„M-am străduit, realmente, să trăiesc ca şi cum frica nu ar exista, chiar dacă am resimţit-o destul de des. Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii. Adevărul este că toţi aceşti ani au reprezentat pentru mine un bun exerciţiu, în fond. Mi-am spus: trebuie să trăiesc ca şi cum Securitatea nu ar exista”… Este mărturisirea tulburătoare a Doinei Cornea, Doamna Demnității, sinteza unei ființări doldora de uman. Iată și câteva mărturisiri ale unor personalități, după trecerea în eternitate a Doinei Cornea…

Poetul, universitarul Liviu Antonesei, disident, îmi spune: „Chiar dacă îi cunoșteai vârsta, chiar dacă știai toate încercările prin care a trecut, unele cumplite, o asemenea veste oricum te doare cumplit. Ce poți să spui, să scrii? Nu poți spune nimic în afară de «Dumnezeu s-o odihnească!» De multă neodihnă a avut parte Doina Cornea, așa cum Seniorul Corneliu Coposu a rămas așa și după ce ne-a părăsit. RIP, Doamnă Doina Cornea! (…) Am cunoscut-o în 1995 sau 1996, când mi-a dăruit o dactilogramă a traducerii Dumisale din cartea interviu a lui Claude-Henri Rocquet cu Mircea Eliade. După evenimente, ne-am mai văzut de câteva ori, servind amândoi de decor în conducerea provizorie a țării. Din care am plecat cam odată, după contramanifestațiile feseniste din ianuarie și anunțul privind participarea frontului în alegeri…”

Scriitorul, publicistul Dorin Tudoran, disident, pornind de la gândul că trăim într-o „lume de care ne plângem, dar pe care o merităm”, o lume pe care disidenta din Cluj n-a acceptat-o, adaugă amar: „Pe Doina Cornea, n-am meritat-o. Nu pe ea trebuie s-o plângem azi, ci pe noi”.

Publicistul Bogdan Stoicescu nuanțează, comentând trecerea în neființă a Doinei Cornea: „O splendidă apoftegmă a unuia dintre Sfinții Părinți ai Pustiei, spune așa: «Nașterea omului e pentru alții. Moartea e numai a lui!» Dumnezeu s-o odihnească și s-o ocrotească!”
Mihaela Grancea, profesor universitar, aruncă accente și asupra disidenței post-decembriste: „Nu am cunoscut-o, deși mi-am dorit. Într-un fel, știam că este aproape, la Cluj. Când am vrut să-i iau un interviu, acum câțiva ani, am înțeles că nu oferă așa ceva. Odată, am văzut-o, acum douăzeci de ani, în fața U.B.B. Era înconjurată de studenți și avea o mină fericită. O respect enorm, nu numai pentru disidență, ci mai ales pentru luciditatea de care a dat dovadă în Decembrie ’89. A fost prima voce care ne-a dat de înțeles, public, la TVR, că am intrat într-o capcană. A fisurat climatul de entuziasm revoluționar construit la TVR. Doamna cu băscuță era nedumerită de componența grupului care a alcătuit organismul FSN. Momentul m-a frisonat. Și am respectat-o pentru că nu a participat, în niciun fel, la distribuirea Puterii. A fost o personalitate exemplară”.

Doina Cornea a trecut definitiv în cărțile de istorie zămislite din fiorul autentic al democrației. În „Primul cerc” (1968), Aleksandr Soljenițîn scria: „Cel pe care l-aţi lipsit de toate nu mai este în puterea voastră. El este, din nou, complet liber”. Când ești lipsit samavolnic de libertate, ți se ia totul. Paradoxal, totul în afară de… libertate. Acesta a fost statutul Doinei Cornea. Disidenții autentici ai lumii au trăit ca și cum deja muriseră. Niciun regret, nicio suferință nu puteau să-i mai atingă. Faptul că Doina Cornea a trăit și altfel, ca și cum Frica și Securitatea, aceste mizerii care ne-au bântuit supraviețuirea, nu existau, reprezintă o lecție de civism pe care, din păcate, n-am știut să o apreciem. Ar fi minunat dacă tinerii ar face din această lecție o statuie în inimile lor inocente. Conștiința Doinei Cornea este un reper de excepție în istoria noastră. Un dar pe care națiunile lumii îl primesc atât de rar…

Cum am mai spus-o de câteva ori, sunt o ființă papivoră. Citesc uneori cam tot ce-mi pică în mână, presă, mai ales. Și vreau să aflu mai multe lucruri și despre oamenii de presă pe care-i admir. În vremea visătoarei mele adolescențe, când eram pasionată de cărți, de teatru, film, de istoria artei, dar și de dans, aveam două jurnaliste occidentale preferate, Oriana Fallaci și Francoise Giroud.

