Deși, în mod normal nu ar fi avut ce caută pe strada Vasile Alecsandri din Bacău, un TIR cu numere de Ucraina a străbătut-o și a acroșat un autoturism parcat. Mașina a fost șifonată bine și s-a ales și cu un geam spart.
Incidentul s-a întâmplat sâmbătă spre duminică, aproape de miezul nopții.
Se presupune că șoferul TIR-ului a fost ghidat greșit de GPS.
Pentru trei ore, Biblioteca Județeană “C. Sturdza” a găzduit sâmbătă, 17 februarie, o activitate de tipul “Biblioteca vie” organizată de către Federația Tinerilor din Bacău.
Evenimentul s-a adresat tinerilor, în mod special liceenilor aflați în an terminal și care vor să afle cât mai multe despre viața de student.
Astfel, 22 de tineri studenți, masteranzi sau absolvenți de studii superioare, s-au pus la dispoziția celor peste 150 de liceeni care și-au dorit să afle detalii și care au cerut și sfaturi de la cei care au experiență în studenție.
Detalii de la acest eveniment veți regăsi în ediția de luni, 19 februarie, a cotidianului Deșteptarea.
Derulată timp de trei zile, campania de donare de sânge “Speranță pentru Viață” organizată de CS Bronx Bacău în colaborare cu Auchan Bacău și Centrul de Transfuzii Bacău și-a atins și chiar depășit obiectivul.
Dacă organizatorii au mizat pe 100 de donatori, la finalul campaniei, la centralizare, s-a constatat că 138 de bacauani au răspuns pozitiv invitației de a fi alături de semenii lor.
Reamintim că, donatorii de sânge din această campanie au donat și bonurile de masă ce le-au revenit pentru o campanie ulterioară, “Coșulețul de Paște” în care peste 100 de familii nevoiașe vor fi ajutate în perioada sărbătorilor pascale.
Detalii despre campania “Speranță pentru Viață” aflați din ediția de luni, 19 februarie, a cotidianului Deșteptarea.
Obiectivul nr. 1 al social-democraților băcăuani, pentru 2018, este PNDL II, a afirmat senatorul Dragoș Benea, președintele județenei PSD, duminică, la conferința de presă care a urmat ședinței Comitetului Executiv de la Centrul de Afaceri și Expoziții.
La întâlnirea cu ziariștii au fost prezenți Lucian Șova, ministrul Transporturilor, deputații social-democrați Theodora Șotcan, Ionel Floroiu, Gabriel Vlase, Costel Dunava și Claudiu Ilișanu, Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ), Silviu Pravăț, vicepreședintele CJ Bacău, Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești, și foarte tânărul secretar de stat Paul Cotîrleț.
„Facem acest format pentru că așa ne amintim mai ușor cu câtă responsabilitate ne-a încărcat electoratul băcăuan în 2016 și e bine să ne amintim pentru că fiecare dintre cei aflați la masa aceasta ocupă o poziție importantă și în județ, și la nivel central și cred că am avut și vom mai avea lucruri de realizat pentru Bacău”, a declarat Dragoș Benea.
Obiectivul primordial al PSD Bacău este implementarea cu succes a PNDL II și fiecare parlamentar se va implica în prezentarea și promovarea proiectelor din zona de care răspunde, asta în condițiile în care UAT-urile vor reuși să depășească etapa de achiziție cu bine.
Liderul PSD Bacău a afirmat că își dorește foarte mult ca, pe 2 aprilie, ministrul Lucian Șova să se întoarcă în Bacău și să semneze contractul pentru șoseaua de centură, aflată în procedură de licitație.
„Noi, când am fost la guvernare, am prins acest obiectiv în lista de investiții, pe fonduri europene. Nu am avut noroc în etapa de achiziție, nu am avut noroc de un constructor bun, dar nici nu am tăiat panglici la obiective care nu au finanțare sau autorizație de construcție. Aș vrea să rețineți acest lucru și să rețină și competitorii noștri politici, pentru că acest lucru ne separă fundamental de modul lor de a face politică. Pe acest subiect, noi putem să-i privim pe băcăuani în ochi pentru că am făcut tot ce am putut și vom face în continuare tot ce putem, dar nu vom face inaugurări la obiective care nu au finanțare”, a declarat Dragoș Benea.
Ministrul Dezvoltării vine la Tg. Ocna
La capitolul „infrastructură rutieră”, variantei ocolitoare a Bacăului i se adaugă multe alte investiții în drumurile județene și locale. Tot în acest an, va intra în procedură de licitație un nou proiect pe infrastructura de sănătate: modernizarea vechii clădiri a Spitalului Județean de Urgență.
Deputatul Theodora Șotcan, fost inspector școlar general, i-a invitat pe ziariști la semnarea contractului de finanțare pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea Colegiului „Costache Negri” din Tg. Ocna, investiție în valoarea de 2 milioane de euro. Evenimentul va avea loc în prima jumătate a lunii martie, în prezența ministrului Dezvoltării.
Întrebat despre soarta drumului spre Salina Tg. Ocna, care trebuia reabilitat pe PNDL I, Dragoș Benea a explicat că proiectul se află în etapa de licitație, întârzierea fiind cauzată de faptul că „proiectarea a fost execrabilă, realizată nu din birou, ci chiar sub masa din birou”, adică foarte prost.
Despre autostrăzile Moldovei…
Ministrul Lucian Șova a vorbit despre finanțarea pe fonduri europene a pistei Aeroportului Bacău și despre sprijinul, egal, pe care îl acordă proiectelor celor două autostrăzi, Iași-Bacău-Brașov și Iași-Tg. Mureș.
Pentru județele Moldovei, ar fi ideal ca ambele autostrăzi să fie executate, dar destul de improbabil. Toată lumea știe că proiectul autostrăzii Iași-Bacău-Brașov ar costa de patru ori mai puțin, dar și că al doilea este mai avansat ca documentație.
„Eu mă bucur că acesta este foarte mult avansat și aștept să văd și din perspectivă instituțională care poate fi finalizat mai repede, fără a avea nici cea mai mică intenție să stopez un proiect, dimpotrivă, având toată determinarea să accelerez din punct instituțional fiecare din aceste două proiecte în etapele corespunzătoare, la fel ca și pe celelalte”, a afirmat Lucian Șova.
Senatorul Dragoș Benea, în schimb, s-a declarat convins că autostrada Iași-Bacău-Brașov va fi prima demarată, proiectul fiind mai ieftin și mai ușor de realizat.
Până să avem o autostradă, vom circula spre Brașov pe DN 11, care va fi întreținut și reparat, ca orice alt drum național, a afirmat Lucian Șova.
Comănești riscă să fie exclus din ADIS
Un motiv de îngrijorare pentru PSD Bacău este legat de proiectul „Sistem integrat de colectarea deșeurilor solide”. Celula I din Bacău se umple, așadar e musai ca Celula II, construită din fonduri europene, să intre în funcțiune, sub administrarea operatorului Eco Sud.
Însă, mai întâi, trebuie ca toate Consiliile Locale din județ să aprobe semnarea contractului cu operatorul Eco Sud pentru preluarea Celulei II și a stațiilor de sortare și compostare.
„93 de unități administrativ-teritoriale (UAT) au aprobat semnarea contractului de delegare cu această firmă, mai puțin Comănești, care în urmă cu trei ani a aprobat documentația de atribuire în CL Comănești”, a explicat Sorin Brașoveanu.
Dacă nu va aproba contractul, orașul Comănești va fi exclus din ADIS, aceasta fiind singura soluție care permite continuarea acestui mare proiect finanțat prin POS Mediu.
Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, referindu-se la problemele legate de groapa de gunoi, a afirmat că APM ar trebui „să-și găsească cadența, să discute pe lege”, să se aplece mai mult asupra acestui proiect și „să ia exemplu de la profesioniștii RA Apele Române”.
Liderii PSD au fost întrebați, azi, in cadrul unei conferințe de presă dacă mai au majoritate în Consiliul Local (CL) Bacău și care va fi soarta Societății de Servicii Publice (SSP), având în vedere că se speculează faptul că votul de joi a căzut din cauza „trădării” unui consilier PMP.
Majoritate există, chiar dacă Ion Melinte, „brusc, văzând că PSRO a dispărut din peisaj”, s-a gândit să forțeze mâna PSD, a explicat Dragoș Benea.
„Acest proiect, al SSP, nu este un proiect al unor persoane fizice, este un proiect de interes public, care decuplează de la bugetul local niște firme, scurtează relația Primăriei cu cetățeanul și o face mult mai flexibilă. Nu vorbim despre un PUG, un puz la un bloc, nu vorbim despre un schimb de terenuri, vorbim despre înființarea unei societăți de interes public”, a mai precizat președintele PSD Bacău.
Dragoș Benea a afirmat că e deschis dialogului, respectă acest parteneriat care nu a ridicat probleme până acum, dar recomandă liderului PMP să manifeste „mai multă decență și mai puțin elan”.
Întrebat de ce mai este necesar, în situația asta, Constantin Scripăț, Cosmin Necula a afirmat că viceprimarul PMP „a făcut o treabă onorabilă.”
băcăuanul de 37 de ani este acuzat de deputata Giulia Sarti, Mișcarea 5 Stele (M5S), fosta sa logodnică, că ar fi furat suma de 23.000 de euro.
Partidul din care face parte Giulia Sarti este implicat într-un scandal monstruos. Unul dintre marile angajamente ale Mișcării 5 Stele a fost cel de a reduce costurile politicii. Parlamentarii s-au angajat să doneze o parte din salariu către un fond de microcredite. Dar o parte din parlamentari completau viramentele bancare, arătau la partid documentele, apoi imediat revocau ordinul de plată, rămânând cu banii.
Giulia Sarti a dat vina pe fostul ei logodnic și colaborator, un român din Bacău, pe nume Bogdan T., zis Andrea. L-a denunțat pentru fraudarea conturilor.
Ea îl însărcinase să se ocupe de transferul banilor donați. 23.000 de euro nu au mai ajuns unde trebuie.
„În denunțul depus la Chestură, Giulia Sarti explică faptul că îl angajase pe Bogdan “de aproximativ 4 ani” până când relația lor s-a rupt, în urmă cu un an. Sarti explică faptul că Bogdan, consultant IT, se ocupa de contabilitatea ei, inclusiv rambursările către fondul de microcreditare înființat de partid. „Marți (13 februarie – n.r.) seara am făcut un control precis și am dat seama că nu au fost executate unele transferuri către fondul de microcredite“, a spus în plângere, conform ANSA.
„Sarti a atașat la plângere transferurile bancare făcute de fostul iubit în 2014 (7 de 5.400 euro), în 2017 (13 transferuri în valoare totală de 12.900 de euro) și 2018 (5 transferuri pentru un total de 5.400).
„Vreau să se clarifice faptul că, uneori, am verificat aceste transferuri și nu am găsit nereguli“ și „Vreau să clarific că Bogdan m-a avertizat că nu va face plățile în timp util, deoarece aceste sume de bani de care avea nevoie urgentă pentru a merge la medic, dar am fost convins că el va face plățile ulterioare “. “Nu mi-am schimbat încă codurile de acces la contul bancar. I-am cerut explicații lui Bogdan despre banii pe care lipsesc, dar el însuși justificat spunând că, din motive de sănătate are nevoie de sume de bani”, a mai declarat în plângere Sarti, care, subliniază, nu știe unde se află în acest moment fostul ei iubit”, notează gazetaromaneasca.com.
Cei doi s-au cunoscut în 2013, după ce în e-mailul deputatei intraseră hackerii, iar Bogdan îi fusese recomandat pentru ”rezolvarea problemei.
Românul era cunoscut în Italia cu numele de Andrea de Girolamo şi gestiona o pagina FB, SocialTv Network, unde făcea campanie electorală mascată pentru M5S.
ei au susținut cauza polițiștilor din stațiune, amenințați cu desființarea locurilor de muncă
Circa 120 de persoane, între care majoritatea polițiști locali din mai multe județe ale României îmbrăcați în uniformele lor specifice, au manifestat sâmbătă, 17 februarie, în fața primăriei din Slănic Moldova, acțiunea de protest fiind organizată de Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”. Manifestanții au dorit să fie alături de colegii lor din orașul stațiune, pentru care Consiliul Local (CL) tocmai a luat măsura de a li se desființa posturile.
Protestatarii au venit echipați cu tot materialul specific unor asemenea manifestări, cu tobe, țignale și vuvuzele, și au afișat pancarte pe care scria „Am ieșit din casă pentru că ne pasă”, „Nu sunt slugă”, „Iertați-ne că am tăcut până acum!”, „După prohodul poliției locale cine va urma?” și altele. Spre finalul acțiunii, o delegație a protestatarilor a intrat la discuții cu membri ai CL și cu primarul Gheorghe Baciu.
Ce îi nemulțumește pe polițiștii locali
Primarul Gheorghe Baciu a notificat încă de la sfârșitul anului trecut vacantarea a șapte locuri de muncă din organigrama primăriei, între care și posturile polițiștilor locali, pentru că primăria nu mai dispune de fondurile financiare necesare salariilor acestora. Polițiștii locali susțin însă că chiar de la preluarea mandatului său, în 2016, primarul a luat măsuri care să-i descurajeze pe polițiștii locali să mai lucreze. Ei au acuzat că s-a anulat norma de hrană de 500 de lei lunar, că polițiștii au fost mutați pe holul primăriei și au fost trimiși sa colecteze taxe de parcare sau din piața agroalimentară.
„Am explicat deja motivele pentru care am recurs la protest și suntem impresionați de solidaritatea din partea colegilor din Sindicatul Pro Lex, care au fost alături de noi – ne-a declarat Carol Meșterca, polițist local în Slănic Moldova. Nu avem nicio speranță de mai bine din partea primarului, ba credem că disponibilizarea noastră este prima și singura promisiune din campania sa electorală care se îndeplinește. Vom continua acțiunile de protest și probabil că vom ajunge și în instanță”.
După manifestare și după discuțiile cu protestatarii, am aflat și opinia primarului Gheorghe Baciu. „Noi nu am dat afară din serviciu polițiștii, ci am făcut o organizare a primăriei, prin care au fost afectate mai multe posturi (un șef de birou, un consilier al primarului, polițiștii locali etc.), din cauza crizei financiare prin care trece Slănic Moldova – a precizat primarul. Noi nu putem cheltui mai mult decât încasăm. Astfel, am supus discuției în Consiliul Local (CL) organigrama și statul de funcții al primăriei. Acestea au fost votate, iar acum trecem la executarea deciziei CL, eu nefiind decât un executiv și nu pot să nu respect această decizie. Vă asigur de toată disponibilitatea noastră pentru a încerca să găsim acestor oameni soluții în situația creată. Vreau să apreciez că manifestarea de sâmbătă a fost una corectă, legală, liniștită, civilizată”.
