Primarul Cosmin Necula a anunțat, astăzi, câștigătorul licitației pentru Rezerva de Apă a Bacăului.

Lucrarea a fost adjudecată de consorțiul format din societățile Branpis, Mapamond, Marste și Damiena SRL. Dacă în cinci zile nu se depune contestație, pe 22 august se va semna contractul.

Termenul de execuție este de 15 luni, din care două luni sunt alocate proiectării.

Volumul economiilor bancare ale populației din județul Bacău a fost mai mare la finalul primului semestru, comparativ cu soldurile lunilor anterioare. În ultimele trei luni ale semestrului au fost însă în creștere și restanțele bancare.

Județul Bacău are, în Regiunea Nord-Est, a doua cea mai mare valoare a creditelor bancare primite de populație, dar din aprilie ponderea restanțelor în total credite a crescut, în timp ce în Regiune media arată, din luna iunie, o scădere. Conform datelor făcute publice de Banca Națională a României (BNR), în Bacău ponderea restanțelor în total credite a crescut la 2,19%, față de 2,15% în luna martie și 2,16% în următoarele două luni. În Regiune proporția a scăzut de la 3,50 la 2,89% în iunie.

Vara a stimulat pofta de credite bancare

Economiile băcăuanilor în băncile comerciale au crescut față de luna precedentă cu aproape 409 milioane de lei. În schimb, volumul creditelor a crescut cu peste 78,5 milioane de lei. Dar, creditele curente sunt doar de 2,21 ori mai mari decât se cifrau în 2008, an de referință în asemenea comparații, fiind cel al declanșării cunoscutei crize economice. Iar băcăuanii s-au împrumutat mai mult în lei, mai puțin în valută.

Restanțele bancare ale băcăuanilor au creascut cel mai mult în iunie. Creșterea a reînceput în luna martie, dar cu excepția lunii ianuarie, restanțele bancare ale băcăuanilor au tot scăzut cu începere din august 2017. În luna iunie, restanțele erau mai mari cu peste 2,75 de milioane de lei față de luna precedentă și au ajuns la 83,31 de milioane de lei. Populația județului avea, la aceeași dată, credite bancare mai mari, de peste 3,80 de miliarde de lei, dar și economii mai mari, de 10,95 de miliarde de lei – conform raportului BNR.

Valoarea creditelor de consum a fost din nou în scădere, așa cum este și valoarea creditelor pentru locuințe.

Pe locul al doilea la credite, în regiune

În Regiunea Nord-Est, ponderea cea mai mare a restanțele în total credite o are județul Neamț (4,64%), dar în volum cele mai mari restanțe rămân cele din județul Iași, de 243 de milioane de lei, însă și volumul creditelor este cel mai mare în Iași, de 9.059 de milioane de lei. Valoarea creditelor, în volum, pentru județul Bacău este aproape la o treime față de Iași.

Un băcăuan a fost trimis în judecată, pentru două fapte de înşelăciune şi uz de fals, fiind acuzat că a folosit documente falsificate pentru încheierea unor contracte de credit bancar în valoare de 74.000 euro, respectiv o refinanţare în sumă de 73.273 euro. Judecătoria Bacău a apreciat, însă, că din rechizitoriu nu rezultă unde este înşelăciunea sau paguba. Prin urmare, inculpatul a scăpat doar cu o amendă.

U.G.G. a fost trimis în judecată, în 2016, pentru înşelăciune (două infracţiuni) şi uz de fals. El a fost acuzat că, în 2008, a folosit o adeverinţă de salariu falsificată în scopul inducerii în eroare a BCR Sucursala Bacău. Din adeverinţă reieşea că bărbatul este salariat al unei societăți şi a fost folosită pentru încheierea unui contract de credit bancar în valoare de 74.000 euro. Doi ani mai târziu, inculpatul a efectuat o nouă cerere de credit, anexând tot înscrisuri falsificate: adeverinţă de venit, contract individual de muncă, act adiţional la contractul de muncă, precum şi fişa fiscală pe anul 2009 din care reieşea în mod nereal că este angajat al unei societăți.