Două femei extrem de inteligente, foc de talentate, temperamentale, tipul de passsionaria, amândouă fiind implicate în importante acțiuni politice, mișcări sociale, combătând pentru cauze nobile. Le-am căutat, mai târziu, și cărțile, romanul „Un bărbat” al Orianei Fallaci, tulburându-mă. Și în presa noastră sunt câteva condeie feminine ascuțite, pe care le urmăresc cu atenție. Mai de mult, o citeam cu mult interes pe Ecaterina Oproiu, apoi pe Ileana Mălăncioiu, o „Antigonă” a scrisului, după cum a numit-o G. Grigurcu, cred. Iar de ceva timp, Tia Șerbănescu este jurnalista care-mi satisface gustul pentru ironie, expresie plastică, umor mucalit.

Doamna respectivă este o profesionistă de mare clasă, care a mâncat toată viața presă pe pâine, cum se zice, respectându-și condiția de intelectual creator de puncte de vedere, de atitudine. Are o inteligență tăioasă, e hiperlucidă, onestă și responsabilă, nefăcând niciodată afirmații în gol. Face analize corecte, pune diagnostice exacte, iar stilul ei mă „prinde” de fiecare dată. Deși constatările pe care le face sunt amare, o citesc mereu cu un zâmbet sau chiar râzând cu adevărat, de bine ce le zice. Și fără s-o lungească vreodată, fiindcă rubrica ei se numește, foarte grăitor, Bref. Iar a scrie scurt și cu miez, cu stil, cu câte o poantă plasată la fix, e treabă grea, nu glumă, e artă.

Am înțeles-o pe jurnalistă și mai bine (crescându-mi admirația pentru ea), când am parcurs volumul de convorbiri semnat de Cristian Pătrășconiu, Trântind ușa, în care cunoscuta jurnalistă povestește o mulțime de lucruri interesante din biografia ei profesională. Sunt în carte multe scene memorabile din lumea presei, însoțite de multă culoare și chiar de o atrăgătoare latură anecdotică. Tia Șerbănescu povestește cu har și cu haz, când e cazul, multele ei întâlniri cu mari personalități, cu figuri de prim rang din epoca traversată, începând din adolescență și tinerețe, până în anii de maturitate.

Are privirea ascuțită, sagace, un viu spirit critic și un verb acid. Dar știe să fie și afectuoasă, tandră, când este vorba despre oamenii cu care a avut afinități, când își amintește despre prieteniile ei. Chiar dacă i s-au întâmplat o mulțime de lucruri neplăcute în viață, despărțiri nedorite, nedrepte, care au făcut-o să sufere, de unde și titlul acesta cu ușa trântită, Tia Șerbănescu și-a păstrat seninătatea, calmul, obiectivitatea, și nu s-a înrăit, nu s-a acrit, nu s-a înregimentat, căutând să se pricopsească sau să-și ia vreo revanșă.

Și-a păstrat, cu demnitate, bunul ei cel mai de preț, gândirea liberă, pe cont propriu, și umorul, ca armă imbatabilă împotriva relei-credințe și prostiei. „Prostul dacă nu-i vulgar pare că-i prost în zadar” spune jurnalista, comentând scandalul de la vârful TVR, unde e cocoțată o persoană cu o atitudine incalificabilă față de angajați, și cu un un limbaj de birjar.

