Cine nu a auzit sau nu a cunoscut cazuri de oameni ajunși la a treia tinerețe care primul lucru pe care îl fac atunci când primesc pârdalnica de pensie se duc și achită, întâi, ce e de plătit la asociația de locatari, la întreținere sau chiar la primărie ori la bugetul statului.
E, poate, o apucătură datorată vârstei, poate un motiv de a-ți mai umple uneori timpul liber. O fi și efectul vreunei sperieturi, după atâtea cazuri în care unii datornici au fost aproape executați public, fie și numai moral.
Dar eu unul cunosc și cazuri în care destui oameni caută să fenteze orice plată, orice funizor de servicii și produse, dacă se poate. Cine nu a auzit de „fentarea” contorului de electicitate, a plății unei facturi, de a te face că plouă când ești așteptat la vreun ghișeu cu banii în contul unei datorii acumulate.
Românul, se spune, e inventiv și iese din orice situație! Însă unele metode folosite parcă te lasă cu gura căscată. Nu ți-ai fi imaginat asemenea posibilități. Un locatar din Bacău, pentru a întârzia cât mai mult plata întreținerii, și-a schimbat, pur și simplu, numele. Cum? Legal, în instanța de judecată, cum se procedează.
Deci, am trăit să o aud și pe asta! Păi cât îți trebuie să obții legal o schimbare de nume? Proces la tribunal, termene, dovezi, acte, motive plauzibile etc. Plus ceva bani, că nimic nu e gratis. Sigur, pentru o datorie mare parcă se merită orice efort. Dar, stau și mă întreb: cui prodest?
Cu tehnologiile din ziua de astăzi se pare că poți fi găsit și în gaură de șarpe, deci până la urmă tot plătești. E drept, pe unii „șmenari” care au subtilizat miliarde din bani publici parcă nu-i mai găsește nimeni. Dar asta e altă problemă, alt tertip să scapi de poteră și de taxe.
Marii debitori la plata întreținerii au găsit o nouă metodă de a se eschiva de la achitarea acestor datorii. Este vorba despre schimbarea numelui, ceea ce nu face decât
să prelungească cât mai mult termenii stabiliți de instanță pentru stingerea debitelor față de asociația de proprietari.
Cu un astfel de caz s-a confruntat, recent, Asociația de proprietari nr. 17 „Sfântu Vasile” din cartierul Cornișa. Conform declarațiilor lui Constantin Cojoc, administrator la asociația amintită, persoana care ține capul de afiș în topul datornicilor și-a schimbat numele, întârziind astfel demersurile făcute de asociație în instanță în vederea recuperării datoriilor. Din luna iulie 2014 și până în prezent, debitorul a acumulat în fișa de întreținere peste 10.000 de lei, din care aproape jumătate sunt penalități pentru neplată.
Administratorul Constantin Cojoc duce o luptă continuă cu debitorii/foto: Ramona Ionescu
„De ani de zile mă lupt cu persoana aceasta în instanță pentru a recupera din datorii, însă ne-am izbit de fiecare dată de amânări pe varii motive. Recent am aflat de la vecini că pârâtul și-a schimbat numele, însă, odată notificat să prezinte la asociație documente justificative acesta a refuzat. Pe cine taxez acum!?! Mai mult, instanța ne-a suspendat dosarul în cauză pe motiv că nu am numit o persoană să ne reprezinte. Se pare că pârâtul s-a simțit dezonorat că asociația l-a afișat cu datorii la scara blocului.”
Constantin Cojoc, administrator la Asociația de proprietari nr. 17 „Sfântu Vasile”
„Oamenii nu plătesc din răutate”
Topul debitorilor este completat de o altă familie care a acumulat din luna aprilie 2016 și până în prezent datorii de aproximativ 5.000 de lei. La fel ca în cazul prezentat anterior, aproape jumătate din sumă este reprezentată de penalizări.
„I-am acționat în instanță pe cei doi restanțieri pentru că nu vor să plătească din răutate! Nu sunt cazuri sociale și nu vorbesc aici despre oameni fără venituri. Pur și simplu nu vor să plătească! Își fac concediile în tot felul de locuri, dar nu vor să-și achite datoriile! Nu pot trece cu vederea asemenea cazuri! Cei vizați speră să treacă timpul ca să li se anuleze debitele. Culmea este că avem în asociație cazuri sociale, iar oamenii aceștia chiar au înțeles că trebuie să plătească”, mai spune Constantin Cojoc.
Cu privire la cele două cazuri, administratorul spune că debitorii ar trebuie să-și achite debitele măcar de rușinea vecinilor. Dacă furnizorii de utilități nu-și primesc banii pentru serviciile prestate, toți proprietarii vor avea de suferit din pricina rău platnicilor. Constantin Cojoc întrevede o soluție pentru reducerea pe cât posibil a datornicilor: facturile să aibă în instanță titlu executoriu, astfel încât judecătorul să nu mai prelungească termenele la nesfârșit și să decidă în consecință.
Pesta Porcina Africană (PPA) nu mai este demult o glumă, periculosul virus făcând deja pagube uriașe la nivelul întregii țări. Potrivit Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), până la acest moment, s-a confirmat prezența virusului PPA în nu mai puțin de șase județe: Tulcea, Constanța, Bihor, Satu Mare, Brăila și, recent, Ialomița. La data de 4 iulie 2018, un raport al Oficiului Internaţional de Epizootii (OIE) indica 237 de focare de pestă porcină africană, în întreaga țară.
Detașați în „focul” problemei
Ministerul Agriculturii este, practic, în priză, din cauza fenomenului care riscă să se extindă la nivel națonal. Astfel, zeci de angajați ai ministerului din toată țara, specialiști în agricultură (medici veterinari, ingineri agricoli etc), inclusiv din Bacău, au fost detașați în județul Tulcea, unde, se pare, sunt cei mai mulți porci purtători ai periculosului virus. Specialiștii au fost dotați, pe de o parte, cu auto-laboratoare, pe de alta, cu atomizoare de dezinfecție, acționând în filtrele amenajate pe principalele căi rutiere de acces din județul Tulcea, la toate vehiculele (camioane, autoturisme etc) care se deplasau spre diferite destinații din țară.
Medicii veterinari au acționat inclusiv la eutanasierea mai multor animale din gospodăriile particularilor. „Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic”, au transmis reprezentanții ANSVSA.