„Manifestarea a fost un gest pentru susținerea colegilor care urmează a fi disponibilizați la Slănic. Au mai fost asemenea măsuri aplicate în țară, dar nu multe, doar la Recaș, de exemplu, sau la Giurgiu etc. Nu e corect, iar noi, sindicatul vom fi în continuare alături de colegii sin Slănic, pentru că probabil se va ajunge și la acțiuni deschise în instanță. Evident, sunt efecte care au drept primă cauză politica fiscală a Guvernului, simțite în multe alte domenii de activitate. Am fost la discuții cu primarul Gheorghe Baciu și cu unii dintre consilierii locali, de unde nu am ieșit cu vreo promisiune de mai bine, ci mai ales cu explicații privind situația grea financiară a primăriei. Noi, repet, ținem aproape de colegii din Slănic Moldova.”
Constantin Filimon, secretar general al Sindicatului „Pro Lex”
O veste dureroasã a întristat meleagurile bãcãuane în seara de vineri 16 februarie: inima pãrintelui Arhimandrit Arsenie Voaideș, stareţul Mãnãstirii “Schimbarea la Faţã” – Sfântul Sava de la Berzunţi a încetat sã mai batã! Nãscut în zona montanã a judeţului Neamţ la 24 ianuarie 1951 (în comuna Dãmuc), din 1988 viaţa sa a fost legatã de plaiurile berzunţene. Dupã ce a intrat ca frate cãlugãr în 1977 la Schitul Tarcãu, în 1979 a primit numele Arsenie la Mãnãstirea Cetãţuia (din jud. Iași), unde a activat pânã în anul 1986. Un timp a fost cãlugãr la Mãnãstirea Putna, unde a primit ascultarea de a reface, în comuna Berzunţi, o mãnãstire ce era de 30 de ani în pãrãsire.
De la data de 21 august 1988 viaţa pãrintelui Arsenie Voaideș a fost legatã de plaiurile berzunţene, în luna noiembrie a aceluiași an el fiind hirotonit de cãtre ierarhul locului, I P S Eftimie, ieromonah pe seama Mãnãstirii Sfântul Sava. “Aici era o bisericuţã veche, neîngrijitã și dupã Revoluţia din 1989 am reușit sã o modificãm în totalitate și sã o prelungim cu 10 metri”, a menţionat pãrintele Arsenie Voaideș într-un interviu amintind și de bucuria locuitorilor din aceastã mirificã zonã a judeţului Bacãu de a contribui la refacerea și sfinţirea mãnãstirii. El mãrturisea cã în acea perioadã multe persoane și-au manifestat dorinţa de a trece la monahism. “Mãnãstirea Sfântul Sava fiind una de cãlugãri, la aproape 100 de kilometri de aceastã mãnãstire, la Pogleţ, am lucrat sã refacem o bisericã de lemn, monument istoric de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ce a devenit mãnãstire de maici. La peste 100 de bãrbaţi au venit atunci la Mãnãstirea Sfântul Sava, pentru a trece la monahism, ei fiind acum în alte mãnãstiri ale Arhiepiscopiei Romanului și Bacãului, unde este nevoie”, declara cu mândrie pãrintele Arsenie Voaideș. El l-a cunoscut pe pãrintele Ilie Cleopa (l-a care s-a spovedit) și considera cã acesta “ a fost un mare duhovnic, ce se naște o datã la 100 sau 200 de ani!”
Pãrintele Arsenie Voaideș și-a dedicat întreaga viaţã pentru ca “toţi credincioșii sã prindã sãmânţa dragostei lui Dumnezeu în sufletul lor”, fãcându-i astfel pãrtași trãirii sale. El a fost la Mormântul Mântuitorului, unde a vãzut întruparea flãcãrii Luminii ~nvierii, s-a bucurat de preţuirea preoţilor și a credincioșilor, ce la fiecare sãrbãtoare religioasã au umplut biserica Mãnãstirii Sfântul Sava de la Berzunţi, venind nu numai din localitãţile de pe valea Tazlãului, de la Bacãu, Onești și Moinești ci și de la mari depãrtãri. Pãrintele Arhimandrit Arsenie Voaideș, ce poposea deseori la Bacãu, la Biserica Ortodoxã “Sfântul Dumitru” (fiind impresionat atât de frumuseţea acesteia cât și de faptul cã este mereu arhiplinã), a fost autorul cãrţii “Despre minuni și pãcate” (foarte cãutatã de iubitorii ortodoxiei). Acest mare duhovnic și preot considera cã “în viaţa monahalã cel mai important lucru este sã dorești mântuirea sufletului, sã ai dragoste de Dumnezeu și sã nu îţi lipești inima de alte lucruri pãmântești”.
La ceasul trist al despãrţirii de pãrintele Arhimandrit Arsenie Voaideș notãm gândurile pline de tristeţe ale oneștencei G. Andreea, la aflarea nãpraznicei vești :”Fiecare dintre noi avem un colţ de suflet unde așezãm pe cei ce ne-au marcat. Azi simbolul generozitãţii, al iubirii de semeni – o carte deschisã – pãrintele Arsenie Voaideș, ce a luptat pentru mântuirea fiecãrui suflet care a cãlcat pragul Mãnãstirii Sfântul Sava, s-a dus cãtre Domnul! Suntem mai sãraci!” Trupul neînsufleţit al acestui duhovnic cu un mare har se va afla de duminicã 18 februarie, de la ora 14 la Mãnãstirea Sfântul Sava din comuna Berzunţi, înmormântarea fiind marţi 20 februarie. Amintirea sa va rãmâne veșnicã.
Ne-am despărţit, la final de 2017, de unul dintre cei mai destoinici slujitori ai culturii băcăuane (lui i se datorează reuşita ca în anii ’70 urbea lui Alecsandri şi Bacovia să fi ajuns polul spiritual al Moldovei), tocmai când ne pregăteam să-l sărbătorim ca nonagenar. Miercuri, 14 februarie, poetul, traducătorul, publicistul Radu Cârneci ar fi împlinit 90 de ani.
Centrul Cultural „Mihai Eminescu” de pe lângă Consiliul Local al municipiului Bucureşti, prin Cenaclul „Pegasus” şi Revista „Arena literară”, a organizat un moment omagial închinat poetului iubirii, cum de ceva vreme i se spune, pe drept, ex-băcăuanului nostru. De la ora 16.00, până spre ora 20.00 (fără pauză, într-o solemnitate naturală, în prezenţa familiei), am ascultat atâtea evocări – intersectate cu momente lirice din opera sa -, încât, adunate, ar da un volum aşteptat cu interes.
Am înregistrat/filmat/fotografiat secvenţe susţinute de Victoria Milescu, Aureliu Goci, Geo Călugăru, Ion Lazu, Paula Romanescu, Florentin Popescu, Victor Atanasiu, Nicolae-Dan Fruntelată ş.a. Solicitat să zic ceva, am punctat într-un minut ctitoriile băcăuane purtând marca celui omagiat: Revista „Ateneu” (1964), Festivalul „George Bacovia” (1971) şi marcarea locului de naştere al lui Vasile Alecsandri: Bacăul. Magda Cârneci, fiica, a anunţat deschiderea Concursului Naţional de Poezie „Radu Cârneci” (din juriu va face parte, printre alţii, poetul Şerban Codrin), iar Petru Solonaru, companion de nădejde al scriitorului, i-a prezentat antologia „Mari poeţi ai iubirii”.
Ivona Lucan: Povestiți-ne puțin despre sosirea dvs. în acest Teatru.
Ștefan Ionescu: Am ajuns în Bacău pe 16 august 1999, ora 05.30, cu o valiză de haine și multe genți de speranțe. La ora 10.00 aveam prima repetiție! Nu știam la ce spectacol, dar speram la un personaj care să mă recomande pentru un debut strălucitor. Am fost Fierarul din spectacolul „Un lup, o capră și trei iezi.”