Ca persoana respectivă, care crede că jurnaliștilor li s-ar cuveni „pumni în gură” etc, sunt mulți, din păcate. De aceea, e cu atât mai mult demn de respect faptul că mai există oameni de curaj, jurnaliști despre care să se poată spune că își fac profesia, care e una vocațională, cu dedicație, cu onestitate și răspundere civică și morală. Tia Șerbănescu face parte dintre aceștia, puțini, e un spirit liber, un om căruia nu i se poate pune pumnul în gură, de aceea e foarte îndreptățită compararea ei (făcută de Cristian Pătrășconiu) cu „un fel de crucișător moral al presei românești”. Numai că, la starea de lucruri din societatea românească, ar fi nevoie de o escadrilă de „crucișătoare morale”, doar-doar s-o mai curăța ceva.

În perioada 12.05.2018– 16.09.2018, circulația rutieră va fi restricționată la fiecare sfârșit de săptămână, în centrul Bacăului, pe tronsonul Calea Mărășești, intersecție cu str. I.S. Sturza- Casa de Asigurări de Sănătate.

Astfel, în fiecare weekend, de sâmbătă, de la ora 16.00, până duminică la ora 23.00, traficul rutier va fi blocat pe tronsonul mai sus menționat.

Măsura a fost luată în cadrul Comisiei de Avizare, constituită în baza Legii nr.60/1991 și a Legii nr.31/2004, motivat de necesitatea asigurării spațiului pentru desfășurarea diverseleâor manifestări cultural-artistice.

Participanții la trafic sunt rugați ca în intervalele de timp menţionate să circule pe rute alternative.

Elevii de la Școala Primară din satul Văleni, comuna Parincea, au organizat o serbare dedicata aniversării Centenarului, sub îndrumarea înv. Nina Dămoc, prof Oana Spulber și prof. Liviu Vraciu, coordonator muzical – Ioachim Dămoc.

La ediția din acest an, amfitrion al Galei Premiilor Comunității Băcăuane, eveniment caritabil organizat de FSC, va fi Andra Soceanu, prezentator TVR.

„Am primit cu mare plăcere invitația de a prezenta un eveniment de un asemenea calibru. Are deja tradiție, și-a câștigat un binemeritat prestigiu, dar peste toate are un scop nobil: sprijinirea unor categorii defavorizate. Mă bucur enorm să pot da și eu o mână de ajutor în acest exercițiu de solidaritate, ca intermediar între cei ce pot oferi și cei care au mare nevoie să primească.

Cred că trebuie să ne implicăm cu toții, cum putem, pentru a ne ajuta semenii aflați în suferință. E o datorie de suflet pentru fiecare dintre noi. Mi-aș dori să fim cât mai mulți și cât mai deschiși către ceilalți, pentru că solidaritatea este cheia reușitei noastre”, a declarat Andra Soceanu.

Simona Halep și-a donat echipamentul

Ionuț Chiriță, coordonator PR&fundraising, mai are o veste bună: „Echipamentul Simonei Halep de la FedCup, Cluj-Napoca, 2018, a fost donat pentru a susține Gala Premiilor Comunității Băcăuane! Mulțumim Simona, mulțumim Dedeman!”

Nu e prima oară când marea sportivă sprijină proiectele FSC: în 2016, Simona Halep și-a donat racheta pentru a fi vândută la licitație.

Gala va avea loc pe 17 mai, în Pavilionul „Levisticum”, și va cuprinde momente artistice, dar și clipe pline de emoție, anume cele în care vor fi premiate organizațiile, companiile și persoanele care au reușit să schimbe în bine viața comunității, în 2017, prin activitatea lor.

Deviza acestei ediții – „Hai să dăm mână cu mână” – invită la solidaritate și implicare. Fondurile obținute în seara Galei din sponsorizări și vânzarea obiectelor la licitație vor merge către programele sociale destinate copiilor defavorizați și bătrânilor singuri din zonele sărace ale județului.

O acţiune bine organizată are toate premizele unei reuşite. Dacă mai adăugăm pasiune, profesionalism, dragoste faţă de oameni şi meserie, cât şi o excelentă colaborare între toţi cei implicaţi, atunci, cu siguranţă, rezultatele vor fi cele scontate. Pe baza acestor principii şi norme, de mai bine de două luni, la Răchitoasa s-au pus bazele unei acţiuni de voluntariat de mare amploare şi importanţă, iniţiată de Asociaţia „Caravana cu Medici” din Iaşi, în parteneriat cu Fundaţia de Sprijin Comunitar, DGASPC, primăria din localitate şi medicul de familie, Iudita Zorilă.

