Acum, când, peste ani, şi nu puţini, răsfoim presa vremii, anul 1991 poate fi considerat unul dintre cei mai frumoşi din viaţa comunităţii băcăuane. Este anul şi momentul când vrednicul de pomenire arhiereu al Episcopiei Romanului şi Huşilor Ioachim (Mareş) Vasluianul, în acea vreme (1990), a avut iniţiativa ridicării unei catedrale în oraşul Bacău.
La 25 martie 1992, Preasfinţitul Ioachim Mareş, dimpreună cu sfatul laic al judeţului Bacău, a pus piatra de temelie a Catedralei „Înălţarea Domnului”, iar în primăvara anului 1993 s-au demarat lucrările, începând cu săpături până la cota -11,80 m. Astăzi, ca în fiecare an, de atunci, la 40 de zile de la praznicul „Învierea Domnului”, creştinii ortodocşi sunt pregătiţi pentru o nouă sărbătoare împărătească – „Înălţarea Domnului”, care este şi hramul bisericii de suflet a tuturor băcăuanilor, ce a devenit lăcaş de rugăciune şi înnobilare spirituală.
Om al locurilor şi slujitor în mai multe biserici din Bacău, părintele Mareş a devenit, pentru noi, băcăuanii, simbolul iubirii şi dragostei pentru oameni, pentru Dumnezeu şi Iisus Hristos, astfel Gândul lui înălţător s-a unit cu dorinţa de veacuri a locuitorilor acestui oraş de a zidi, de a ridica, pentru slavă şi credinţă, un lăcaş care să-i reprezinte, care să amintească generaţiilor viitoare că aici au trăit şi s-au învrednicit oameni cu credinţă în Dumnezeu şi gânduri luminoase, pentru care prezentul este temelia unui frumos viitor. După 27 de ani, silueta impunătoare a Catedralei „Înălţarea Domnului” defineşte peisajul urban şi spiritual al oraşului, atrăgând privirile şi stârnind admiraţia, curiozitatea şi interesul localnicilor, dar şi al celor aflaţi în trecere, români sau străini.
Statistici
Cunoscută drept Catedrala „Înălţarea Domnului”, chiar dacă Bacăul nu este centru eparhial, încă de la proiectare a fost considerată una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din România şi din Europa, deţinând, pentru statisticieni, câteva recorduri demne de consemnat. Cu o înălţime de 70 de metri la nivelul crucii de pe cupola principală, 37 m lăţime şi 67 m lungime, biserica a pornit de la – 11 m, spaţiu unde va fi un refugiu de apărare antiaeriană, cu o capacitate de 1900 de locuri, dotat cu toate facilităţile, iar demisolul adăposteşte o frumoasă biserică închinată “Naşterii Domnului” – Intrarea în Timp a Domnului Iisus, cripte pentru ierarhii eparhiei trecuţi la Domnul, o sală de expoziţii şi un depozit de carte, alte spaţii, care vor fi amenajate în funcţie nevoile şi exigenţele timpului.
La parter va fi biserica propriu-zisă, cu o capacitate de 900 de persoane, al cărui hram este „Înălţarea Domnului” – Ieşirea lui Iisus din Timp, după cum sugestiv a specificat Înaltpreasfinţitul Ioachim, Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului, cel care coordonează, din anul 2000, cu dăruire şi tenacitate, întreaga lucrare.
Povestea unui lăcaş de cult unic
De la gând la faptă au trecut ani, mulţi ani, primul termen stabilit de Întâistătători a fost unul optimist – început de nou mileniu şi de secol – puţini dacă avem în vedere situaţia economică şi financiară dramatică care a intervenit după anii 2000. Tot de la gând la faptă a fost nevoie de inteligenţa, talentul şi curajul proiectanţilor, care au pus pe planşetă liniile zvelte ale viitoarei construcţii, detaliile tehnice. Concursul de proiecte a fost câştigat de arhitectul Constantin Amâiei, fost salariat la IPJ, ca proiectant general, finalizat de noul birou de arhitectură Vanel Exim, condus de celebrul de acum arhitect, care este şi autorul extraordinarului proiect al Catedralei Neamului din Bucureşti. L-am găsit pe Constantin Amâiei la biroul său de pe Mihai Viteazul, pe care l-am rugat să-mi vorbească de începuturi, de prezent şi de viitor.