Dacă ar fi să dați timpul înapoi ați schimba ceva?
Normal! După 17 ani de Teatrul „Bacovia” văd toate personajele de la început altfel, dar timpul nu se mai întoarce.
Ce vă (mai) doriți din partea Teatrului Municipal „Bacovia”?
Aș dori ca Teatrul să aibă cât mai mulți actori pentru a avea posibilitatea de a se juca orice spectacol și să nu mai fim obligați să refuzăm spectacole, din cauza lipsei de tipologii.
Spectacolul cel mai de suflet este?
Toate! În fiecare investim suflet și mai cred că diferența o face reacția publicului.
Care a fost sau este cel mai îndrăgit/nesuferit rol din cariera dvs. actoricească?
Cel mai îndrăgit personaj a fost Mitch din piesa „Un tramvai numit dorință” de Tennessee Williams, iar roluri nesuferite nu am avut… încă. Nici nu cred că o să fie, pentru că fiecare personaj are povestea lui, sufletul lui, iar dacă reușesti să le descifrezi descoperi o lume de care habar n-aveai.
Teatrul Municipal „Bacovia” împlinește vârsta de 70 de ani, o cifră rotundă, plină. Un gând, care vă trece prin cap când auziți acest lucru poate fi?
La cât mai multe premiere!
Ivona Lucan,
Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”
În perioada vacanţei de iarnă, Grădiniţa AGRICOLA Bacău a organizat o tabără de schi pentru preşcolari, în Proiectul educativ „Cele 7 obişnuinţe ale copiilor fericiţi”. Astfel, 16 copii cu vârste între 4 și 9 ani, preşcolari şi absolvenţi ai grădiniţei, au ales să petreacă pe Pârtia „Speranţa“ din Borsec 6 zile în care au fost inițiați în schiul alpin.
Echipa care a însoţit copiii în această adevărată aventură a fost compusă din prof. Coca Chiriac, prof Alina Popovici, îngrijitoarea Mihaela Marin şi Petronela Bucătaru, alături de şase părinţi, și a fost condusă de directoarea unităţii preşcolare.
„Am plecat în tabără cu aşteptări nu prea mari – spune mama Irinei. Îmi doream ca fata mea să înveţe să schieze, dar mi se părea imposibil să reuşească în cinci zile. Primele două zile mi-au întărit convingerea: nu aveau cum să reuşească. Copiii erau mofturoşi, nu voiau să asculte, nu voiau să se ridice. Ni se păreau foarte mici pentru acest sport. Dar, am ascultat de doamnele educatoare şi noi, mămicile, și am ieşit de pe pârtie.
Prezenţa noastră nu era benefică pentru copii. Stăteam pe altă pârtie şi îi spionam. Nu, nu reuşeau! Dintr-o dată îi vedeam pe teleschi, apoi, din a treia zi, urcând singuri. Îi urmăream şi nu ne venea să credem. Încet, încet, începeau să se desprindă de monitor. Chiar reuşeau! Progresele deveneau vizibile de la oră la oră. Câte emoţii trăieşti ca părinte, apoi ai o satisfacţie imensă: copilul tău a reuşit, schiază singur, respectă nişte reguli”.
Devotamentul profesorilor, hrănit de lumina din ochii copiilor, bucuria de a petrece timp de calitate împreună, de a împărtăşi din pasiunile lor, au avut ca rezultat un act educativ de un nivel înalt. La toate acestea se adaugă maiestria prof. Ramona Sîrghi-Polgar, monitor de schi, care a îndrăznit să lucreze cu o grupă de copii de 4-5 ani şi să obţină o performanţă peste aşteptările organizatorilor. Programul taberei – a spus prof. Coca Chiriac – a fost unul alert, cu activităţi sportive şi de autonomie personală. Copiii noştri ştiu să-şi gestioneze emoţiile, să respecte reguli. Am fost foarte mândri de ei”.
„Este prima dată când, cu multe emoţii, am organizat o tabără de schi pentru preşcolari, iar succesul pe care l-au avut copiii ne încurajează să punem bazele unei tradiţii în practicarea sporturilor de iarnă încă de la vârsta de 4 – 5 ani. În cele 12 activităţi, copiii au învăţat să urce singuri cu teleschiul şi să coboare ocolind fanioanele. Înţelegem, prin această acţiune, să promovăm un stil de viaţă sănătos, să demonstrăm părinţilor că șase ore pe zi petrecute în aerul curat de iarnă sunt benefice copiilor, iar abilităţile dobândite le pot folosi întreaga viaţă.”
Eliza Marga Lăpuşneanu, directoarea Grădiniţei Agricola
Miercuri, de Ziua îndrăgostiților, m-am oprit în fața vitrinei unei librării din centru, care era plină ochi numai cu cărți despre dragoste, dar din alea ușurele, de consum. Cu titluri de romanță „Încă te iubesc” „A ta pentru totdeauna”, „ Mă gândesc la tine”. Totul în roz-bonbon, dulce-dulce până la aplecare etc. Și m-am întors cu gândul la cărțile mele de suflet, având aceeași mare temă, eternă, Iubirea. M-am amintit de „Idiotul” lui Dostoievski, de romanele lui Jane Austen și ale surorilor Brontë, de „Maestrul și Margareta” lui Bulgakov, „Spuma zilelor” a lui Boris Vian, „Cărarea pierdută” de Alain Fournier, de Ernesto Sabato cu „Despre eroi și morminte” și „Tunelul”, de romanele lui Márguez, ale lui Kawabata, Murakami și multe altele. Bineînțeles că nu lipseau cele din literatura română din frumoasa mea panoplie livrescă, Ionel Teodoreanu, Mihail Drumeș, Cella Serghi, și apoi cei mari, Ibrăileanu cu atât de delicata „Adela”, Rebreanu, Camil Petrescu, Eliade, în fine, n-aș putea să înșir aici și acum toate cărțile de dragoste citite. Ce să mai spun de dramaturgie, cu Skakespeare în primul rând. Sau de „Scrisorile călugăriței portugheze”, care te frigeau pur și simplu la lectură.
Acum nu mai citesc romane de dragoste, nu le mai caut, mai precis, așa cum o făceam la vârsta adolescenței și a primei tinereți. Deși nu simt că îmbătrânesc și mai am încă o vie curiozitate pentru toate mișcările inimii. Îmi place starea de îndrăgostire și am scurte episoade de acest fel. De pildă, mă îndrăgostesc de câte un personaj, din cărți, din teatru și din filme, mai ales. În viața reală e mai greu, cred că sunt prea pretențioasă, lucidă, ironică, deloc sentimentală la modul comun, „leșinat”, și apoi, mă plictisesc teribil de repede. Ca să nu mai spun de ce simț al independenței am, cât de mult țin la libertatea de a fi eu însămi. Sunt potrivită mai curând pentru camaraderii spirituale și pentru genul pe care francezii îl numesc „amitié amoureuse”.