Obiectivul a fost acordarea de consultaţii medicale şi efectuarea de analize gratuite persoanelor cu venituri mici, fără asigurare medicală, celor în vârstă, dar şi unora aflate în programul de asistenţă la domiciliu al FSC. La jumătatea lunii aprilie, medici şi studenţi, membri ai asociaţiei “Caravana cu Medici”, s-au deplasat în comună pentru recoltarea probelor de la peste 100 de pacienţi, stabiliţi împreună cu medicul de familie şi FSC, iar zilele acestea, la Răchitoasa, după ce au fost asigurate toate condiţiile desfăşurării unei asemenea acţiuni au fost asigurate (spaţiu, flux de consultaţii, logistică, lista cu pacienţi) a debarcat întreaga Caravană, aproape un întreg spital: 26 de membri ai echipei – medici şi viitori medici (3 medici cardiologi, 1 medic internist, 1 pneumolog, 1 medic radiolog, 1 medic gastroenterolog, 1 medic A.T.I., 1 pediatru şi 17 studenţi la medicină), care provin de la spitalele Parhon, Sf. Spiridon, Pneumofiziologie, Arcadia, iar studenţii de la Universităţile de Medicină şi Farmacie “Gr.T. Popa” Iaşi şi “Carol Davila” Bucureşti, reuşind, de la ora 8.00, la 19.00, un tur de forţă, oferind consultaţii unui numar de 94 de persoane, din cele 104 care au intrtat iniţial în triaj.

Îngerii au coborât din Caravană

Oameni în vârstă, bolnavi, femei şi bărbaţi, peste care anii şi-au lăsat urme adânci, unii n-au mai fost la un medic specialist de peste 20 de ani, singurul la care merg săptămânal fiind preotul! „În urmă cu 24 ani am fost dusă la spital pentru că eram tare bolnavă. De atunci nu am mai ieşit din comună. Oamenii aceştia sunt nişte îngeri. Cum de s-au gândit să vină tocmai la Răchitoasa să facă atâtea analize şi consultaţii? Şi toate gratis!”, spune bătrâna Maria O. Este imposibil să redăm toate cuvintele frumoase spuse de pacienţi la adresa membrilor Caravanei. Sufletul acestei acţiuni umanitare a fost Elena Ungureanu, coordonator de proiecte la FSC.

„În cadrul acestei activităţi am avut ocazia să cunoaştem oameni minunaţi, în calitate de medici, care au venit dintr-un centru universitar, au interacţionat cu pacienţii, i-au ascultat, consultat, le-a oferit recomandări şi, cel mai important, au reuşit să zâmbească mereu, în ciuda zilei lungi de activitate. Trebuie să subliniez că un rol important în cadrul activităţii l-au avut salariaţii Primăriei, care au transportat o parte din bătrâni de la domiciliu la locul consulataţiilor, au pregătit spaţiile etc. Mulţumim tuturor partenerilor pentru implicare.”
Elena Ungureanu, supervizor programe, Fundaţia de Sprijin Comunitar

Viaţă dedicată pacienţilor

„Caravana cu Medici” este un ONG înfiinţat în urmă cu patru ani de către cinci medici – rezidenţi la momentul respectiv -, cu scopul de a oferi oamenilor din mediile defavorizate sau fără asigurare medicală consultaţii gratuite. Caravana îşi propune ca lunar să ajungă în minim un sat din zonele limitrofe celor trei filiale din Bucureşti, Iaşi, Cluj – Napoca, pentru a oferi consultaţii medicale diverse, de la examen clinic general la cele de specialitate (cardiologie, pediatrie, ginecologie, medicină internă, gastroenterologie etc.) şi analize de tipul hemoleucogramă, sumar de urină, depistarea hepatitelor cu virus B şi C, PSA la bărbaţi, TSH la femei precum şi testul Babeş-Papanicolau. Caravana cu Medici este sprijinită de Laboratoarele Synevo, Fundaţia Vodafone România, Avon, Bayer România şi oamenii care îşi pot redirecţiona anual cei 2% din impozitul pe venit.