Zeci de mii de porci sacrificați
Din păcate, tocmai pentru că virusul este extrem de agresiv (animalele mor în maximum 5 zile de contactarea lui), mii de porci din bătăturile țăranilor au fost sacrificați, alte 44.580 de capete dintr-o exploatație comercială din județul Tulcea urmând să aibă aceiași soartă.
„Carcasele suinelor vor fi distruse sub supraveghere oficială. Pentru această operațiune au fost aduse din județul Timiș, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, patru incineratoare mobile. După depopulare, vor urma operațiunile de curățare mecanică, dezinfecție, deratizare și dezinsecție a zonelor afectate și a mijloacelor de transport”, au precizat reprezentanții ANSVSA. Din păcate, capacitatea incineratoarelor mobile este depășită de realitatea din teren, utilajele putând arde maximum 1.000 de cadavre pe zi. De altfel, acestea incinerează non-stop, cantitățile de lemn folosite fiind imense.
Pagube de sute de milioane de euro
Estimările asociațiilor profesionale din domeniul creșterii porcilor indică pagube de sute de milioane de euro. Proprietarii animalelor afectate vor beneficia de despăgubiri conform prevederilor legale. De altfel, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a solicitat UE sprijin financiar în contextul pestei porcine africane.
Sumele vor fi folosite pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. În plus, ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţirea, dezinfecţia, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.
Vecinii iau măsuri
Riscurile răspândirii virusului sunt atât de mari încât vecinii bulgari au și anunțat că vor construi un gard la graniţa cu România pentru a preveni intrarea mistreţilor, responsabili de răspândirea virusului pestei porcine africane (PPA).
Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor a crescut alarmant în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării.
În Bacău, până acum, nu a fost confirmat vreun astfel de caz.
Dacă nu v-ați prins până acum, motivul pentru care lefurile nu au crescut în România în același ritm cu productivitatea muncii a fost existența unei mase suficient de mari de persoane neangajate care erau folosite de patronica sperietoare: „dacă mai cereți creșteri de salarii, va dau afară, că am 10 care așteaptă la ușă să vă ia locul!”.
Deschiderea granițelor și principiul liberei circulații a forței de muncă în UE au golit, însă, zonele urbane de personal valid aflat în căutarea unui job. Prin urmare, angajatorii s-au văzut nevoiți să caute la țară. Dar țăranii trebuiau forțați să accepte slujbele de doi lei oferite.
Prin urmare, întreaga clasă politică a pus umărul și a rezolvat situația în cel mai fascist stil cu putință. Iar lumea aplaudă această măsură fără să înțeleagă că, prin aceasta se perpetuează mecanismul care a permis menținerea salariilor la nivele foarte joase în țară.
Unde este Marx în toată această poveste? Ei, bine, acum 150 de ani, Karl Marx spunea că salariile sunt menținute scăzute de o „armată de rezervă forță de muncă”, mecanism pe care l-a explicat folosind tehnici economice clasice: capitaliștii doresc să plătească cât mai puțin posibil forța de muncă și acest lucru este mai ușor de făcut atunci când există prea mulți lucrători.
De exemplu, după o recesiune, putem anticipa că șomajul ridicat se va menține, nivelul salariilor stagnând deși profiturile sunt în creștere pentru că muncitorii sunt prea speriați de șomaj pentru a renunța la joburi sau pentru a negocia cu patronii.
În mijlocul crizei dintre 2008-2012, Wall Street Journal nota: „În ultimul timp, revenirea din criză a S.U.A. a afișat câteva trăsături marxiste. Profiturile corporative sunt la niveluri extrem de înalte, iar creșterea productivității a permis companiilor să se îmbogățească fără a reduce prea mult rândurile enorme ale șomerilor”.
Revenind la discuție, legea care leagă ajutorul social de acceptarea unui loc de muncă, în afară de faptul că este imorală și incorectă, produce grave consecințe la nivel macroeconomic, permițând angajatorilor menținerea salariilor scăzute în ciuda faptului că forța de muncă este tot mai greu de găsit.
În condițiile în care se trecuse pe autofinanțare, și se punea un accent uriaș pentru a face rost de bani, la începutul anilor ’80, activitățile culturale s-au diversificat și mai mult. Val Mănescu, venit de la Slănic Moldova, își aduce bine aminte:
„După directorul Dorneanu a venit profesorul Vasile Iacob, cu o concepție nouă de management a Casei de Cultură. El a avut curajul să investească într-un echipament de discotecă, unic în România. Pot să spun că era cea mai modernă discotecă din țară, cu tehnică de vârf: televizoare color, proiecții video, videocasetofoane, stroboscoape, jocuri de lumini sofisticate.”
În fiecare joi, sâmbăta și duminica, „căsoaia”, cum îi spuneam noi, era arhiplină. Erau 2000 de persoane permanent.
„În sală, unde erau 750 de locuri, în fiecare miercuri susțineam spectacolul «Jocul». Și aceea era arhiplină. Stăteau oamenii în picioare. Începea la ora cinci după-amiaza și se termina… când era nevoie. S-a întâmplat să fie și pe la unu noaptea. Susțineam momente artistice de diferite genuri. De la recitări, la fragmente de teatru, balet, folclor, muzică ușoară…
Era un spectacol interactiv, de ce să nu recunosc, inspirat din Cenaclul «Flacăra» a lui Adrian Păunescu, cu excepția momentelor de emulație patriotică – să le zic așa. Pentru că eu am considerat că a fi patriot nu înseamnă să aduci osanale lui Ceaușescu, partidului sau conducătorilor iubiți. A fi patriot înseamnă să iubești ce creează neamul tău. Cam asta era linia pe care mergeam.”
Cenaclul Artelor, Vasile Sporici, Sergiu Adam, Petru Cimpoieșu, George Genoiu
Totuși, la fiecare spectacol veneau observatori din partea organelor de partid, din partea cenzurii, a securității chiar. „Îmi reproșau uneori că nu există poezii dedicate lui Ceaușescu și cântece dedicate partidului. Le răspundeam, că tot ce se întâmpla acolo era dedicat României. Oamenilor care muncesc și trăiesc în țara asta. Inclusiv poezia de dragoste, tot iubire de patrie înseamnă. Spectacolul s-a ținut în fiecare miercuri, până în 1992, ca dovadă că nu avea nimic politic în el. Venea din spiritul tineresc pe care îl aveam și eu la vremea aceea.”