Și apropo de personaje și de îndrăgostire, vreau să vă spun că am avut prilejul, acum câteva seri, să mă uit cu infinită tandrețe la un bărbat (aș vrea să cunosc pe viu unul ca el) care mi-a plăcut foarte mult, m-a înduioșat de-a dreptul. Micul meu episod de îndrăgostire s-a petrecut văzând (de fapt, revăzând, realmente cu alți ochi, cu alt tip de înțelegere) „Moscova nu crede în lacrimi”, o minunăție de film. Care a luat și Oscarul pentru cel mai bun film străin prin anii ’8o. Ei, și în film este un personaj, Goșa, un simplu lăcătuș, dar cu mâini de aur și cu suflet mare, și bun ca pâinea caldă, omenos, generos, în fine, mi-ar plăcea să întâlnesc în viața de zi cu zi un astfel de bărbat. Iar în film era interpretat de marele actor Aleksey Batalov. Pe care-l știam, și-l prețuiam enorm, din filmele lui celebre: „Zboară cocorii”,„Doamna și cățelul”, „Cadavrul viu”, „Steaua fericirii captive”. O capodoperă „Moscova nu crede în lacrimi”, mi-a umplut sufletul, m-a înseninat. Am rămas într-o stare grozavă după ce l-am văzut, valsam prin casă și fredonam melodia Aleksandra, Aleksandra…
Revăd filme uneori și simt nevoia să mă întorc și la cărțile care le-au inspirat. Așa a fost cu „Șatra”, când am recitit nuvela lui Gorki „Makar Ciudra”, așa a fost cu „Pentru cine bat clopotele”, când m-am întors la romanul lui Ernest Hemingway, unde sunt câteva pagini tulburătoare despre dragoste. Acelea în care tânăra eroină Maria (interpretată, în ecranizarea după roman, de Ingrid Bergman, absolut minunată, pură, luminoasă, răvășitoare!) îi mărturiseşte lui Pilar (bătrâna ţigancă aspră, pătimaşă și înțeleaptă) că şi-a petrecut noaptea cu Ingles, simţind cum „se topeşte pământul şi că putea muri fericită în acele clipe”. Iar Pilar îi spune că niciodată pământul nu se topeşte mai mult decât de trei ori în viaţă, în momentele acelea când un bărbat şi o femeie devin o singură fiinţă, iar pentru cei mai mulţi oameni nici măcar o dată. Recitesc apoi pasajul în care Ingles, ducându-se la o luptă unde știa că va muri, îi spune Mariei: „Atâta vreme cât va exista unul dintre noi, vom fi împreună. Fiecare în parte suntem noi doi”. Pasaj superb, ieşit de sub pana unui mare scriitor. Fiecare în parte suntem noi doi, acest adagiu romantic mă urmărește, mă reîndrăgostesc de el de fiecare dată.
Angela Nache Mamier, slujitor al slovei românești în Franța, scrie minunat în prefața croită în straie de gală pentru volumul „Orașul” (Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2017), semnat de Cristina Ștefan: „Un proverb englez spune că Dumnezeu a făcut satul și omul a făcut orașul. Orașul Cristinei Ștefan nu e un Babilon, este orașul unei pasiuni de o viață, un univers al unei generozități poetice, al unui vers întins ca o panglică aurită aruncată peste arcul de triumf al Timpului”. Când Blaga spunea că „veșnicia s-a născut la sat”, că satul este locul în care „se vindecă setea de mântuire/şi dacă ţi-ai sângerat picioarele/te aşezi pe un podmol de lut”, aproape-ți vine să crezi că formula argumente pentru zicerea Angelei Nache Maimer. Gândindu-se, parcă, la faptul că omul a creat orașul, și nu Dumnezeu, Dostoievski se întreba, plimbându-se prin Sankt Petersburg: „De ce tocmai în oraşele mari, omul, nu din simplă necesitate, ci parcă anume, tinde să se aşeze în acele cartiere unde nu sunt nici grădini, nici fântâni arteziene, şi unde domnesc murdăria, putoarea şi toate porcăriile din lume?”… Bacovia schițează un portret al orașului căzut în depresie, frate de cruce cu infernul: „E toamnă, e foşnet, e somn…/Copacii, pe stradă, oftează;/E tuse, e plânset, e gol…”
Orașul lui Bacovia este același despre care, aparent, Cristina Ștefan aproape ne sugerează că este cea mai bună dintre toate lumile posibile: „Ce bine mă simt/parcând mașina lângă un zid…/privesc oamenii gri/Și fumez în rotocoale cețoase./Toți oamenii sunt cenușii…/Blugi gri, geci gri./Un tânăr aruncă o brichetă./O blondă nurlie bocăne asfaltul./Ce bine mă simt/Lângă zidul gri, într-o mașină gri,/Și cad ascunsă între oameni./ Îmi mișc mâinile gri/În marea de vii// Din fum în zid mă prefac”. („Gri”). Urbea pare a zămisli o stare de grație a spiritului („ce bine mă simt…”), dar tot discursul poematic este travestit într-un fel de oximoron estetic aruncat peste oraș ca o plasă imensă de păianjen, întrucât alienarea, acomodarea cu absurdul și infernul sunt vedetele ființării.
Cristina Ștefan își iubește orașul ca pe un alter ego hărțuit de zvârcolirile cele mari ale lumii, ca pe-o ființă care așteaptă să-i fie oblojite vânătăile: „să merg spre casă/prin noapte/când pașii/formează pustiul/pe asfaltul ud/neoane sclipesc ploaia/și din ganguri/mă urmăresc ochi de pradă/atârnă de servieta din umăr/așteaptă lătratul/ghem în stomac/săgeată în tâmplă/și frica aleargă/în copil spre o scorbură/fără copac”. („Prin Piața Florescu”). Tensiunea poematică este minunată: celui căruia orașul pare a-i cere leacuri are el însuși nevoie de oblojire; tandemul inedit a două suflete hăituite de destrămare, care-ar trebui să-și vindece reciproc oftatul ființărilor… Dar leacul vine greu, mai ales pentru ființa Oraș, cea care „strănută/îi este frig”, „tușește/tremură din toate ornamentele de Crăciun”: „mai bine uituc orașule gripat/mai bine fără amintiri/așa nu mai inspiri poeții/ia un coldrex/pentru răceala unei biografii scăzute/pune-ți ultima picătură în nas”. („firesc bacovian”).
Orașul Cristinei Ștefan este unul personalizat… „Eu am personajele și străzile mele…” „Eu nu sunt un personaj./Strada mea e zăpada”… „în orașul cu plopi/melcii târâie ploi/pe străzile de la gară”… „de mult e pus la indigo orașul/și în noiembrie mai vine din afară/copia târgului uitat/prin care hălăduim melancolici”… Este un oraș căruia poeta încearcă să-i oblojească rănile vechi pe care nu le-a mai putut alina Bacovia, răni care și-au convertit (dacă nu cumva pervertit…) oftatul (aproape romantic) în strigăt existențialist („din apele Iordanului/să iau de la capăt un strigăt”)…
Informare generală
Am auzit-o întâi la radioul public (în buletinele de ştiri de la primele ore ale zilei), după care ne-a fost repetată la mai toate televiziunile luni, 12 februarie, la încheierea celor dintâi probe ale bacalaureatului de iarnă (cum deja i se spune examenului naţional destinat absolvenţilor/elevilor de liceu). Aşadar, probele au început în prima zi a săptămânii, încât doar ceea ce se întâmplă în următoarea zi poate fi considerat ca o continuare. Corect ar fi fost fără acel „şi”: „Examenul va continua mâine”.
Sună cunoscut?
Da, e poveste nu veche, ci foarte veche, întâlnită mai des în ştirile despre competiţii sportive: „Concursul va continua şi mâine”, deşi primele probe abia avuseseră loc. Şi alte subiecte sunt contaminate de nedoritul „şi”: „Audierile vor continua şi în următoarele zile” sau „Testările vor continua şi joi”.
Ce-i acest buclucaş „şi”?