„De doi ani, de când sunt voluntar al Caravanei cu Medici, am reuşit să merg prin multe sate izolate ale României însă niciunul nu mi s-a părut a fi chiar atât de izolat. E drept, drumurile sunt bune, dar după cum mi-am dat seama oamenii nu au financiar posibilitatea de a ajunge la cel mai apropiat oraş, care este la o oră distanţă, cu atât mai mult la un medic. Cred că am reuşit să facem diferenţa în sănătatea acestor oameni şi că am pus nişte diagnostice la timp pentru a fi tratate şi cred că odată cu noi şi prin noi, toţi aceşti pacienţi vor fi mai atenţi la sănătatea lor. Toată echipa de medici a fost mulţumită de ceea ce au reuşit să facă la Răchitoasa, de aceea trebuie să mulţumim FSC, Primăriei Răchitoasa şi medicului de familie Iudita Zorilă. Un aspect negativ pe care l-am întâmpinat a fost acest număr mare de persoane noi diagnosticate cu virusurile hepatitice C şi B, care sperăm că odată diagnosticaţi vor urma recomandările medicilor.”
Alina Jîjie, medic rezident „Caravana Medicilor”

Caravana merge înainte

Trebuie subliniat că activitatea nu se termină aici, reprezentanţii Caravanei cu Medici vor prezenta o situaţie a cazurilor noi identificate cu hepatita B şi C, dar şi alte boli care pot pune viaţa în pericol celor consultaţi. Împreună cu medicul de familie din comună, asistentul medical comunitar, familia (acolo unde există) şi nu în ultimul rând primăria vor sprijini mai departe pacienţii cu probleme deosebite. Pentru viitor, Caravana cu Medici va mai organiza cel puţin trei evenimente împreună cu Fundaţia de Sprijin Comunitar în satele Corbasca, Motoşeni, Stanişeşti.

„Punctul forte al acestei ediţii a fost cu siguranţă doamna Elena Ungureanu de la Fundaţia de Sprijin Comunitar, care pe lângă faptul că a identificat această comunitate, a fost şi cea care ne-a facilitat procesul birocratic şi organizatoric cu autorităţile locale”, a mai spus medicul Alina Jijie.

„Caravana Medicilor a reprezentat o oportunitate pentru noi, ajutând comunitatea locală şi în special persoanele vârstnice îngrijite la domiciliu. 30 la sută din beneficiari au fost din cei îngrijiţi la domiciliu de FSC. Sincere mulţumiri tuturor pentru un proiect reuşit, cu impact în viaţa celor care au nevoie de îngrijiri medicale! Cu siguranţă, cu asemenea oameni, vom reuşi să schimbăm în bine asistenţa medicală în România şi imaginea pe care o avem. Se demonstează, încă o dată, că numai împreună putem face mai mult şi că parteneriatul este cheia succesului.”
Gabriela Achihăi, preşedinte Fundaţia de Sprijin Comunitar

„Pentru mine Caravana înseamnă o experienţă inedită, locul unde am învăţat ce înseamnă să fii (viitor) medic, locul care mi-a dat încredere în mine. Aici am descoperit ce reprezintă relaţia medic-pacient şi cât de importantă este aceasta. Am descoperit o altă faţă a României, o Românie săracă, cu o populaţie îmbătrânită şi bolnavă, care e neglijată de sistem. Dar aici intervenim noi şi le întindem o mână celor defavorizaţi şi asta este esenţa caravanei.”
Raluca Merinde, student U.M.F. „Grigore T. Popa” Iași

„Pentru mine a fost o zi despre cunoaştere, despre a lega noi prietenii, de a ajunge la sufletul oamenilor care se simt neajutoraţi, de a mă descoperi un pic mai mult pe mine însămi ! Vă mulţumesc că mi-aţi dat şansa să iau parte la acest minunat proiect!”
Ancuţa Bejan, student U.M.F. „Grigore T. Popa” Iași