Refinanțare pe bază de documente falsificate

Pe baza acestor documente falsificate, bărbatul a obţinut o refinanţare a creditului în sumă de 73.273 euro, spun anchetatorii. BCR s-a constituit parte civilă cu suma de 70.203 euro, reprezentând prejudiciul creat de către U.G.G.. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, iar la începutul anului, inculpatul a recunoscut faptele. Cu toate acestea, instanţa a fost de părere „că din descrierea faptei în cuprinsul rechizitoriului lipsesc elementele specifice infracţiunii de înşelăciune, respectiv inducerea în eroare, scopul obţinerii unui folos patrimonial injust şi indicarea pagubei produse, fiind menţionată doar folosirea unui înscris fals în scopul inducerii în eroare cu privire la calitatea de salariat a inculpatului, cu ocazia încheierii unui contract de împrumut”.

Instanța: „Banca nu a considerat esențiala calitatea de salariat”

„Aşa cum este descrisă fapta, se încadrează doar în infracţiunea de uz de fals. Deşi s-a menţionat că inducerea în eroare s-a făcut cu ocazia încheierii contractului de împrumut şi că aceasta a purtat asupra calităţii de salariat a inculpatului, nu s-a menţionat în rechizitoriu dacă această împrejurare asupra căreia ar fi fost indusă în eroare persoana vătămată a fost sau nu determinantă la încheierea contractului de credit. (…) În speţă, nu s-a invocat faptul că ar fi fost esenţială calitatea de salariat a inculpatului, iar din declaraţia martorului rezultă că verificările se făceau în mod formal, doar telefonic, nu erau verificări riguroase, care să presupună un răspuns scris de la Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru confirmarea calităţii de salariat. Faptul că această împrejurare nu a fost determinantă la încheierea contractului rezultă şi din împrejurarea că după ce banca a cunoscut faptul că inculpatul nu este salariat, a încheiat cu acesta un nou contract de împrumut, mai exact contractul de refinanţare din 16.09.2015. Dacă banca ar fi considerat calitatea inculpatului de salariat ca fiind esenţială la încheierea contractului de împrumut, nu ar fi încheiat contractul din 2015”, explică magistratul.

„Banca nu a fost păgubită, ci a câştigat în urma acestui contract”

De asemenea, nici scopul obţinerii unui folos patrimonial injust nu ar fi fost invocat şi explicat în acuzaţia cuprinsă în rechizitoriu, consideră instanţa. „Intenţia de a obţine un folos injust este greu de acceptat şi datorită faptului că inculpatul a constituit în favoarea băncii la momentul încheierii contractului o ipotecă imobiliară asupra unui bun imobil proprietatea inculpatului, format din teren intravilan şi locuinţă formată din parter şi mansardă, iar apoi inculpatul a achitat în mod constant ratele la care s-a obligat prin contract, chiar dacă a avut câteva întârzieri la începutul derulării contractului”, se mai arată în motivarea instanţei. În ceea ce priveşte paguba, mai spune magistratul, în rechizitoriu se indică doar faptul că banca s-a constituit parte civilă cu suma de 70.203,01 euro, fără a se preciza în ce constă prejudiciul şi ce reprezintă acesta. „Dincolo de faptul că nu se pretinde un prejudiciu ca urmare a faptei din 2008, acesta nici nu rezultă din actele dosarului. Ba mai mult decât atât, banca nu doar că nu a fost păgubită ca urmare a încheierii contractului din 2008, ci a câştigat în urma acestui contract dobânzi, comisioane şi taxe. Nu se poate vorbi despre prejudiciu, atât timp cât contractul iniţial a fost refinanţat de bancă de două ori şi se află în curs de desfăşurare, existând termene de plată stabilite, care sunt respectate de către inculpat, cu foarte mici întârzieri”, este opinia instanţei.