Dan Ivanovici
Florin Olaru
Geo Seminaru
Marina Ivanovici
Azi, amatorii devin peste noapte profesioniști
Val Mănescu își amintește și de colaboratori. Lucrau în diferite întreprinderi – fabrici și instituții din Bacău. După program, își petreceau timpul liber la Casa de Cultură, creând momente artistice. Erau atunci artiști amatori, care i-au susținut ideile și au urcat pe scenă, ca interpreți.
Nu ar vrea să-i numească, de teamă… să nu uite pe cineva. Totuși, iată câteva nume: Nicoleta și Dimitrie Grigoraș, Marina și Dan Ivanovici, Mariana și Ștefan Severin, Elena Zavate, Costel Miron, Geo Seminaru, Ion Goranda, Viorel Bosnea, Florin Țuțuianu, Tudor Ionescu, Mirela Atudorei, Doina Lungoci, Gil Ioniță, Flori Ionescu…
Membrii Studioului de Teatru şi Poezie de la Casa de cultură Vasile Alecsandri Bacău în perioada 1978 – 1992 (actori, recitatori, interpreţi de umor)
Ana Mengoni
Andreea Sandu
Cătălin Hâncu
Cesonia Postelnicu
Dan Cojocaru
Dan Ivanovici
Dan Măciucă
Dana Olariu
Diana Dumbravă
Doru Octavian Dumitru
Dumitrel Grigoraş
Elena Bogdan
Eugen Cucu
Fernando Călinescu
Florin Bogdan
Florin Martin
Florin Zăncescu
Geo Seminaru
Georgeta Cacinschi
Ioana Busuioc
Iulia Cociorvă
Lăcrămioara Gâțu
Mariana Publik
Marina Ivanovici
Muchiţă Dumitrescu
Nicoleta Grigoraş
Silvia Mireanu
Ştefan Severin
Ştefana Sava
Suzana Macovei
Tudor Ionescu
Viorel Bosnea
Voicu Alexandrescu
Grupul Hilaris, Doru Octavian Dumitru
„Și Doru Octavian Dumitru a debutat aici. Venise la un concurs de preselecție, prin 1985. S-a lansat repede. Imediat în anul acela am participat la Vaslui, la Festivalul național de umor «Constantin Tănase», cel mai prestigios din țară la vremea aia. Președintele juriului era Valentin Silvestru. Doru, cu grupul abia înființat, «Hilaris», a luat locul întâi, înaintea consacratului grup studențesc «Divertis», care s-a clasat pe locul doi.”
Grupul Hilaris
Litera cosmopolită
Tot în ’85, s-a organizat la Bacău prima gală a muzicii rock din România. La întreprinderea de avioane de la URA, activa deja formația Rokada. „Toți băieții de atunci sunt în diferite formații și cântă prin străinătate. Erau foarte talentați. Au ieșit și ei pe locul unu. Aici e ceva ce merită povestit, legat de litera «cosmopolită» K din cuvântul Rock.
Am făcut afișul, pe care scria mare «Festivalul de muzică rock», și m-am dus cu el la Comitetul de Cultură, pentru aprobare. Cine răspundea acolo de latura asta, mi-a spus că nu se poate. Festival este unul singur în țară,«Cântarea României».
Viorel Bosnea
Și ăsta-i cu rock! Nu știu ce vă trebuie vouă zbânțuială. Nu prea înghițeau unii muzica venită din vest, de dincolo de cortina de fier. Mi-a zis că dacă îmi dă aprobare tovarășul Hegheduș, de la Minister, nu are nimic împotrivă.
Am pus afișul sub braț și am plecat la București. După o jumătate de zi de stat pe culoarele întunecate ale Ministerului Culturii, care funcționa în Casa Scânteii, m-a primit tovarășul ministru adjunct, care dădea aprobări pentru astfel de manifestări. M-a luat cu… ce vrei flăcăule, ce-i cu chestia asta? Nu există alt Festival, decât unul singur. Păi îi spun atunci Gală, zic.
Tudor Ionescu și Constantin Dimitriu
Ce părere aveți? Așa mai merge! Da’ rock de ce ai scris tu cu Kapa? Pentru că așa se scrie, nu? Asta-i o literă cosmopolită, și mi-a tăiat-o cu roșu pe afiș. Tovarășu’ ministru, da’ kg, km de ce se scriu cu K. Păi nu, că astea sunt clasice!”
Val Mănescu mai spune că și atunci când a ajuns în tipografie cu afișul însemnat cu roșu, să-l tipărească, tipografii au avut o teamă, să nu pățească ei ceva. Atunci nu te jucai cu litera scrisă.
„Renumitul realizator TV Titus Munteanu a venit și el la Bacău. În 1988, i-am fost asistent de regie la spectacolul de estradă «Bacău, oraşul soarelui» cu care Bacăul a obţinut medalia de aur, la festivalul «Cântarea României». Au fost zeci și zeci de așa-ziși amatori, dar care, ca valoare, se ridicau la nivel de profesioniști. Din păcate, unii dintre ei s-au pierdut pe drum. Pe parcurs, am adus în spectacolul «Jocul» și nume consacrate: Constantin Chiriac, Mircea Baniciu, Ilie Micolov (care ne-a părăsit recent, pe 21 iulie, la 69 de ani).”
În zilele de joi, când jos era discotecă, în incinta bibliotecii, cu bunăvoința doamnei Mărgărinta Lupescu, avea loc Cenaclul Artelor. Va urma!
În viitorul sezon, Știința va miza în mare parte pe juniori, obiectivul revenirii în prima ligă fiind exclus
Vara trecută, echipa de volei masculin a Științei Bacău se retrăgea din prima ligă din rațiuni financiare. Studenții sperau ca perioada de… carantină să dureze un singur sezon, timp în care să se redreseze și situația economică. Din păcate, deși au acces la turneul final de promovare, băcăuanii nu au reușit să facă din nou pasul către Divizia A1. Și nici bugetul nu a înflorit.
Dimpotrivă. În aceste condiții, perspectivele sunt gri. Știința va aborda ediția 2018-2019 a Diviziei A2 cu un lot alcătuit în mare parte din juniori, ceea ce exclude din start un eventual come-back în prima ligă. „Nu se pune problema promovării.