Face parte din seria adverbelor de mod, cu toate că suntem tentaţi să-l considerăm conjuncţie. (De fapt, la origine a legat două unităţi sintactice de acelaşi fel: „El şi ea întârzie”, după care am suprimat un element al subiectului multiplu, ajungând la enunţul „Şi ea întârzie”. Am comunicat astfel despre o realitate directă, „ea”, dar am păstrat în subconştient perechea acesteia, „el”, adică o realitate subînţeleasă. Câtă vreme acel „şi” nu este cuvânt de legătură, calitatea sa de conjuncţie încetează. Prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune, „şi” a devenit adverb. Gramaticienii îi spun semiadverb, iar din punctul de vedere al rostirii în enunţ, se remarcă accentul, apăsat, pe cuvânt. Încercaţi: când spunem „Iubeşte sportul şi lectura”, „şi”-ul este conjuncţie pentru că înşiruie două complemente directe (pronunţarea este liniară, egală cu toate elementele din jur), în timp ce fragmentul „Iubeşte şi lectura” determină rostirea pregnantă pe „şi”, pentru a-i întări valoarea cumulativă. Cu alte cuvinte, semiadverbul absoarbe integral energia de comunicare a enunţului, ilustrând ceea ce am numi „cuvânt suprem”. Aşa-i că eticheta „Şi în rate”, văzută uneori pe un produs comercial, spune mai mult decât înşiruirea „Acest produs poate fi achiziţionat cu plata în numerar sau în rate”? Fosta conjuncţie, pusă în fruntea unui şir de trei cuvinte, este învestită de serviciul marketing al magazinului cu o forţă suverană. (Autoritatea derivă şi din vechime: latinescul „sic”, care l-a dat pe „şi” al nostru, nu a fost niciodată conjuncţie, ci numai adverb pentru „aşa”, „în aceste împrejurări”, „cu această condiţie” etc. Prima atestare – 1521 – coincide cu anul consemnării celui dintâi text în limba română: „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung”.)
Victime colaterale
Am verificat prin dialogul cu câţiva cunoscuţi efectul mesajului inclus în enunţul din titlu şi mi s-a confirmat o bănuială: forţarea introducerii lui „şi” induce o senzaţie negativă. Destinatarul resimte un fel de ameninţare în legătură cu ceea ce urmează să se întâmple (a se compara „Examenul continuă marţi” – pentru a transmite un adevăr natural, despre un eveniment aflat într-o succesiune previzibilă – cu „Examenul continuă şi marţi” – pentru a supradimensiona un fapt declarat, fără voie, indezirabil).
Cum numim greşeala?
Aţi recunoscut că avem de a face cu un „şi” pleonastic. O situaţie aparte o constituie dublarea lui „şi” în vorbirea din Transilvania, unde se mai aude că un semen „Are minte şi şi noroc”. Accentuarea pe al doilea „şi” ne sprijină să-l considerăm adverb, diferit de primul „şi”, rostit liniar, de vreme ce coordonează două complemente directe. Varianta literară: „Are minte şi are şi noroc”.
Ne aflăm cu toţii la momentul când ne pregătim să intrăm în Postul Paștelui. Deja din timpul săptămânii lăsatului sec de carne, care precede „Duminica Iertării”, două zile – miercurea şi vinerea – au fost rezervate spre o „postire” deplină: Sfânta Liturghie nu se oficiază iar întreaga rânduială şi tipicul slujbelor poartă caracteristicile liturgice ale Postului. Duminica lăsatului sec de carne mai poartă numele de «Duminica Izgonirii lui Adam din Rai». Această denumire totalizează întreaga pregătire pentru Post. Acum ştim că omul a fost creat pentru Rai, pentru cunoaşterea lui Dumnezeu şi pentru comuniunea harică cu El. Păcatul omului l-a lipsit pe om de acea viaţă binecuvântată iar existenţa lui pe pământ s-a transformat într-un exil. Hristos, Mântuitorul lumii, deschide uşa raiului celui ce-L urmează, iar Biserica, prin dezvăluirea frumuseţii Împărăţiei lui Dumnezeu, prin viaţa noastră, un pelerinaj către patria cerească. Astfel, la începutul Postului suntem ca şi Adam: «Scosu-s-a Adam din Rai pentru mâncare; pentru aceasta şi şezând în preajma lui plângea tânguindu-se şi cu glas de umilinţă zicea: Vai mie ce am pătimit eu ticălosul». Postul Paştelui începe de fapt de la Vecernia din această Duminică.
Sfinţii noştri părinţi aseamănă postul cu o scară cu 40 de trepte. O scară ce urcă pe om prin înfrânare de la pământ la cer. La ospăţul cel de jos al scării stă Adam. Jos plângem noi cu strămoşul Adam şi cu Eva, iar sus aşteaptă Milostivul Dumnezeu şi priveşte să vadă lupta noastră, lucrarea noastră, dragostea noastră, cum urcăm pe aceste scări, pe aceste trepte ale postului. Fiecare dintre aceste trepte ale scării reprezintă o zi. În aceste 40 de zile ale Sfântului Post să nu fie una să o petrecem fără de folos. «Într-o zi fă milostenie, într-o zi fă pace între cei ce se duşmănesc, într-o zi deschide ochii sufletului unui necredincios, în altă zi însoţeşte un mort la groapă; în altă zi scrie ceva de mână, o rugăciune, o cântare sfântă, o învăţătură sfântă, şi împarte cu cel neştiutor tot felul de fapte bune, împreună cu postul, cu rugăciunea şi cu smerenia. Şi aşa să urcăm zi de zi pe scara aceasta până acolo sus la Stăpânul nostru, unde ne vom bucura de milostivirea lui Dumnezeu »- spun Sfinţii. Trebuie să ţinem seama că dacă e vorba de post, postul este un canon şi dacă vrem să facem pocăinţă cu adevărat, să arătăm şi noi Domnului Hristos că-L iubim şi ne pocăim, ne chinuim cu ceva, suferim şi simţim ceva. Altfel nu este pocăinţa aşa cum ar trebui.
„Într-o zi fă milostenie, într-o zi fă pace între cei ce se duşmănesc…”
Pr. Liviu Burlacu, Centrul „Izvorul Tămăduirii” Bacău
Așa cum toate în lumea umană, animală și vegetală au un ritm și o logică a Creatorului, la fel putem spune că și în sfera spirituală Biserica are grijă să ofere omului un timp de bucurie, un altul de speranță, dar, mai ales, unul de convertire. Este cazul, prin excelență, timpului binecuvântat al Postului Mare. Deschis prin semnul exterior al cenușii din Miercurea Cenușii, acest timp de 40 de zile ne conduce de la periferia faptelor zilnice la cele mai profunde trăiri ale inimii noastre.
Anul acesta vă invit la un dublu post: post de la egoism și post de la încăpățânare. Mai degrabă să fim „egoiști” în a aduna cât mai multe mijloace de penitență și „încăpățânați” în urmarea drumului personal de convertire. Un autor ne spune că viața falsă ne obișnuiește cu moartea, dar viața adevărată ne obişnuieşte cu viaţa lui Dumnezeu. Ce rost ar avea viața omului pe pământ fără acest timp de întoarcere cum este Postul Mare?
Lecturile propuse pentru această primă duminică accentuează această idee, mai ales prin exemplul de speranță al lui Noe care devine mijlocitorul omenirii timpului său, iar curcubeul promis de Dumnezeu este regăsit zilnic astăzi prin actualizarea jertfei nesângeroase de pe altar. Și botezul prezentat în Scrisoarea întâi a sfântului Petru reprezintă o imagine a salvării din ghearele duhului cel rău care îl conduce pe Isus în pustiu. Aici, așa cum arată evanghelia, Isus lasă testamentul milostivirii prin cuvintele: „Convertiți-vă și credeți în Evanghelie”.