„Caravana e ceva minunat pentru toată lumea. În primul rând pentru pacienţi, apoi pentru voluntari. Am avut ocazia să vă oameni bolnavi, săraci, care îşi neglijează constant starea de sănătate şi îmi place să cred că această caravană le-a influenţat într-un mod pozitiv starea de sănătate. Pentru mine, ca voluntar, caravana m-a făcut să-mi amintesc citatul “Şi când nu mai poţi, mai poţi puţin”, pentru că deşi eşti obosit şi simţi că nu mai faci faţă, tot găseşti energia necesară să-ţi faci treaba când vezi atâţia oameni care aşteaptă la uşă pentru consultaţie, atâţia oameni care îţi acordă toată încrederea în ceea ce priveşte starea lor de sănătate”.
Iulia Ghinea, student U.M.F. „Carol Davila” București

„Pasiune, dedicare, zâmbete, grija faţă de oameni, asta înseamnă Caravana cu Medici!”
Andreea Vrănescu, medic rezident anestezie şi terapie intensivă

– municipalitatea consideră că trebuie să primească penalități de întârziere, plata costurilor suplimentare pentru remedierea deficiențelor și despăgubiri pentru prejudiciile suferite ca urmare a faptului că lucrarea nu a fost terminată la timp

Probabil este cea mai mare cerere de despăgubiri/pretenții depusă vreodată de o unitate administrativ-teritorială din județ. Municipiul Bacău a solicitat în instanță, anul trecut, consorțiului de firme care a câștigat licitația pentru construirea Spitalului Municipal, circa 45 de milioane de lei, echivalentul a 10 milioane de euro, drept penalități de întârziere și despăgubiri pentru că proiectul medical nu a fost finalizat la termenul prevăzut în contract. Un termen care, inițial, era de doi ani, dar care a fost prelungit de mai multe ori, până s-a făcut aproape un deceniu, fără ca spitalul să mai fie pus în funcțiune.

10 ani de șantier…

Ideea construirii unui spital municipal a apărut în 2006, când municipalitatea a decis să finanțeze această lucrare din fonduri publice. Lucrarea a fost scoasă la licitație, iar câștigătorii reuniți în consorțiul ICCO – Philips – Integrine se angajează să termine lucrările în 760 de zile. Adică 2 ani.

Termenul avea să se dovedească nerealist, astfel că data finalizării lucrărilor se amână de mai multe ori până când, în iunie 2013, după șase ani de muncă fără finalitate, Primăria decide să stabilească drept ultim termen data de 30 iunie 2014.

În tot acest timp, cei 6 ani de lucrări fără finalitate concretă, valoarea contractului a crescut, la rândul ei, de la 125,4 milioane de lei, la 151,7 milioane de lei (prețuri fără TVA).

La trei luni după ce se bate în cuie ultimul termen de finalizare a spitalului, Primăria înștiințează executanții că va calcula penalități aferente lucrărilor nerealizate. Se constată întârzieri față de graficul de execuție, dar și faptul că numărul de muncitori de pe șantier este prea mic față de necesar. Dirigintele de șantier comunică și el că a descoperit erori de proiectare, lipsa detaliilor de execuție, că unele lucrări au fost realizate necorespunzător, toate acestea ducând la mari întârzieri, dar și la o calitate îndoielnică a lucrărilor.

Pe 9 octombrie, liderul consorțiului – firma Integrine – recunoaște majoritatea acestor probleme, dar dă vina pe firmele executante. A două zi i se cere să prezinte un plan de măsuri pentru recuperarea întârzierilor. Firmele constructoare recunosc faptul că din vina lor s-au înregistrat întârzierile și convin să mobilizeze forță de muncă suplimentară pentru a se recupera întârzierile până la data de 15 decembrie 2013, în caz contrar, urmând să se rezilieze contractul.

Noua administrație a preluat spitalul de la constructori

După o lună, dirigintele de șantier constată că nu se poate vorbi de recuperarea întârzierilor, iar municipalitatea solicită, din nou, consorțiului să mobilizeze forță de muncă. Cu două săptămâni înainte de termenul la care trebuiau să se finalizeze lucrările, pe 13 iunie, municipalitatea înștiințează Consorțiul, că dacă nu sunt aduși lucrători suplimentari care să termine spitalul la 30 iunie, se vor percepe penalități. Acestea urmau să se calculeze la 0,1 la sută din valoarea lucrărilor neexecutate pentru fiecare zi de întârziere.