Cel puțin, nu în viitorul campionat”, a declarat antrenorul Eusebiu Țurcanu, care a pierdut o bună parte din titulari: „Vițelaru s-a înțeles cu cei din Câmpia Turzii, Târcavu a plecat la Buzău, iar Roberto Lazăr a pus punct carierei din motive medicale. De văzut ce decizie va lua Todoruț și cât și cum ne va mai putea ajuta Răzvan Purice, care face parte și din staff-ul tehnic al echipei feminine”.
La capitolul noutăți, pe lângă juniorii cadeți care vor fi promovați de la CSȘ Bacău, un singur nume la Știința: cel al tulceanului Cosmin Ciubotariu, un centru de 2.05 metri înălțime, aflat la vârsta majoratului.
„Ne-am înțeles cu Ciubotariu, chiar dacă nu am semnat încă nimic. Am mai fost în discuții cu doi jucători de la Oradea, care au preferat însă să plece la Timișoara, și cu un gălățean, care a ajuns la Cluj, în A1. E greu să atragem jucători în condițiile financiare date.
Prin urmare, obiectivul nostru în viitorul apropiat va fi cel de a crește jucătorii din pepiniera CSȘ-ului. Rămânem în A2 în speranța că, la un moment dat, ne vom putea gândi din nou la promovare”, a spus Sebi Țurcanu, care a fixat reunirea lotului pe data de 13 august.
A traversat Oceanul pentru a cuceri Balcanii. Nu e un joc de cuvinte, ci realitatea. Stabilită în Statele Unite ale Americii, unde urmează cursurile Universității Toledo din Ohio, atleta Petronela Simiuc continuă să fie legitimată la CSM Bacău. Iar sub culorile „CSMeilor”, băcăuanca obține noi și noi succese.
Ultimul a fost repurtat zilele trecute, la Balcaniada de la Stara Zagora, din Bulgaria.
Aici, Petronela s-a laureat campioană balcanică în proba de 1500 de metri. „Este o victorie importantă, chiar dacă Petronela nu a alergat la nivelul său de vârf decât în partea finală a cursei. A fost mai mult o cursă tactică, menită să-i asigure aurul balcanic”, a declarat antrenoarea CSM Bacău, Carmina Vorovenci, care a elaborat un plan comun de pregătire împreună cu tehnicienii din SUA ai Petronelei.
„Lucrurile merg bine, așa cum o demonstrează și acest succes balcanic la 1500 metri, dar și recordul personal la 800 de metri stabilit de Petronela”, a mai spus Carmina Vorovenci.
Pentru Petronela Simiuc urmează Naționalele de Seniori de la Pitești, programate în acest weekend, și la care băcăuanca va concura la probele sale favorite: 800 și 1500 metri.
Angajaţii din sectorul de stat vor primi începând cu anul viitor tichete culturale, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, votată recent de Parlament.
Potrivit acestui act normativ, nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment pentru cele acordate ocazional. Tichetele vor putea fi folosite pentru abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor. De asemenea, sumele aferente acestor tichete pot fi utilizate şi pentru achiziţionarea de cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format. Legea mai prevede că este interzisă folosirea tichetului cultural pentru achiziţia altor servicii sau bunuri în afara celor menţionate.
Legea 165/2018 reglementează biletele de valoare ca fiind tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creşă, tichetele culturale şi voucherele de vacanţă. Aceste bilete de valoare se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau în bugetele locale.
Noutatea acestui act normativ o constituie tichetele culturale, care sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale. Potrivit Legii, fiecare tichet cultural pe suport de hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde datele personale ale beneficiarului şi perioada de valabilitate a utilizării tichetului.
Acordarea tichetelor culturale va diversifica opţiunile românilor de petrecere a timpului liber, fiind, după voucherele de vacanţă, o altă facilitate importantă destinată oamenilor de către actualul Guvern. Nu în ultimul rând, folosirea acestor bonuri de valoare va avea ca efect dinamizarea actului de cultură autohton, prin creşterea numărului celor care participă la evenimente de acest gen.
Azi s-au afișat primele rezultatele la probele scrise ale examenului național de Definitivat 2018 în învățământul preuniversitar. În Bacău, au fost validați în concurs 273 de candidați.
Dintre aceștia, patru au media 10 pe linie (doi la Matematică – Valentin Adam, de la Școala Gimnazială „Nicu Enea” Bacău și Mihaela Iliescu, de la Școala Gimnazială „Emil Racoviță” Onești, un candidat de la învățământul primar – Elena Grozavu, de la Școala Gimnazială „George Bacovia” Bacău, și unul pe Religie Ortodoxă – Liviu Pădurescu, de la Școala Gimnazială „Constantin Platon” Bacău). Note peste 9 (nouă) au obținut 83 de candidați, iar între 8 (opt) și 9 (nouă), 122 de candidați.
„Asta înseamnă că au promovat examenul 209 candidați. Aceștia sunt cei care au media peste 8 (opt), așa cum prevede legea. Sunt și 64 de candidați care nu au promovat. Aceștia au dreptul să susțină examenul fără plată de trei ori, apoi, dacă nu reușesc, vor plăti o taxă. Până iau definitivatul, candidații nepromovați pot lucra în sistem, dar ca debutanți, fără grad didactic”, ne-a declarat prof. Oana Bărbuț, inspector școlar la Inspectoratul Școlar Județean Bacău.
Cei nemulțumiți de note pot depune contestații în zilele de 24 și 25 iulie, urmând ca, după rezolvarea lor, pe 27 iulie să se afișeze rezultatele finale ale acestui examen.
Nu mai puțin de două ore s-a discutat, marți, în ședința de Consiliu local problema avariei care a lăsat Bacăul fără apă timp de o săptămână. Conducerea Companiei Regionale de Apă (CRAB) a fost supusă unui veritabil interogatoriu, unii ar spune că mai mult politic, de către unii consilieri care au lăsat impresia ori că urmăresc să scape de orice răspundere fosta administrație, pe vremea căreia s-a realizat conducta, ori să acuze actuala administrație pentru toate problemele legate de criza de apă.
Liberalul Daniel Miclăuș, extrem de vocal, mai ales că de față erau și vreo patru camere video (o performanță rar întâlnită în ultima vreme) a amenințat că dacă nu va face primarul Necula plângerea penală pentru avarie, o va face el. Miclăuș, de altfel, le-a cerut consilierilor locali să-și dea demisia în bloc pe motiv de incompetență și a cerut și primarului Necula să demisioneze.