Îmi place mai ales această perioadă pentru că îmi răsună în urechea inimii devoțiunea „Căii Sfintei Cruci”, amintindu-mi de acele momente când, încă de mic copil, încercam să pătrund taina acestui sacrificiu din iubire. Mă bucur și astăzi când văd persoane care parcă plâng și suspină cu orice suferință a Mântuitorului pe Drumul Calvarului. Am putea spune că și omul de astăzi, atât de criticat, este capabil să participe la suferințele sale, să lupte pentru Dumnezeu care să trăiască în el și el în Dumnezeu.
Să încercăm să fim și în acest an asemenea unei lumânări aprinse ce luminează în întuneric, iar flacăra pocăinței să nu stingă niciodată dorul nostru după Dumnezeu și continua noastră căutare a sa în acest timp al Postului Mare.
„Convertiți-vă și credeți în Evanghelie.” (Mc 1,15)
Pr. Alistar Marius Cătălin, Parohia Catolică Luizi Călugăra
Cu pași repezi a mai sosit un sfârșit de săptămână. Și dacă nu aveți în plan să mergeți la o bulgăreală sau o săniuță, ori să stați acasă și pur și simplu să vegetați în fața televizorului, avem, și de această dată, cele mai bune oferte de petrecere a timpului liber în oraș.
În primul rând trebuie să subliniem că puteți să vizitați în premieră în Bacău „Muzeul Iluziilor”. Este o experiență interesantă, dar, să o puteți avea vă trebuie în prealabil o programare.
La Cinema City, în acest weekend puteți viziona două filme noi. Primul, „Early man”, este o comedie animată în regia lui Nick Park, iar a doua peliculă în premieră este intitulată „Pantera neagră”. „Black panther” este un SF plin de aventuri ce-i are în rolurile principale pe Chadwick Boseman, Michael B. Jordan și Lupita Nyong’o. Regia – Ryan Coogler.
Startul petrecerilor de weekend este dat vineri, de la ora 20.00, la Villa Borghese, unde vă puteți delecta cu un concert Sirblues Vali Răcilă! În aceeași seară, de la 21.30, toată lumea este invitată la Valhalla unde va avea loc concertul Farfarello feat.Țăndărică și Ioji Kappl. Ovidiu Lipan Țăndărică vine împreună cu violonistul Mani Neumann și chitaristul Ulli Brand, doi muzicieni germani crescuți la școala veche și iremediabil îndrăgostiți de România, și orașul Bacău.
Suport artist 50 de lei.
Sâmbătă, toate cluburile din Bacău vă așteaptă la seri de distracție în compania dj-ilor rezidenți.
Weekend-ul se încheie la Mauro’s Pub & More, unde, duminică, de la ora 20.00 sunteți așteptați la concertul „Victor Socaciu – Live Act”. În ultima seară din weekend puteți să alegeți și spectacolul „Festival”, de Vali Bolat care va avea loc în Mixology Pub Bacau de la orele 19.00.
Încheiem rubrica cu teatru. Copiii sunt invitați de către actorii secțiunii animație la spectacolul „Cei Trei Purceluși”, în regia lui Geo Balint. Dramatizare: Andreea Gheorghe.
Distribuția: Andreea Sandu, Beatrice Teișanu/Alina Neagu, Tiberiu Gabor – Bitere, Giuseppe Torboli, Marian Puiu Gheorghiu, Ion Coșa. Ilustrația muzicală & coloana sonoră: Gheorghe Balint & Nicu Iftimie. Spectacolul începe de la ora 11.00. Florin Ștefănescu
Întâlnirea de la Centrul de Afaceri a consilierilor județeni nu a fost una liniștită, lucru previzbil, de altfel, având în vedere că pe ordinea de zi se aflau proiecte care împărțeau banii pentru anul 2018.
Restul au fost despre cotizații, modificări ale unor hotărâri privind serviciile sociale, aprobarea indicatorilor pentru noua pistă și amenajări în incinta muzeelor. La acestea s-au adăugat raportul de activitate al președintelui Consiliului Județean, Sorin Brașoveanu, și cel privind activitatea Poliției.
Cum spuneam, atmosfera s-a dezmorțit brusc când s-a ajuns la aprobarea bugetului propriu al județului Bacău.
După prezentarea făcută de Gabriela Mitrea, director, Floarea Ivanof a vrut să știe de unde va fi acoperit deficitul și a aflat, „din excedentul anilor anteriori”, iar Cezar Olteanu a făcut considerații și amendamente.
„Uitându-mă, la modul general, asupra bugetului, îl apreciez ca fiind nerealist și sărac”, a declarat consilierul PNL. Unitățile administrativ teritoriale (UAT) au primit mai puțini bani din cauza măsurilor fiscale luate de Guvern, județul Bacău la fel, a acuzat liberalul.
Bătăliile se duc în plen
Cezar Olteanu a precizat că din proiectul de buget lipsesc investiții care ar duce la creșterea numărului locurilor de muncă, prin urmare va face niște amendamente. „Exista opinia că Bacăul este nodul logistic al Regiunii de Nord-Est, dar investitorii nu așteaptă să ne trezim noi”, a declarat liberalul, cu reproș.
Amendamentele au vizat realizarea de studii de fezabilitate, de oportunitate sau tehnice pentru realizarea unei zone libere la Aeroport, a unui parc știițific la Onești, a trei parcuri industriale, a unui terminal intermodal, a unui mausoleu la Oituz și bugetarea acestor studii cu 50.000 de lei fiecare.
Iritat, Sorin Brașoveanu a afirmat că Cezar Olteanu și-a îndeplinit bine „sarcina de partid” luând cuvântul în plen, în loc să discute aceste probleme în comisiile de specialitate, unde ar fi aflat că pentru toate au fost începute demersuri. De exemplu, „pentru terminalul intermodal Primăria Bacău a pus la dispoziție un teren de 20 de hectare”.
Și dacă se face vorbire despre „un buget sărac”, liberalii să-și amintească „de cei 600 de miliarde de lei care au rămas necheltuiți”, la sfârșit de an, din bugetul municipiului Bacău.
Brașoveanu a mai precizat că „județul a primit cu 72 de miliarde mai mult decât anul trecut”.
Cât privește centenarul, au existat lansări de proiecte și fiecare UAT, fiecare asociație a avut șansa de a propune proiecte. Mai există o sesiune în februarie, deci timpul nu e pierdut.
Cine e mai băcăuan?
Vizavi de îndeplinirea „sarcinii de partid”, Olteanu a replicat: „Noi ne facem datoria față de cetățeni pentru că suntem băcăuani. Suntem liberali pentru că avem o anumită viziune asupra administrației, dar suntem băcăuani.”
Spiritele s-au încins, au intervenit Vasile Cautiș, apoi Dumitru Brăneanu și iarăși Cezar Olteanu pe tema importanței doctrinei, a interesului față de băcăuani și a realizărilor administrațiilor PNL și PSD.
„Bugetul a fost pe site, în dezbatere publică și nimeni nu a făcut propuneri sau observații”, a intervenit Sorin Brașoveanu, insistând că afirmațiile cu privire la faptul că bugetul județului și bugetele UAT-urilor sunt mai mici decât anul trecut sunt neadevăruri.
Politicienii și criteriile
La punctul privind repartizarea către UAT a sumelor defalcate din veniturile statului, disputa s-a reaprins. „Anul trecut, pe vremea aceasta, la un vot negativ dat de PNL, vorbeam despre localitățile dezavantajate. Speram că anul acesta lucrurile vor sta altfel, dar constatăm că stau le fel. Aceleași localități au fost dezavantajate”, a acuzat Liviu Miroșeanu, PNL.
