfa” – Filiala Bacău, Gh. Huluță Ghiorghe, președintele CNSLR „Frăția” Bacău, Gh. Gavrilă, președinte CSN „Meridian” Bacău, Remus Tudor Halău – președinte BNS Bacău și George Adrian Purcaru, președinte SLÎ Bacău.
Liderii de sindicat au cerut precizări privind modul concret în care aceste modificări afectează salariile angajaților și au afirmat că este important să se păstreze salariul net al angajaților, indiferent de domeniu.
Temeri privind salariile din mediul privat
Sindicatele apreciază că probleme apar în mediul privat, unde patronatul nu este obligat să crească salariul brut, corelativ cu măsura care se ia față de salariații bugetari.
Prefectul județului le-a amintit că discuția vizează modificarea Codului Fiscal, și nu Legea salarizării.
Maricica Luminița Coșa i-a informat că, marți, a avut loc și o videoconferință cu prefecții, susținută de ministrul Afacerilor interne, ministrul Muncii și Justiției Sociale și ministrul Finanțelor, în care s-a precizat că modificările aduse Codului Fisca nu vor avea ca urmări scăderea salariilor.
Din analizele de specialitate, „reiese că angajatul nu va suporta nicio presiune, precum și că fiecare angajator va trebui să își plătească la timp dările către stat, altfel întrând sub incidența legii penale.”
Subprefectul Valentin Ivancea a evidențiat că modificările Codului fiscal reprezintă un conglomerat de măsuri care angrenează mai multe domenii, fiind atât în beneficiul bugetului de stat, al angajatorului, cât și în beneficiul angajatului, inclusiv al pensionarului.
Pentru analizarea problemelor ridicate de reprezentanții sindicatelor, prefectul județului Bacău a programat o ședință pe 17 noiembrie, la care vor participa și parlamentarii băcăuani.
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău a desfăşurat activităţi preventiv-educative în cadrul programului educativ “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
Astăzi ,07 noiembrie a.c, demersul jandarmilor băcăuani de a sprijini programul educaţional în cadrul proiectului „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” a debutat la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, unde au fost prezentate diverse subiecte privind nerespectarea legilor ce sancţionează faptele de încălcare a unor norme de convieţuire socială, aspecte pentru prevenirea delincvenţei juvenile, a violenţei domestice, absenteismului şcolar precum şi a prevenirii consumului de droguri şi alcool.
Activitatea a avut o altă modalitate de abordare, mult mai apreciată de elevi, iniţiindu-se discuţii într-o manieră deschisă pe subiectele de interes prezentate, în scopul familiarizării tinerilor cu rolul şi atribuţiile jandarmeriei băcăuane, cu misiunile din domeniul asigurării ordinii şi siguranţei publice, dând astfel acestei întâlniri un caracter interactiv şi mai puţin formal.
Pe parcursul întâlnirii, au fost prezentate sfaturi preventive pentru promovarea unui comportament civic bazat pe respect reciproc, prevenirea şi combaterea violenţei, dar şi aspecte legate de cunoaşterea legislaţiei în domeniul respectării ordinii şi liniştii publice.
În plus, elevilor le-au fost aduse la cunoştinţă principalele genuri de fapte cu caracter infracţional sau contravenţional comise în incinta şi în zona adiacentă unităţilor şcolare, cauzele care favorizează producerea acestora, dar şi care sunt pedepsele prevăzute de lege în cazul săvârşirii acestor fapte.
Pe lângă aceste aspecte, tinerilor le-a fost prezentată oferta educaţională a instituţiei și posibilitatea acestora de a urma o carieră militară.
De asemenea au fost distribuite pliante și le-au fost prezentate instituţiile de învăţământ militar pe care le pot urma, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească.