Amendă „cu executare”

Astfel, a fost luată în calcul doar infracţiunea de uz de fals, fiind schimbată încadrarea juridică dată prin rechizitoriu. Pentru că inculpatul a avut o „conduită” bună, nu a mai săvârşit infracţiuni după această faptă, dar are deja o condamnare cu suspendare pentru o faptă concurentă, instanţa a apreciat că se impune o soluţie de condamnare la pedeapsa amenzii cu executare, în sumă de 19.600 de lei. Condamnarea cu amendă nu atrage anularea suspendării pedepsei cu închisoarea de 1 an şi 6 luni, rămasă definitivă în 2013. Pentru că în cauză nu s-a reţinut infracţiunea de înşelăciune, ci doar cea de uz de fals, iar banca a pretins doar prejudiciul reprezentând debitul restant şi care are scadenţe lunare, viitoare, instanţa a constatat că nu există un prejudiciu produs încă, motiv pentru care a respins acţiunea civilă. Sentinţa poate fi contestată.

Echipele Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași continuă aplicarea de marcaje rutiere pe DN2 (E85), cu prioritate la trecerile pentru pietoni, pe segmentul Bacău-Adjud.

De asemenea, utilajele specializate ale instituției procedează la cosirea vegetației pe lateralele DN 2G, în zona comunei Măgirești.

Până pe 10 august, DRDP Iași și-a planificat, în județul Bacău, și lucrări de reparații asfaltice pe suprafețe întinse și recondiționarea indicatoarelor rutiere.

Astfel, pe DN 11 sunt planificate reparații asfaltice locale, prin stropiri succesive, pe DN2G completări de acostamente, reparații și vopsirea parapeților, iar pe DN2 decolmatări de șanțuri și rigole.

De asemenea, pe DN12B (Târgu Ocna – Slănic Moldova) se fac completări de acostamente și desfundări de podețe, iar pe varianta ocolitoare din Târgu Ocna reparații cu strat suport și întreținerea suprafețelor degradate la nivelul îmbrăcăminții asfaltice. Și pe DN 2F sunt programate reparații locale prin stropiri succesive.

În data de 08 August 2018, Primăria Municipiului Bacău a notificat S.C. SOMA S.R.L., operatorul de salubrizare din municipiului Bacău, asupra faptului că va avea aplicate penalități contractuale din contravaloarea serviciilor prestate, urmând ca sumele rezultate să fie reținute din facturile emise pentru lunile iulie și august 2018.

Decizia municipalității a intervenit ca urmare a constatării nerespectării obligațiilor contractuale din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a municipiului Bacău, respectiv îndeplinirea necorespunzătoare a activității de colectare deșeuri pe raza municipiului.

Atât în luna iulie, cât și în luna august, ca urmare a zecilor de notificări înregistrate la nivelul Primăriei, au fost efectuate mai multe controale de fond pe linia respectării normelor de curățenie pe raza Municipiului Bacău.

Astfel, au fost verificate punctele publice de colectare deșeuri din diferite zone ale municipiului și s-a constatat că, la majoritatea dintre acestea, operatorul S.C. SOMA S.R.L. nu a respectat graficul de ridicare a deșeurilor, iar punctele nu au fost igienizate și dezinfectate corespunzător, în urma operațiunilor de colectare.

De asemenea s-a constatat că punctele de colectare deșeuri nu sunt în totalitate dotate cu recipiente pentru depozitarea selectivă a deșeurilor, iar țarcurile pentru acestea nu sunt închise și reparate.

În ceea ce privește deșeurile reciclabile, s-a constatat că, în majoritatea punctelor de colectare, recipientele pentru depozitarea acestora au fost găsite încărcate până la limită din cauza nerespectării graficului de ridicare a acestora.