Ce spune CRAB
Petruș Rădulescu, directorul tehnic al CRAB, spune că Bacăul nu a avut niciodată o rezervă de apă și asta este o problema care trebuie să fie rezolvată. În acest moment, orașul este aprovizionat cu apă de la Valea Uzului și cu apă din captările subterane. Cam 60% din apă vine de la Valea Uzului, pe conducta nouă. Atunci când sunt avarii pe conductă, este folosită apa din fronturile subterane pentru a se furniza acel program de avarie care nu ajunge peste tot, din cauza terenului: zonele înalte sau etajele superioare nu pot fi aprovizionate. Însă, o parte din cartiere – Gherăiești, Șerbănești, ANL primesc apă de la captări și au existat zone în care populația a avut apă în timpul crizei. El estimează că 40% din oraș a avut apă.
Conflict între consilieri
Întrebările și direcția acestora adresate de Daniel Miclăuș au deranjat-o pe Cristina Breahnă (PSD), care i-a cerut să înceteze manipulările. Ea l-a acuzat pe Miclăuș și pe consilierii liberali că au votat împotriva rezervei de apă atunci când au respins proiectul de buget pe 2018 care cuprindea și alocările de credite bugetare pentru acest proiect. „M-am săturat să asist la un teatru ieftin și la o demagogie de doi lei”, i-a spus ea consilierului liberal, care a reacționat cerând demisia tuturor din Consiliul local. „Îmi pare rău că politizăm această problema. Trebuie să ne respectăm unii pe alții”, a intervenit Ilie Birzu (PNL).
Cosmin Necula: „Nu este ghinion!”
Primarul Necula a atras atenția asupra unor posibile erori de proiectare a conductei care are pe 65 de kilometri doar trei vane, iar când este o avarie, trebuie golită toată conducta. Ar putea fi și probleme de execuție deoarece la avarie s-a constatat o piesă neconformă. „Există fotografii, acolo, o conductă cu diametrul de 1.000 de mm intră într-o conductă cu diametrul de 800 mm iar flanșele de îmbinare nu erau cele care trebuiau să fie”, a spus Necula. „S-a tot spus că avem ghinion cu avariile astea. Dar ghinion e atunci când ai o conductă bine executată, după un proiect bun și bine exploatată, dar care crapă. Nu este cazul de față. Băgăm 52 de milioane de euro și constatăm că sunt greșeli de executare, poate și de proiectare”. El face o comparație cu revărsarea Bârnatului. „Am avut inundație în 2005, în 2008, am avut și anul ăsta. Suntem în 2018 și încă mai cărăm saci cu nisip. Ăsta nu este ghinion!”.
„Să fim solidari!”
Primarul Cosmin Necula a dorit să mulțumească tuturor celor care s-au implicat în acele zile. „A fost o mobilizare din partea instituțiilor statului și a unor companii private. Ar fi de dorit să fim mai solidari unii cu alții. Să trecem peste patima asta pentru că nu veți câștiga averi din mărirea asta efemeră care este funcția de consilier local. Când tragem linie, tot în pământ ajungem cu toții. Mi-aș fi dorit mai multă solidaritate în aceste momente de criză”. Bacăul a fost și în pericol să fie inundat din nou de Bârnat și noaptea jandarmii, pompierii și alți lucrători ridicau ziduri din saci de nisip. „A venit un om cu cafea, apă și mâncare pentru militarii care trudeau. Aș fi dorit să fie mai mulți oameni de acest fel”.
„Cât a costat orașul Bacău această criză? Sunt sume considerabile care puteau fi alocate unor proiecte de investiții. Numai 622.000 de lei a costat apa potabilă. Acum facem calculele pentru restul: motorină, oameni, închirieri de mașini. Unde ne ducem cu aceste facturi?” Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău
primarul municipiului Bacău
Rezerva de apă
Primarul Necula explică modul în care a evoluat proiectul pentru rezerva de apă: în 2016 s-a produs avaria, bugetul era deja aprobat, nu s-au mai putut aloca bani pentru investiții. În iunie 2017 s-a depus proiectul pe PNDL, a fost aprobat iar în decembrie s-a semnat contractul de finanțare. Anul acesta s-a scos la licitație, conform legii, însă anunțarea câștigătorului s-a tot amânat pentru că au fost cerute tot felul de clarificări. Desemnarea constructorului trebuia să fie făcută săptămâna trecută, a fost amânată pentru ieri și, până la urmă, se va face săptămâna viitoare.
Fără director la CRAB
În vreme ce independentul Cristian Ghingheș îi cerea insistent demisia, directorul interimar al CRAB, Nina Chiper, încerca să-i explice că ea este numită doar pentru a-l înlocui pe fostul director care a demisionat. CRAB a demarat procedurile pentru desemnarea unei firme care să organizeze concursul pentru selecția viitorului director al companiei. Când i s-a reproșat de către Ghingheș că nu are studii inginerești, ea i-a replicat faptul că inginerii care au condus până acum CRAB au lăsat-o în starea în care se află: fără utilaje, fără materiale pentru intervenții. „Îmi pare rău că nu am primit explicații de la fostul director general care a demisionat, că nu cred că de bine a plecat de la CRAB”, a spus primarul Necula. „Joi noaptea căutam electrozi pentru sudură pentru că la CRAB nu erau. Eu, subprefectul și administratorul public. Noroc că am găsit la Thermoenergy”.
Un nou consilier local
Enula Pricopoaea a depus, marți, jurământul în față Consiliului local. Ea îl înlocuiește pe Mădălin Pârâianu, care a demisionat pentru a ocupa funcția de director al Spitalului de Pneumoftiziologie. Enula Pricopoaea este jurist de profesie și a candidat pe listele PSD în 2016.
Bani pentru asfaltarea Căii Bârladului
În ședința de marți a fost aprobată o rectificare de buget care prevede alocarea de circa 1,8 milioane de lei pentru refacerea străzii Calea Bârladului. „Această sumă era alocată încă de miercurea trecută în proiectul de buget”, a precizat primarul Necula. Reamintim că duminică stradă a fost blocată de cetățenii din zonă care au cerut repararea ei.
Hotelul Central mai așteaptă
Municipalitatea a alocat la începutul anului circa 200.000 de euro pentru cumpărarea clădirii Hotelului Central, scos la licitație de lichidatorul firmei care-l are în proprietate. La ședința de ieri, banii au fost redistribuiți deoarece creditorul principal a cerut suspendarea licitației pentru hotel. Primăria a anunțat că urmărește această problemă în continuare.
