Lungă de vreo 40 de km, cu drumuri interioare abia circulabile ce ajung la 70 de km, cu peste 4.500 de locuitori în 9 sate nu foarte pricopsite, comuna Stănișești părea până nu de mult condamnată. Condamnată la sărăcie și uitare, cu oameni mari împăcați cu o soartă rea, cu tineri și copii fără speranță. De câțiva ani, însă, s-a înseninat cerul peste frunțile celor de aici, care văd, simt și cred din ce în ce mai mult că viața lor capătă un rost mai bun.

Iar faptul că 35 de tineri din Stănișești au devenit fermieri accesând fonduri guvernamentale și europene pentru a-și înființa culturi agricole, legumicole, zootehnice sau apicole spune totul despre viitor. Primarul Bogdan Popa, deputatul Ionel Floroiu, fost vicepreședinte al Consiliului Județean (CJ), senatorul Dragoș Benea și Sorin Brașoveanu, fostul și actualul președinte al CJ Bacău, deputatul Theodora Șotcan, ex-inspector general al Inspectoratului Școlar Județean, funcționarii primăriei locale sau ai altor instituții județene, ONG-uri, oamenii din comună, fiecare după pricepere, competențe și bună-credință, împreună au pus umărul să ridice această comună.

Școala, soluția de astăzi pentru un mâine mai bun

Până în urmă cu 4-5 ani, abia jumătate dintre absolvenții clasei a VIII-a luau notă de trecere la Evaluarea Națională. În 2018, procentul celor promovați a fost de 92 la sută. Mulți dintre ei vin din case unde curentul electric este singura inovație a modernității care le aduce aminte de secolul XXI. Dar este cald și curat acasă la ei, au hăinuțe frumoase, iar pe masă sunt de-ale gurii. Și copiii merg la școală, învață bine, ajutați de profesori calificați, care (deși unii sunt navetiști de la oraș) își dau interesul fiindcă Primăria și Consiliul Local îi tratează cu respect, inclusiv din punct de vedere financiar.

Iar acest respect se vede și în felul în care arată școlile comunei, după investiții de aproape 1 milion de euro repartizate cinstit, după nevoile fiecărei comunități. Fiecare dintre școlile din satele Stănișești, Crăiești, Slobozia, Slobozia Nouă (Panu) sau Benești a fost reabilitată, extinsă, modernizată și dotată cu mobilier școlar nou oferit de Fundația „Terre des Hommes”, la trei dintre ele s-au construit grupuri sanitare la interior (urmează și celelalte!), s-au amenajat săli și terenuri de sport. Lucru îmbucurător, datorită natalității în creștere din unele sate, s-au amenajat cinci noi săli pentru grădiniță, unde, pe lângă scaune și mese pe măsura lor, prichindeii au găsit și jucăriile care le-au lipsit multora.

„Nu este altă cale decât școala, dacă vrem să oferim oamenilor o viață mai bună la ei acasă. De aceea vreau să dau o șansă la învățătură acestor copii și nu mă las până când în toate satele din Stănișești vor fi condiții mai bune decât la oraș. Deja în vreo două locuri ne comparăm cu municipiul Bacău! Nu a fost ușor, mai ales că mentalitățile erau cum erau. Împreună cu cele două doamne director ale școlilor, cu învățătorii și profesorii noștri – adevărați dascăli dăruiți educației, cu sprijinul Fundației de Sprijin Comunitar – care a contribuit mult la schimbarea opticii părinților, prin programe finanțate inclusiv de UNICEF, am ajuns să ne mândrim cu elevii noștri. Gândiți-vă că din Slobozia Nouă, Panu, cum i se spune, un sat în care absenteismul școlar era uriaș, avem acum studenți la Arhitectură și Agronomie, avem mulți liceeni în Bacău. Acolo avem trei noi săli pentru grădiniță, pe care le-am construit cu mare drag. Acestea sunt realizările cele mai apropiate sufletului meu!”
Bogdan Popa, primarul comunei Stănișești

„Uneori, îmi spun că m-am săturat de insistențele primarului Bogdan Popa, însă imediat îmi dau seama că omul acesta nu a cerut niciodată nimic pentru el. Nu obosește să ceară fonduri pentru școli, grădinițe, drumuri, poduri, pentru orice poate face viața mai bună oamenilor care l-au ales. Iar atunci când la Consiliul Județean știe că nu sunt bani, face programe prin AFIR, prin Regiunea de Nord-Est, aleargă, se zbate și, până la urmă, reușește. El, la fel ca toți primarii de pe văile Berheciului, Zeletinului și de pe Colinele Tutovei mă fac mândru pentru că am asemenea colaboratori!”
Ionel Floroiu, deputat PSD

Modernizarea drumului județean Stănișești – Motoșeni a fost cea mai mare dorință a zonei, iar un proiect în valoare de circa 7 milioane de euro, unul dintre multele proiecte PNDL II finanțat de Guvernul României în județul Bacău, va aduce cei 15 km la standarde europene. Ofertele constructorilor care s-au înscris la licitație sunt acum evaluate, iar de anul viitor vor începe lucrările. Drumul face legătura între comunele Stănișești și Motoșeni, străbate satele Stănișești, Balotești, Benești, Gura Crăiești și ajunge la Motoșeni, stabilind legătura cu Podu Turcului, dar și cu județele Vrancea și Vaslui. La Stănișești se mai așteaptă și ultimele documente pentru construirea și refacerea a șase poduri, investiție de peste 1 milion de euro cu finanțare tot prin PNDL II.