„Povestea a început în 1992, când a venit la noi, la Institutul de Proiectări Judeţean, prefectul Dumitru Bontaş şi preşedintele Consiliului Judeţean Neculai Lupu, care ne-au spus că în Bacău se va construi o catedrală şi nouă ni se încredinţează proiectul. Într-un timp scurt, eu, alţi colegi, după multe discuţii cu reprezentanţii Episcopiei, după multe studii, am prezentat proiectele comisiei. A fost ales proiectul meu, s-a semnat contractul cu IPJ, atunci lucram acolo, după care l-am preluat prin societatea VANEL. Un an am lucrat la proiectul tehnic, după care au urmat procedurile birocratice, legale.
A fost o perioadă foarte grea, cel care şi-a luat acea răspundere a fost părintele Mareş, care a condus lucrările până când a devenit episcop al Huşilor, însă a fost aproape de acest sfânt lăcaş până la moarte, un om deosebit, cu o voinţă de fier, cult, bun organizator şi cu autoritate, secondat de preotul Nicolae Hurjui, care şi-a închinat viaţa, şi-a pus sufletul la ridicarea acestei biserici. Primul constructor a fost societatea Bacon, care a lucrat până la cota 0, după retragerea ei a venit ca antreprenor general societatea Conimpuls, executând lucrarea până la stadiul actual”, îşi aminteşte Constantin Amâiei.
Pentru împlinirea visului: bani, specialişti şi organizare
Acum mai sunt de executat doar lucrări interioare, pentru care sunt toate echipamentele, şi cele exterioare. În acest moment etapele de construcţie s-au finalizat, însă amenajarea interioară abia a început. La demisol aceasta este finalizată, dar la parter, acolo unde clerul şi credincioşii vor avea condiţii mai bune pentru desfăşurarea cultului, mai sunt de realizat mobilierul bisericesc, mozaicul şi pictura. „Ne aflăm în faza finală, însă acum sunt de realizat lucrări de mare fineţe şi totul depinde de finanţare, cerând timp şi răbdare”, ne spune părintele Nicolae Hurjui, parohul bisericii. Timpul trece repede, mai spune proiectantul general, iar pentru a finaliza ceea ce s-a stabilit pentru acest an, cineva trebuie să-şi asume responsabilitatea.
Acum sunt alocaţi bani pentru lucrările solicitate de ISU, care implică modificări drastice după #colectiv, inclusiv la demisolul care funcţionează. Urmează decoraţiunile interioare (fără pictură), proiect ce aparţine arhitectului Mihai Maica, un foarte bun specialist, autorul proiectului general al Catedralei Catolice, al altor biserici din Moldova. Sunt premise ca spre sfârşitul anului lucrările să fie încheiate, catedrala să devină funcţională şi deschisă publicului. Timp este, dar, mai spune Amâiei, trebuie îndeplinite trei condiţii: să fie bani, un constructor bun, serios, cu meseriaşi specializaţi pe asemenea lucrări, şi o mână forte în coordonarea lucrărilor.
Sufletul acestei biserici a fost arhiereu vicar Ioachim Mareş
Finanţarea impresionantei biserici a început cu o frumoasă implicare şi contribuţie a marilor întreprinderi din oraş, din judeţ, cu sumele donate de populaţie. Numai că începând cu anul 1994 sursele de finanţare limitate, crizele economice, dispariţia unor importante întreprinderi au creat sincope în alimentarea bugetului necesar, iar ritmul lucrărilor era lent. Aici intervine Consiliul Judeţean. Preşedinte era Neculai Lupu, de fapt primul preşedinte al noii instituţii înfiinţate.