În același timp, au loc negocieri pentru a se pune la punct o modalitate prin care lucrarea să fie finalizată cât mai repede. Trece data de 30 iunie, spitalul nu este gata. După un an se face o expertiză tehnică care este pusă la dispoziția părților în data de 10 iunie 2015 și se semnează un protocol prin care constructorii se angajează să finalizeze lucrările în trei luni.

După trei luni, la 30 septembrie 2015, consorțiul comunică faptul că abia a demarat lucrările. După alte trei luni, la 7 ianuarie 2016, nu se constată nici un progres care să indice că s-ar apropia de finalizare. Peste alte cinci luni, la 13 mai 2016, Primăria comunica notificarea de reziliere a contractului de lucrări la Spitalul Municipal.

Primăria cere să-i fie predat obiectivul de investiții, însă, pe 1 august 2016, când era programată operațiunea, lipsesc reprezentanții a doi dintre membrii consorțiului. Municipalitatea reia corespondența cu aceștia fiind stabilită ca dată pentru transfer ziua de 19 septembrie. În acea zi se agreează un calendar al operațiunilor de predare-primire, însă liderul consorțiului refuză să-l semneze. Timp de o lună se face transferul șantierului, în lipsa reprezentanților liderului Integrine, iar la 28 noiembrie 2016 se semnează procesul-verbal de predare-primire.

Garanția de bună execuție s-a evaporat în timpul fostei administrații PNL, fără ca lucrarea să fie terminată

Consorțiul de firme care a câștigat licitația pentru construcția spitalului avea obligația să mențină o garanție de bună execuție pe toată durata contractului. Însă, la data de 23 decembrie 2013, contul bancar de rețineri, în care se aflau peste 3 milioane de lei (valoarea garanției pentru lucrările de la Spitalul Municipal), a fost închis. Conducerea Primăriei Bacău de la acea dată avea să afle abia peste aproape un an, pe 17 noiembrie 2014, că nu mai e nici un ban în cont și că, pe cale de consecință, garanția de bună execuție s-a…evaporat.

Ministrul Sănătății:

„Nu văd cum aparatura mai poate fi utilizată. Se știe că aparatele medicale se uzează moral foarte repede.”

Săptămâna trecută, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a vizitat Bacăul ținând morțiș să vadă, la fața locului, stadiul lucrărilor de la Spitalul Municipal, precum și implicațiile proiectului de funcționare complementară a acestuia cu Spitalul Județean de Urgență. La aflarea veștii că unele echipamente și aparate medicale de la spital au până la 10 ani vechime, ministrul s-a întrebat retoric dacă au existat și alte interese pentru ca achiziția să se facă la acea dată.

„Sunt foarte surprinsă, că pentru acest spital municipal s-a achiziționat deja și aparatură medicală, de când a început construcția clădirii. Ceea ce nu înțeleg. A avut cineva vreun interes? E strigător la cer! Se știe că aparatele medicale se uzează moral foarte repede. Nu văd cum această aparatură mai poate fi utilizată cu succes într-un spital. Sunt unele aparate care, așa cum prevede legea, nici nu pot intra în contract cu Casa de Sănătate astfel încât spitalul să primească și bani pe acel serviciu medical, pentru că aparatele au o vechime mai mare de cinci ani”, a declarat ministrul Sorina Pintea.

Aparatele și echipamentele medicale de la Spitalul Municipal au costat aproximativ 55 milioane lei, fiind achiziționate în urmă cu mai mulți ani, parte dintre ele odată cu începerea lucrărilor la spital.

Ce solicită Primăria Bacău în instanță?