Municipiul Bacău urmăreşte îndeaproape derularea operațiunilor de colectare şi transport deşeuri, obiectivul fiind creşterea calității acestui serviciu de interes public. Acțiunile desfăşurate în intervalul menționat arată dezinteresul manifestat de operator pe linia respectării obligațiilor contractuale, fapt ce nu va fi tolerat de conducerea municipalității.

„Primăria Bacău va lua toate măsurile legale pentru intrarea în normalitate a acestui serviciu, mergând inclusiv până la rezilierea contractului dacă va fi necesar. Băcăuanii nu pot fi bătaia de joc a unui operator de salubritate, oricare ar fi acesta”, se arată într-un comunicat de presă primit la redacție.

Ce spune SOMA?

De cealaltă parte, operatorul de salubritate, prin vocea directorului tehnic Narcis Doru, spune că încă nu a primit notificarea de la Primărie. Însă, probleme există și sunt datorate, în principal, cetățenilor care aruncă la gunoi materiale care nu pot fi preluate.

„Nimeni nu vrea să înțeleagă că s-a schimbat operatorul de la Rampa ecologică și din 14 iunie nu ne mai dă voie să aducem tot ceea ce aruncă băcăuanii – saci de moloz, aripi de mașină, crengi… Înainte, când depozitul era operat de Primăria Bacău, erau bucuroși de moloz, că amenajau drumul. Acum nu se mai acceptă decât deșeuri menajere nepericuloase. Nu internită, nu anvelope, nu butoaie, piese auto sau altele. Mai este o problemă: niciuna dintre spălătoriile auto nu are contract pentru mâlul care se adună în șanțurile lor și care este considerat substanță periculoasă și trebuie neutralizată. Ei îl adună, îl pun în saci și-i lasă la ghena de gunoi”.

În ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, Narcis Doru spune că a găsit moloz în containerele pentru pet-uri iar acestea sunt întoarse de la rampă ecologică. „Am făcut 300 de puncte de colectare dotate cu 2-3 clopote de plastic pentru pet-uri, doze de aluminiu și hârtie. Nu știu dacă mai există jumătate acum; unele au fost incendiate, altele distruse”, spune directorul tehnic al SOMA.

Mai sunt situații în care câte o zonă foarte mare de blocuri este deservită de un singur punct de colectare. În zona străzii Slănicului în urmă cu 20 de ani erau șapte puncte, acum a rămas unul singur. Dealtfel, problema numărului de platforme de gunoi este una majoră: la Sibiu, acolo unde mai operează SOMA, la o populație similară Bacăului există 1500 de platforme, în vreme ce în orașul nostru nu sunt decât 185. Ceea ce înseamnă că tomberoanele sunt umplute repede.

„Cum să respecți graficul când stai cu mașină câte două ore în trafic pe strada Chimiei, unde sunt gropi și mergi ca melcul?” se întreabă directorul Narcis Doru. „Sau când plouă cu găleata, cum s-a întâmplat în iulie”…

El spune că SOMA a făcut tot ce era omenește posibil pentru a menține serviciul de salubritate, în ciuda faptului că a crescut cantitatea de gunoi de la 3.500-4.000 de tone în iarnă, la 8000 de tone în iulie.

O băcăuancă a rămas, astăzi, fără bani si acte după ce o persoană necunoscută i-a furat un rucsac din mașina parcată la subsolul Pieței Centrale din Bacău. Incidentul a fost înregistrat de camerele de supraveghere. Cine recunoaște hoțul este rugat sa anunțe Poliția.

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (CDR Nord-Est) și-a oferit, marți, 7 august, sprijinul pentru transferul alocării rămase disponibile aferente Priorității de investiții (PI) 3.1.A – „Reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale”, din Programul Operațional Regional (POR), către PI 3.1.B – „Reabilitarea termică a clădirilor publice”. Această propunere va fi înaintată Autorității de Management pentru POR 2014 – 2020, în vederea utilizării sumei de 54 de milioane de euro pentru lansarea unui nou apel de proiecte pe PI 3.1.B.