E vorba despre Ardeoani, Itești, Iz. Berheciului, Traian, Urechești și Vultureni. Liviu Miroșeanu a afirmat că nu a fost respectat criteriul populației, un exemplu fiind Urechești vs Huruiești.
Așa stând lucrurile, „grupul PNL va vota împotriva acestei repartizări” din cauză că a fost făcută „pe criterii politice”.
Sorin Brașoveanu a explicat că UAT-uri ca Huruiești, Glăvănești sau Pîrgărești au primit sume mai mari decât cele la care s-a referit Liviu Miroșeanu, dar mai mai mici decât bugetul lor de funcționare.
„Sunt și UAT-uri care au primit dublu față de anul trecut”, cum ar fi Gioseni și Gura Văii, a mai spus președintele CJ.
De unde să se taie?
În final, Petrică Mihăilă a solicitat să fie mărită suma alocată orașului Sl. Moldova: „Aici nu e vorba nici despre Baciu, nici despre PNL, ci despre orașul aflat în cea mai critică stare”.
Foarte bine, să se dea, e corect, dar de unde să se taie? „Și anul trecut ați făcut amendamente, dar am dat doar de la primăriile ALDE. Primăriile PNL nu au dat niciun leu”, le-a amintit Vasile Humulescu.
După ce s-au liniștit, aleșii județului au votat. Doar liberalii împotrivă, ceilalți, pentru, așa încât proiectul privind repartizarea sumelor alocate de Guvern a trecut așa cum fusese propus.
Județul Bacău are, de astăzi, un nou cetățean de onoare. Este vorba despre scriitorul Viorel Savin , cel care a primit această distincție, într-un cadru festiv, în ședința ordinară a Consiliului Județean. Președintele Sorin Brașoveanu a precizat, în expunerea de motive, că fiecare ținut are marile sale valori, iar în acest sens, județul nostru a fost binecuvântat să dăruiască un număr impresionant de mari personalități, în mai toate domeniile de activitate.
”În rândul acestor nume cu rezonanță, născute pe meleaguri băcăuane, un loc aparte îl are domnul Viorel Savin, dramaturg, poet, romancier, reputat om de cultură, recunoscut şi apreciat în tara şi în străinătate. În scrierile sale, a oglindit viața oamenilor din județul Bacău, frământările sociale şi spirituale ale locuitorilor acestei zone şi a promovat valorile băcăuane în lucrări care fac referire la remarcabili oameni de artă şi cultură ai județului Bacău, ca Sergiu Adam, Octavian Voicu, Ioan Măric, George Genoiu şi mulți alții. Consiliul Județean, cetățenii județului Bacău, cu toții suntem deosebit de onorați că avem șansa de a transmite respectul nostru profund şi admirația nemărginită domnului Viorel Savin, pentru prezenta permanentă în promovarea culturii, valorilor, excelenței şi înaltei morale în întreaga societate. Viorel Savin, scriitor şi cetățean activ al comunității băcăuane, este şi va rămâne o personalitate marcantă, cu care ne mândrim şi care merită întregul respect al cetățenilor județului nostru” a precizat președintele Brașoveanu.
Viorel Savin, s-a născut la data de 04 aprilie 1941, în localitatea Borzești, județul Bacău, şi-a dedicat întreaga activitate atât creației literare, cât şi promovării valorilor culturale băcăuane. A devenit cunoscut ca scriitor încă din anul 1962, când lucrarea sa de debut a obținut Premiul I al Casei Centrale a Creației. De atunci, a scris numeroase opere în proză, versuri, teatru, volume biografice, albume monografice, eseuri, publicistică etc., însumând 46 de volume tipărite la edituri de renume din tara, multe dintre acestea fiind traduse în limbile engleză, franceză şi germană, la edituri străine.
Piesele sale de teatru s-au materializat în 29 de spectacole de succes, jucate pe scene de prestigiu din tara, la posturile Televiziunii Române şi ale Radiodifuziunii Române, iar piesa „Doamne, fă ca Schnauzer să câștige!”, jucată la Teatrul „Pygmalion” din Viena („Oh Gott, tu dass Schnauzer wird!”), a fost apreciată de publicul austriac.
De asemenea, şi-a adus o impresionantă contribuție la surescitarea memoriei unui mare plastician român al perioadei interbelice, eliminat din viața artistică de regimul comunist, pictorul băcăuan Nicu Enea, despre care a scris trei importante volume şi, nu în ultimul rând, „Bătrâna şi hoțul”, piesă de teatru care a fost pusă în scenă la 9 teatre din țară şi a fost difuzată de 13 ori la Televiziunea Română.
A înființat revistele „Moldova”, „Opinia băcăuană”, „Cartea” „Teatrul românesc”, „Cabaret”, a inițiat şi organizat „Festivalul de datini şi obiceiuri al Văii Zeletinului” şi „Festivalul National de Creație şi Interpretare Teatrală – Slănic Moldova” şi a investit școlile din localitățile Horgești, Bibirești-Ungureni şi Târgu Trotuș cu nume ale unor mari personalități băcăuane.
Împreună cu oameni de suflet, dedicați culturii locale, reorganizează şi ambientează Casa Muzeu „George Bacovia”, în anul 1981, şi Casa Muzeu „Nicu Enea”, în anul 1986.
Este fondatorul Editurii „Casa scriitorilor”, al Asociației cultural-creștine „Preot iconom stavrofor Pavel Savin” şi al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România.
Activitatea omului de cultură Viorel Savin este comentată elogios în peste 180 de articole publicate în reviste de profil din țară, iar cu privire la valoarea şi semnificația creației sale se fac referiri în renumite lucrări de istorie literară românească.
Pentru activitatea şi creațiile sale, Viorel Savin a fost răsplătit cu peste 20 de premii, distincții şi medalii, dintre care, menționăm: Diploma Asociației Oamenilor de Teatru şi Muzică pentru piesa „Fratele meu mut”, Diploma Ministerului Culturii pentru piesa „Greșeala”, Premiul pentru poezie la Festivalul National de Creație Literară „Mihail Sadoveanu”, Premiul I şi Medalia de aur pentru tragedia „Ovidiu la Tomis”, Premiul I şi Medalia de aur pentru comedia „Ginere de import”, Premiul I şi Medalia de aur pentru scenariul, regia şi scenografia spectacolului „Lecție de istorie”.
În anul 2004, Președinția României îi conferă domnului Viorel Savin, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler – Categoria A, pentru întreaga sa activitate.
Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, în parteneriat cu UPC Business şi Direct Group, a organizat astăzi, 16 februarie, cu începere de la ora 11.00, un workshop despre prevenirea și managementul riscurilor cu ajutorul sistemelor de supraveghere video. Evenimentul a avut loc în Sala BI 29 a Facultății de Inginerie.
Cei doi invitaţi, Marius Motofei, Head of B2B Products & Communications – UPC, Central & Eastern Europe, şi Bogdan Marin, CEO Direct Group Solutions, au discutat despre modalităţile în care aceste tehnologii pot fi folosite ca instrument eficient de culegere a datelor şi despre soluţiile aplicabile pentru reducerea ratei infracţiunilor.
Au participat studenții de la Inginerie, Mecatronică și Tehnologia Informației, atât de la programele de licență, cât și de la cele de master, profesori universitari, autorități publice locale și județene, dar și primari din mai multe comune ale județului Bacău.
Detalii de la eveniment, în ediția de luni a cotidianului Deșteptarea.
|
|