„Îmi aduc aminte că a venit la mine PS Ioachim Mareş, un om pentru care am un mare respect. M-a impresionat prin prezenţă şi vorba adâncă. Era un om de cultură, cu prestanţă. N-am vorbit mult. Mi-a zis: «Domnu’ preşedinte, vreau să facem împreună catedrala din Bacău.» M-a impresionat hotărârea. Atunci n-aveam nici legi, nu aveam nici bani. Şi i-am spus. Mi-a răspuns simplu: «Ştefan cel Mare când a construit biserici n-avea bani, dar avea duşmani! Şi a construit!».
N-am mai putut zice nimic. Am supus aprobării Consiliului Judeţean solicitarea Episcopiei Romanului şi din acel moment am fost alături de acest Om, sufletul şi îngerul acestei mari construcţii, finanţând în continuare această investiţie. După ani, mulţumesc lui Dumnezeu că m-a luminat atunci şi mi-a dat gândul cel bun, iar acest măreţ şi frumos edificiu, cel mai mare din Moldova şi din ţară, va rămâne după noi. Priviţi-o! Este munca noastră, sunt banii noştri, este şi va fi mândria noastră”, ne-a spus actualul rector al Universităţii „George Bacovia”.
Mai sunt necesare 4,3 milioane de euro
După o evaluare făcută la nivelul Consiliului Judeţean, la sfârşitul anului trecut, cu toţi cei implicaţi în finalizarea lucrărilor, s-au stabilit priorităţile, desemnarea unui nou constructor şi, evident, banii necesari. Pentru a afla ultimele evoluţii şi lucrările care mai sunt de executat, am stat de vorbă cu Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean.
„La ultima evaluare cu cei doi proiectanţi, Mihai Maica, care se ocupă de designul interior, un proiect foarte frumos, şi Constantin Amâiei, cel care se ocupă de întreg ansamblul, cu dirigintele de şantier, cu reprezentanţii Arhiepiscopiei, am stabilit ce lucrări mai sunt de executat, responsabilităţile fiecărei instituţii. Mai sunt de finalizat tot ce înseamnă instalaţii interioare, au fost date în lucru cele 16 uşi exterioare, catapeteasma este în fază avansată, lucrări executate de firma Cusbac, cea care a executat şi crucile. Pentru anul acesta sunt prevăzute sumele necesare pentru ce mai este de făcut, urmează să fie semnat contractul cu firma care va câştiga licitaţia pentru executarea acestor lucrări. Ca să le finalizăm, mai puţin picturile, am calculat că mai trebuie 4,3 milioane de euro, nu 12 milioane de euro, cum s-a afirmat pe diferite surse”, a precizat Sorin Braşoveanu. Toată lumea se întreabă – este firesc – când va fi gata Catedrala „Înălţarea Domnului”?
La demisol deja se ţin slujbele la sărbătorile de peste an, mulţi băcăuani şi turişti din ţară şi străinătate se opresc şi vor să o viziteze. Întrebarea i-am adresat-o şi interlocutorului meu. „Au trecut 27 de ani, am ajuns în acest stadiu, noi credem că ar putea să mai dureze doi ani, trei ani… Noi toţi, Consiliul Judeţean, Primăria, Arhiepiscopia, dorim ca anul acesta, anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, să ne apropiem de finalizarea tuturor lucrărilor de care am vorbit şi să facem, eventual, o sfinţire simbolică. Ar fi frumos! Să mai amintim că, în paralel, trebuie executate şi toate lucrările exterioare, amenajările urbanistice, racorduri, parcări, spaţiu verde, amsamblu care aparţine Primăriei Bacău”, ne-a spus Sorin Braşoveanu.
“Este o şansă şi o binecuvântare pentru noi cei de astăzi să fim contemporani cu înălţarea acestei Catedrale, simbol al unităţii între generaţii şi semn al recunoştinţei noastre, prilej de întărire în credinţă şi de înălţare în demnitate. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să răsplătească darul tuturor ctitorilor – fondatori, slujitori, donatori, înzestrători şi ajutători -, care au contribuit şi vor contribui la ridicarea şi înfrumuseţarea acestui sfânt lăcaş şi să înscrie în Cartea vieţii veşnice pe toţi cei ce iubesc frumuseţea casei lui Dumnezeu.”