Măsura va fi urmată de lansarea unui nou apel de proiecte în PI 3.1.B, pentru care este evident interesul mult mai ridicat al posibililor solicitanți de finanțare.

CDR Nord-Est s-a întrunit în comuna Bivolari (Iași) și a analizat evoluția POR 2014-2020 în Regiunea Nord-Est și portofoliul de proiecte în care Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est este beneficiar direct sau partener. De asemenea, s-au analizat Portofoliul Regional de Proiecte din Strategia pentru cercetare și inovare regională prin specializare inteligentă (RIS 3) Nord-Est și Lista care conține proiectele integrate din portofoliul aferent RIS 3 propuse pentru finanțare în POR 2014-2020, Axa prioritară 1. În analiză au intat și prețurile care vor fi practicate de la 1 septembrie pentru serviciile de formare profesionala, oferite de Rubik Hub din cadul ADR Nord-Est.

Regiunea Nord-Est are prin POR 20140-2020 o alocare de peste un miliard de euro fonduri nerambursabile (17,51% din alocarea publică națională).

Până la sfârșitul lunii iulie au fost semnate 326 de contracte, atât cu beneficiari publici, cât și cu entități private, care consumă 435,72 de milioane de euro din alocarea financiară, iar alte 119 contracte, în valoare de 85 de milioane de euro, au fost pregătite de ADR Nord-Est și transmise la Autoritatea de Management din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în vederea semnării.

CDR Nord-Est este organul deliberativ pentru ADR Nord-Est. Preşedintele în exerciţiu al CDR Nord-Est este Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iași, iar vicepreşedinte Ionel Arsene, preşedinele Consiliului Judeţean Neamț.

„Suntem implicați, ca beneficiar direct sau partener, în 20 de proiecte internaționale și 2 proiecte naționale, de rezultatele cărora beneficiază peste 250 de beneficiari locali publici și privați, 900 de tineri care au fost instruți și 135 de start-up-uri, care au fost sprijinite.”
Vasile Asandei, director general al ADR Nord-Est

Posesorii băcăuani de autoturisme au avut pentru a doua oară în această vară posibilitatea să-și verifice gratuit starea mașinilor, într-o activitate derulată de Geluvin Bacău, reprezentant Bosch Car Service în Bacău. Evenimentul s-a desfășurat miercuri, 8 august, în parcarea de la Centrul de Afaceri și Expoziții, acolo unde mecanicii profesioniști Bosch Car Service au efectuat gratuit testări și verificări auto.

Între operațiunile întreprinse s-au numărat verificarea și funcționarea sistemelor de iluminat, verificarea nivelului de fluide și curele, controlul vizual al elementelor de securitate precum și testare auto: diagnoză computerizată, testare acumulator și testare sistem de încărcare.

„După reușita precedentă, atunci când peste 60 de posesori de autoturisme au beneficiat gratuit de testările efectuate de specialiștii noștri, am venit din nou în întâmpinarea celor care doresc să-și verifice mașinile.

Subliniem faptul că produsele noastre sunt de calitate superioară Bosch iar cei care au apelat la serviciile noastre în această caravană au făcut economii serioase, testările realizate valorând peste 150 de lei. Dorim în continuare să creăm o mai bună legătură și colaborare cu clienții noștri și cu siguranță, pe viitor vom reveni cu astfel de campanii”, a declarat Denisa Burduja, director economic Geluvin Bacău.

La cea de-a doua ediție a Caravanei Bosch, aproape 100 de posesori de autoturisme dar și de utilitare de dimensiuni mai mici au avut ocazia să-și testeze gratuit mașinile, ceea ce arată o creștere față de prima rundă, motiv ce dă încredere organizatorilor că aceste evenimente sunt pe placul băcăuanilor.