Terminalul nou al Aeroportului Internațional „George Enescu” (AIGE) va fi dotat, din această lună, cu o pianină. Instrumentul va fi amplasat în zona publică de procesare a pasagerilor, fiind invitați să cânte toți cei care tranzitează aerogara și au cunoștinte muzicale.
„Există, evident, o strânsă legatură între crearea acestui eveniment și denumirea Aeroportului, care poarta numele marelui compozitor George Enescu. În același timp, printr-o astfel de abordare, ne dorim să venim în întâmpinarea pasagerilor cu o atmosferă cât mai placută, cât mai caldă”, precizează Cezara Ficuță, purtător de cuvânt.
Lansarea va avea loc miercuri, 25 iulie, când Sorin Zlat, singurul pianist din afara SUA care a obținut Marele Premiu la The Great American Jazz Piano Competition, va încânta audiența prin interpretarea celor mai cunoscute piese ale sale. Sorin Zlat vine special la AIGE pentru lansarea acestui concept, folosind zborul introdus în această vară: București (Otopeni) – Bacău, arată Cezara Ficuță.
La eveniment au fost invitați și elevii Colegiului de Artă „George Apostu”. Toate acestea sunt posibile și prin implicarea companiei Direct Sound, cea care a organizat, în iunie, Piano Jazz Festival Bacău, ediția I.
„Ideea de a amplasa pianina în incinta terminalului pentru a putea fi folosită de orice persoană cu minime cunoștințe muzicale creează imaginea unui aeroport viu, dinamic. Marile aeroporturi din Europa pun un accent deosebit pe aceasta componentă în relaționarea cu pasagerii și ne bucurăm că am găsit la AIGE Bacău aceeași abordare”, spune Cezara Ficuță.
Timp de mai multe zile slănicenii și oaspeții lor veniți la odihnă de pe mai multe meleaguri și de peste Prut, au trăit momente profunde de credință și duhovnicie. În centrul tuturor acțiunilor a fost Biserica Ortodoxă Sfântul Ilie, unde au avut loc mai multe activități de împărtășire spirituală, organizate sub oblăduirea Protopopiatului Onești și a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Astel, într-o zi plină a acestor manifestări cultural – spirituale în biserica menționată a avut loc vernisarea unei expoziții de icoane pe sticlă dedicată Sfinților români, autorii lucrărilor fiind elevi de la Școala Gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, Școala Gimnazială nr. 1 și de la Liceul Tehnologic (ambele, din Târgu Ocna).
Vorbind despre lucrările cuprinse în această expoziție prof. Viorica Mocanu a declarat: :”Prin aceste lucrări aducem un omagiu celor peste 800 de deținuți politici care au fost până în anul 1954 în Penitenciarul Spital Târgu Ocna, în jur de 100 dintre ei lăsându-și aici osemintele. Ei zac și azi uitați în partea dreaptă a cimitirului din preajma Penitenciarului – Spital pentru că neștiința, necredința și uitarea sunt cei mai mari dușmani ai omului! Îmi este drag în țara aceasta, în nevrednicia mea am studiat acea epocă și doresc să cercetăm câți sfinți români avem în sufletele noastre?”
Un moment de poezie creștină a completat vernisarea acestei expoziții și a prefațat lansarea unui volum deosebit. Este vorba despre cartea “Sfânta Treime în viața noastră”, ce a fost realizată la Editura Filocalia de preotul Cătălin Ilie, de pe valea Slănicului . Despre acest volum au vorbit profesorii Dan Sandu (care a realizat și “cuvântul înainte” al lucrării), Ștefan Epure, Adina Mitroiu, Corneliu Stoica, scriitorul slănicean Alexandru Dumitru și preotul Petru Roncea.
“Bucoavna de față se vrea debutul unor lucrări de sinteză, proiectate în monumentalul spiritualității ortodoxe – pe anumite paliere ale ontologiei, purtătoare de intuiții revelatorii prin care autorul propune idei și teme structurate în ritmurile imuabile ale existenței primare în lungul și asprul drum spre Viața cea adevărată, văzută ca Inimă a lui Dumnezeu – Tatăl”, a menționat scriitorul Dan Sandu despre această nouă apariție editorială. Un cuvânt emoționant a rostit profesorul Corneliu Stoica, ce a apreciat pe autorul cărții ca fiind “un om care și-a găsit rostul în sânul comunității” iar prof. Adina Mitroiu a citit din cele mai frumoase pagini ale volumului. Părintele Petru Roncea a remarcat faptul că “fiecare pagină este scrisă cu sideful dragostei de cuvânt, fiind învelit acest cristal cu apele binecuvântate ale duhului”.
Menționăm că pe lângă cinstirea prin slujbe religioase a Sfântului Ilie, ocrotitorul stațiunii Slănic Moldova și a parohiei din această localitate, a mai avut loc o procesiune spre Izvorul Sfântului Spiridon, unde au fost sfințite un monument din piatră (construit de Primăria orașului) și un mozaic donat de către Emanoil Susai. Prezent la mare parte din evenimentele desfășurate primarul orașului Slănic Moldova, Gheorghe Baciu a felicitat pe cei implicați și a reafirmat dorința de a se realiza o monografie a acestei localități.
Bucuria oneștenilor la aflarea unei vești recente – referitoare la semnarea de către primarul municipiului Nicolae Gnatiuc a Raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică privind Execuție lucrări la Obiectivul Reabilitare pod pe DN 11 peste râul Trotuș – a fost estompată de depunerea unei contestații.
După cum a notat Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești pe pagina sa de pe o rețea de socializare (unde este foarte activ), “în perioada legală de 5 zile pentru depunerea eventualelor contestații, unul din ofertanții declarați necâștigători a depus contestație atât la autoritatea contractantă cât și la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, prelungind astfel termenul de începere al lucrărilor”.
Menționăm faptul că la licitația organizată pentru execuția lucrărilor de reabilitare a podului de peste râul Trotuș (aflat într-o stare critică de peste un an, unde s-a desprins o mare parte a unei balustrade), s-au înscris trei ofertanți. Aceștia au fost: o societate comercială din comuna Rosetti (jud. Buzău), o firmă din Onești cu terți susținători și o asociere de firme din Bacău și Iași cu un subcontractant din orașul de pe Bistrița – ce au fost desemnați câștigători ai licitației.