Preot paroh Nicolae Hurjui
“Obiectivul nostru este ca lucrările de amenajare a zonei adiacente Catedralei «Înălţarea Domnului» şi a parcului să fie încheiate până pe 8 septembrie, când o celebrăm pe Sfânta Maria, protectoarea orașului Bacău. Lucrările vor fi executate de societatea municipalității, SSPM, și am încredere că lucrătorii acesteia vor face o treabă bună și de această dată.”
Cosmin Necula, primar al municipiului Bacău
Valoarea totală a lucrărilor executate pentru tot obiectivul Catedrala ortodoxă, în perioada 1992-2017, este de 51.946.583 lei.
„Tăticu” Catedralei a fost Victor Jaba
„Acum, după 27 de ani, privesc cu o oarecare detaşare toată această minunată lucrare. Am satisfacţia lucrului împlinit, însă la început a fost o perioadă foarte grea, de mare responsabilitate, nimeni nu mai făcuse aşa ceva în ţară, noi nu am avut şcoli pentru pregătirea unor asemenea specialişti. Am învăţat din mers, am avut norocul să lucrez cu cel mai mare structurist din România, prof.dr. Alexandru Cişmigiu, căruia îi sunt veşnic recunoscător, Dumnezeu să-l ierte!, că a plecat dintre noi. Am învăţat multe pe şantier de la un mare constructor, ing. Victor Jaba, nimeni, niciodată nu l-a amintit, el este, în opinia mea, tatăl Catedralei, «tăticu», de aceea îi port o stimă şi un respect deosebite. La fel şi părintelui Hurjui, oameni dedicaţi, devotaţi total menirii lor în acest proiect.
Un alt nume care ar trebui adus în atenţie, este cel a lui Constantin Custură, patronul de la Cusbac, cel care a făcut cele şapte cruci, va face şi uşile exterioare şi structura catapetesmei, un specialist de mâna întâi, un sufletist şi un om de cuvânt.”
Arh. Constantin Amâiei
Biserica, simbol al unităţii noastre
„Biserica «Înălţarea Domnului» este, toată lumea o recunoaşte, o mare realizare la nivelul judeţului Bacău, a Moldovei şi, de ce nu, la scară naţională. Este un simbol al credinţei creştine, dincolo de datele tehnice, care sunt impresionante, va fi un simbol al unităţii noastre, al unităţii în simţire, în credinţă. Va rămâne peste veacuri o operă de artă, rezultat al eforturilor, al muncii a mii de oameni, iar la temelia ei rămân sacrificiul material, financiar, uman, tehnic, de inteligenţă, creativ, al oamenilor acestor locuri.”
Sorin Braşoveanu, preşedinte al Consiliului Judeţean
“Este istorie, o istorie frumoasă, scrisă cu sufletul, cu inima şi cu sacrificii. Acum mă simt obligat să amintesc aici şi pe câţiva din colaboratorii mei, care au sprijinit acest proiect, Olga Hăineală, director economic, Viorica Novac, arhitectul judeţului, inginerul Ion Creangă, despre care nu a scris nimeni niciodată, este încă dirigintele de şantier, cel care a fost zilnic pe şantier, pentru a urmări respectarea proiectului. Să nu-i uităm acum, la prăznuirea hramului bisericii şi pe cei care nu mai sunt printre noi, directorul Bacon-ului, primul constructor, Dumitru Sechelariu, fost consilier judeţean, primar opt ani al Bacăului, un om deosebit, un bun credincios, cu o inimă mare, uneori prea mare, care a făcut lucruri frumoase pentru oameni, pentru oraş, pe toţi cei care şi-au pus semnătura pe o lucrare sau alta.”
Neculai Lupu, rector al Universităţii “George Bacovia”