Municipalitatea băcăuană solicită instanței să constate, în primul rând, rezilierea, începând cu data de 16 iunie 2016, a contractului semnat în 2007 pentru execuția lucrărilor la spital și să oblige firmele asociate în consorțiul care s-a angajat să construiască obiectivul la plata a 39,79 milioane de lei pentru întârzierile repetate în executarea obligațiilor contractuale. De asemenea, se mai cere instanței să oblige firmele respective să suporte costurile lucrărilor rămase de executat, plata unor dobânzi ca urmare a faptului că garanția de bună execuție a fost retrasă înainte de finalizarea contractului, precum și plata unor prejudicii ca urmare a nefinalizării lucrărilor la termenul stabilit
.
Alte 4,45 de milioane de lei sunt cerute pentru remedierea deficiențelor constatate la proiect și la executarea unor lucrări (apreciate ca neconforme). Tribunalul mai este chemat să oblige firmele executante la plata sumei de 517.798 de lei – cheltuieli angajate de Primărie ca urmare a preluării obiectivului de investiții (expertiză tehnică, consultanță, pază, etc.).

Ce a făcut administrația Necula după rezilierea contractului

mai 2017 – încheierea protocolului CL – CJ pentru elaborarea proiectului de funcționare complementară a celor două spitale – Spitalul Județean de Urgență și Spitalul Municipal – sub umbrela unui viitor spital unic, Spitalul „Sf. Maria” Bacău.
vara 2017 – inițierea unei acțiuni în instanță prin care Primăria cere peste 39,79 milioane lei de la asocierea de firme care a lucrat la șantierul Spitalului Municipal, cu titlul de prejudiciu pentru neexecutarea lucrărilor conform contractului.

toamna 2017 – recepționarea studiului privind funcționarea complementară a celor două spitale, document realizat de Școala Națională de Management Sanitar.

2018 – actualizarea proiectului Spitalului Municipal, de către firma de arhitectură ce a realizat proiectul inițial, în acord cu studiul elaborat de Școala Națională de Management Sanitar. Obținerea avizelor din partea instituțiilor de resort, precum și de la Ministerul Sănătății.

„Vom fi cei care vom da sens acestei investiții mari, costisitoare, pentru că cei de la PNL au avut în cap doar interese meschine și promisiuni electorale legate de acest proiect. Nu au făcut nimic pentru sănătatea băcăuanilor. Și-au văzut sacii în căruță, anumite obiective atinse, după care au lăsat în urmă un șantier al nimănui. La acest moment, proiectul mai are nevoie doar de avizul Ministerului Sănătății, urmând ca restul de lucrări rămas de executat la Spitalul Municipal să fie scos la licitație. Odată cu finalizarea lucrărilor vom putea vorbi de o singură structură spitalicească – Spitalul de Urgență «Sf. Maria» Bacău, rezultată din fuzionarea Spitalului Județean de Urgență cu cel Municipal.”
Cosmin Necula, primarul Bacăului

În zilele de 08 și 09 mai 2018, Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny” Bacău s-a bucurat de prezența în mijlocul elevilor și al cadrelor didactice a doamnei director executiv a Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani.

Vizita a avut la bază un protocol de colaborare încheiat între școală și Centrul pentru Jurnalism Independent, protocol ce vizează implementarea la orele de limba engleză și nu numai de către domnișoara profesoară, Adriana Ciorcilă, a programului ”Predau educație media! Laboratorul de educație și cultură media”. Programul este derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent în parteneriat cu Romanian-American Foundation, având și girul Ministerului Educației Naționale.

Elevii au participat activ la ora dedicată sterotipurilor de gen în mass-media și publicitate, și-au demosnstrat abilitățile de artă fotografică și au susținut materiale pe tema egalității de gen. Cadrele didactice prezente au fost informate în legătură cu aspectele inovative ale programului și au aflat despre oportunitatea de a candida la un nou apel de selecție pentru cei interesați să se înscrie la program.

Programul a însemnat, de asemenea, susținerea de către Ioana Avădani a unui workshop de educație media pentru 42 de elevi selectați din colegiu și invitați de la alte licee. Pe parcursul acestuia, s-au dezbătut teme precum: etica în jurnalism, noi modalități de a distinge știrile de tip fake news sau știrile false de cele adevărate, libertatea de exprimare, drepturile omului, utilizarea responsabillă a rețelelor sociale, industria publicității, cetățenia activă într-o societate democratică.