Firma din municipiul Onești este cea care a depus contestație astfel că, după cum a menționat primarul Nicolae Gnatiuc, “după soluționarea acesteia se va proceda la încheierea contractului de achiziție publică cu ofertantul declarat câștigător, dacă decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nu va fi contestată și la instanța de competență superioară, respectiv la Curtea de Apel Bacău”.
Nemulțumirea a numeroși oneșteni care doresc ca lucrările de reabilitare ale podului să înceapă cât mai repede, este împărtășită și de edilul – șef al Oneștiului, care a declarat:”Nimănui nu-i convine această situație , cauzată de contestația depusă însă trebuie respectate condițiile de legalitate și procedurile achizițiilor publice. Odată soluționată această contestație nu vor mai fi impedimente pentru încheierea contractului de lucrări.
Acesta este în valoare de 8 112 241 lei din care 7 740 836 lei reprezintă finanțarea de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice restul fiind din bugetul municipiului Onești”.
Aflată la ediţia a XXVI-a, manifestarea a fost o oază de frumuseţe, talent şi pricepere, oferită slănicenilor, dar şi oaspeţilor veniţi din ţară sau din străinătate, dornici să petreacă sfârşitul de săptămână în ambianţa muzicii, dansului şi meşteşugurilor tradiţionale.
Organizat de Consiliul Judeţean Bacău, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în colaborare cu Primăria oraşului Slănic-Moldova, evenimentul a adunat, pe terasa Cazinoului din localitate, formaţii coregrafice şi grupuri vocal-instrumentale de amatori din Oituz (Corul Mixt Ţărănesc şi Ansamblul Folcloric „Mlădiţele Oituzului”, dirijat de Gheorghe Oprea), Poduri (Grupul Folcloric „Păunaşii”), Sascut-Sat (Formaţia de Dansuri Populare şi Grupul Vocal Folcloric „Doruleţul”), Săuceşti (Ansamblul Folcloric „Muguraşii”), Pănceşti, com. Sascut (Formaţia de Dansuri Populare şi Grupul Vocal Folcloric „Mugurelul”), Bacău (Ansamblul Folcloric „Ciucurelul” şi Formaţia Mihai Bălan, cu solista Bianca Popa), Agăş (Ansamblul Folcloric „Muguraşii”), Asău (Ansamblul Folcloric „Cununa de pe Valea Muntelui”), Brusturoasa (Grupul Folcloric Bărbătesc „Dor străbun”), Moineşti (Ansamblul Folcloric „Moineşteanca”), Valea Seacă (Grupul Folcloric „Florile satului”), Traian (Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare „Plaiuri trăienene”), Sănduleni (Grupul Folcloric „Siminocul”), Cucuieţi, com. Solonţ (Grupul Folcloric „Florile din Cucuieţi”), Bereşti-Tazlău (Formaţia de dansuri populare), Găiceana (Ansamblul Folcloric „Cărăşelul”), Faraoani (Ansamblul Folcloric „Ecoul din Vale”).
Mult aşteptat a fost şi Târgul Meşteşugurilor Artistice Tradiţionale, cu participarea unor meşteri din Oituz (Ionuţ Budău şi Maria Budău, olari; Anica Fichioş, Elena Boacă, Tereza Covaci, Ileana Balint, Veronica Covaciu, ţesătoare; Ion Anoca, împletitor din coşuri de nuiele), Sănduleni (Marian Lungu şi Anamaria Lungu, confecţioneri de costume populare) şi Bacău (Rodion Stoian, sculptor de icoane şi confecţioner de căciuli şi opinci; Mihai Popa şi Denisa Uscatu, sculptori de lemn decorativ; Marilena Enăşoaie şi Niculina Mardare, ţesătoare-cusătoare de costume populare în cadrul atelierului Ansamblului Folcloric „Busuiocul”; Constantin Borulea şi Silvia Borulea, cusători de goblenuri).Unii dintre aceştia sunt şi profesori sau elevi ai Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Bacău.
Vizitatorii au fost însoţiţi permanent de cântecul la fluier al rapsodului popular Petru Alistar. A fermecat publicul un ţânc de 4-5 ani (foto), din Moineşti, care avea în versurile cântate nume de aşezări amintind de provinciile istorice româneşti: Bucovina de nord şi Basarabia. De altfel, Florin Zăncescu, directorul C.J.C.P.C.T. Bacău, a precizat în fiecare dintre cele două zile egida Festivalului: Centenarul Marii Uniri.
Avaria care a lăsat Bacăul fără apă timp de o săptămâna a atras atenția asupra problemelor cu care se confruntă Compania Regională de Apă Bacău (CRAB).
Unii, însă, privesc aceste probleme ca o posibilitate de extindere a altor companii cu acest specific. Dacă alimentarea cu apă a Oneștiului a fost adjudecată de RAJA Constanța, de ce CRAB nu ar putea fi absorbită de ApaVital Iași?
„Soluţia poate fi fuziunea dintre CRAB şi ApaVital, în condiţii care să convină tuturor părţilor, schimbarea managementului din Bacău şi implementarea calitativă a tuturor proiectelor de mediu a căror finanţare deja a fost semnată de către ambele companii. […]
Pentru Bacău, ar însemna exact acest atât de necesar suflu nou şi profesionist, aport de capital, de know-how şi de încredere în relaţiile cu terţii, fie ei finanţatori, contractori sau clienţi. Aşadar, fuziunea celor două poate crea cel mai mare operator român de apă şi canal şi poate rezolva pe viitor, în mod durabil, problema Bacăului”, spune Cristian Adomniţei, fost președinte PNL Iași, cunoscut pentru celebrul episod al destituirii sale din funcția de ministru al tineterului după ce s-a dus la propria cununie cu un elicopter al MAI.
El spune că decizia va fi una exclusiv politică și solicită un dialog imediat între factorii de decizie pentru a se hotărî această problema. „Urmaşii politici imediaţi ai celor de astăzi din conducerea Bacăului vor asista, ca şi la Paşcani, la decesul natural al CRAB şi la implorarea altora ca să vină şi să preia serviciul public judeţean de alimentare cu apă şi de canalizare pe care îl opera defuncta CRAB”, a mai spus Adomniței.
Fostul șef al CJ iași, Cristian Adomniței (PNL) dorește ca ApaVital să preia operatorul de apă bacauan pentru a aduce „suflu nou şi profesionist, aport de capital, de know-how şi de încredere în relaţiile cu terţii”, după cum s-a exprimat el.
Ideea este respinsa din start de primarul Bacaului, Cosmin Necula.
„Nu mai suntem în etapa comunistă în care prim- secretarul de partid lua decizii și toți se supuneau. Eu cred că la CRAB ceea ce se impune este să vedem ce lucrări s-au făcut referitor la aductiunea de apă”.
Despre asociațiile de proprietari sunt multe de spus și nu tocmai de bine. Și asta din simplul motiv că acolo se petrec, de cele mai multe ori, lucruri deloc în regulă. Personal, nu am știință despre vreun caz în care ei să arate că sunt 100 % „pentru” membrii comuniunii, și nu „împotriva”. Admit că, în general, tabelele cu toate cheltuielile fiecărui locatar sunt afișate în loc public, dar nu e obligatoriu ca acele cifre să și reflecte în totalitate realitatea.
Ca să nu mai spun că, de câte ori apare vreun nemulțumit pe la ghișeul asociației, acesta va fi întâmpinat cu dispreț cât China. Când, de fapt, reprezentantul asociației este angajatul proprietarului și nu invers. În realitate, știm cu toții, ei sunt „jupânii” de la asociație.
Câți dintre dvs. au văzut afișate, de exemplu, drepturile salariale și celelalte beneficii ori scutiri (sau alte asemenea) ale președintelui asociației, adminstratorului, cenzorului sau ale altui reprezentant plătit din contribuția proprietarilor? Sau pe câți dintre acești angajați i-ați auzit cerându-și scuze pentru orice neajuns creat proprietarilor?
În fine, ne-am putea consola (sau nu) cu noutățile legislative care intervin, de acum, la nivelul asociațiilor de proprietari. Bunăoară, găsesc oportună prevederea care-i sancționează pe rău-platnici, mai ales pe aceia care cu bună știință ocolesc casieria. La fel și cea care-i scobesc în buzunare pe cei ce nu le permit accesul în casă meseriașilor plătiți de asociație pentru a remedia avariile la partea comună a instalațiilor. Legea de acum se îndreaptă inclusiv spre spinoasa problemă a clădirilor cu risc seismic.
N-aș prea fi de acord, însă, cu obligativitatea reabilitării termice a locuinței, pentru simplul motiv că unii proprietari chiar nu dispun de bani pentru a face așa ceva. În plus, de ce unora li s-a anvelopat gratis apartamentele, iar acum legea îi obligă exact pe cei care nu au avut cu ce face așa ceva? Dar, să zicem că legea… este perfectibilă.
Vechea lege a asociaţiilor de proprietari a fost înlocuită prin intermediul unui act normativ care a primit recent aprobarea președintelui Klaus Iohannis. Astfel, prin noul cadru legal sunt clarificate aspecte legate de folosinţa, modificarea şi întreţinerea locuinţei, normele de conduită în cadrul blocurilor de locuit sau modalitatea de înfiinţare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari, cheltuielile datorate de proprietari, asociațiile de chiriași etc.
În noua formulă, legea include o serie de modificări atât pentru proprietari, cât și pentru chiriași sau pentru cei care folosesc imobilul cu altă destinație decât cea de locuință.
Pe noua lege, persoanele care au restanțe la întreținere vor putea fi sancționate dur de asociația de proprietari. Cei care au datorii neachitate de mai mult de 3 luni, care depășesc valoarea de 1.900 de lei, nu vor putea să-și vândă proprietatea până nu își onorează obligațiile de plată. Pe viitor, în cazul marilor datornici, asociaţia va avea o ipotecă legală asupra apartamentelor și asupra bunurilor mobile din acestea, pentru sumele restante la plată.
Refuzul executării unor lucrări de urgență se amendează
Nu cred că există imobil în Bacău în care să nu locuiască un Gică-contra, din cauza căruia ceilalți proprietari/locatari/chiriași să nu fi avut de suferit. De regulă, acest Gică-contra refuză accesul în locuință al reprezentanților asociației de proprietari atunci când problema pentru care este solicitat se află la el în casă.
De acum încolo, dacă sunt necesare reparații de urgență și aceste persoane refuză să permită accesul în locuință vor fi amendate cu o sumă cuprinsă între 500 și 3.000 de lei. În locuință, are voie să intre la cerere președintele asociației sau un membru al comitetului executiv, administratorul şi persoana calificată să realizeze lucrările.
Modificări interioare doar cu autorizație
Inconfundabilul zgomot al ciocanului rotopercutor s-ar putea auzi mai rar de la vecini și asta doar pentru că noua lege a asociațiilor de proprietari prevede că atunci când doriți să faceți modificări în casă veți avea nevoie de autorizație. În plus, trebuie să anunțați asociația de proprietari, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea lucrărilor. Băcăuanii care nu vor proceda astfel riscă amenzi cuprinse între 500 și 3.000 de lei.
Noutățile îi vizează inclusiv pe proprietarii care schimbă destinaţia locuinţei și o folosesc ca firmă de apartament. Aceștia vor plăti amenzi mai mari dacă nu respectă legislaţia.
Proprietarii vor fi nevoiţi să obțină aprobări scrise și să încheie cu vecinii direct afectaţi convenţii prin care să declare activitatea ce se va desfăşura în apartament şi numărul de persoane în funcţie de care se vor plăti cheltuielile la asociaţie.
Despre imobilele cu risc seismic
Potrivit acestui act legislativ, proprietarii care locuiesc în imobile încadrate în clasele de risc seismic au obligaţia să ia măsuri ca să reducă riscul la cutremur.
”Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii încadrate în clasele de risc seismic şi/sau afectate de seisme, sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor”, se arată în articolul 32, alineatul (5) al Legii promulgate.
Potrivit textului legii, proprietarii sunt obligați deopotrivă să ia măsuri de consolidare şi modernizare a locuinţei, prin „modernizarea echipamentelor, instalaţiilor şi dotărilor aferente, montarea contoarelor pentru individualizarea consumurilor la nivel de proprietate individuală, reabilitarea termică în scopul creşterii performanţei energetice, precum şi reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei condominiului pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a acestuia, potrivit prevederilor legale, în condiţiile menţinerii aspectului armonios şi unitar al întregului condominiu, indiferent de natura intervenţiilor”.