De curând, în Bacău a avut loc ediția a III-a a Salonului de Folk & Blues, evenimentul cel mai important din cadrul Zilelor Bacăului 2018. Festivalul de Folk și Blues a fost unul de amploare, desfășurat în trei zile de spectacole și cu prezența a peste 50 de artiști din țară și din Republica Moldova. În fața scenei amplasate în zona Palatului Administrativ, sute de băcăuani, și nu numai, au asistat plini de frenezie la recitalurile artiștilor favoriți. Evenimentul a fost organizat de către Centrul Național pentru Sănătate Permanentă Bacău, condus de omul de afaceri Talal Hamad, în parteneriat cu Primăria Municipiului și Consiliul Local Bacău. La scurt timp după încheierea festivalului, Talal Hamad a adresat o scrisoare deschisă tuturor băcăuanilor:

„Scrisoare deschisă la încheierea Salonului de Folk & Blues 2018 – Ediția a III-a

Dragi prieteni,

A trecut, poate prea repede, și a III-a ediție a Salonului de Folk & Blues 2018, organizat de Centrul Național pentru Sănătate Permanentă (CENASPER), în parteneriat cu Municipiul Bacău, evenimentul emblematic al Zilelor Bacăului (7-9 septembrie) din acest an. Concertele au avut loc în Piața Tricolorului, la Biblioteca Judeteană „C. Sturdza” și la Baza Aeriană 95 Bacău.

Datorită implicării Municipiului Bacău, lista artiștilor invitați să concerteze și să se întâlnească cu iubitorii muzicii a fost cea mai bogată de până acum. În anul Centenarului Marii Uniri, au fost invitați doi români îndrăgiți din Republica Moldova, Vali Boghean și Pavel Stratan, alături de cei mai buni artiști români ai momentului: Adrian Beznă, Adrian Sărmășan, Adrian V. Mărgineanu, Arpad Domokos, Cezar Popescu, Costel Pătrașcan, Cristi Corcioveanu, Cristi Dumitrașcu, Daniel Făt, Daniel Iancu, Doru Stănculescu, Elena Barbu, Emeric Imre, Eugen Avram, Fără Zahar, Folk Frate, George Sărluceanu, Ghiță Danciu, Gospodaru Virgil, Lică Chițcan, Liviu Ciulei, Lucian Teofil Boar, Lucian Turcu, Majay Gyozo, Marcel Bălan, Maria Gheorghiu, Marius și Tatiana Ojog, Marius Matache, Mircea Bodolan, Mircea Rusu Band, Mircea Vanca, Neica Trandafir, Nicanor Casandruc, Nicu Zotta, Nidal Ștefan, Ovidiu Scridon, Radu Comănescu, Sînziana Ailenei,Sorin Poclitaru, Southernman Robbie, Ștefania Iacob, Vlady Cnejevici, Zoltan Octavian Butuc.

Le mulțumesc încă o dată sponsorilor și partenerilor care au susținut manifestările din anii trecuți și din acest an, SIF Moldova, Agricola, Dedeman, Agritehnica, Aerostar, Moraru Anca, Hotel Decebal, Grafit, Villa Borghese, Basarom, Arena
Mall, Pensiunea Cezara, ND Pharma.

Le mulțumesc și partenerilor media – Deșteptarea, Rock FM, Magic FM, Contrasens, Tele 1 Bacău, Kiss FM, Inima Bacăului, De Bacău, Agerpres, Euro TV.

Vreau să vă mulțumesc pe această cale tuturor celor care ați făcut posibil acest eveniment.

Vă mulțumesc vouă, tuturor contribuabililor băcăuani, pentru că din banii voștri Consiliul Local Bacău a alocat o sumă importantă, fără de care acest eveniment nu ar fi avut o atât de mare anvergură. Îi mulțumesc domnului primar Cosmin Necula, care a insistat ca acest salon al muzicii și al poeziei să fie de acum încolo emblema Zilelor Bacăului.

Vă mulțumesc vouă, colaboratorilor mei, care, prin experiența, munca și timpul vostru din toate fazele organizării, ați făcut lucruri extraordinare: Victor Eugen Mihai – VEM, Val Mănescu, Marcel Bălan, Neica Trandafir, Dan Siminaru, Irinel Tudor, Aurelian Chiscop.

Vă mulțumesc vouă, prieteni dragi, care ați fost alături de artiști la spectacole. Vă mulțumesc in corpore conducerii și membrilor echipelor de la toate instituțiile care au asigurat buna desfășurare a evenimentului: Poliția Locală, ISUJ, Jandarmeria Română, Poliția Națională.

Mulțumesc întregului colectiv de la Villa Borghese, care a stat timp de câteva zile de seara până dimineața în zori și a avut grijă de musafirii orașului nostru, Bacău.

Cu drag,
Talal Hamad”

În lumina acestor repere am avut o întrevedere cu organizatorul evenimentului care a oferit un interviu pentru Deșteptarea.

1 de 20

-Cum v-ați gândiți să înființați CENASPER?

-Am înființat Centrul Național pentru Sănătate Permanentă (CENASPER) în urmă cu mai mulți ani tocmai pentru a ajuta oamenii să le fie bine. Ideea era să intervenim prin medicină alternativă pentru îmbunătățirea calității vieții. Omului i se îmbolnăvește în primul rând sufletul. După cum bine știm, există niște hormoni care sunt responsabili de fericire. Dacă acești hormoni încep să lipsească, atunci începe organismul să sufere. Râsul, muzica, lumina soarelui și altele, produc acest hormon. Când omul este lipsit de lumina soarelui devine anxios. Și pot să dau un exemplu: pentru că nordicii sunt lipsiți câte șase luni de lumina solară aveau rata de sinucideri cea mai mare. Atunci s-a tras concluzia că lumina soarelui este foarte importantă. Mișcarea în natură este foarte importantă…

-Din toate acestea, râsul, muzica, sportul, ați ales muzica.

-Când faci o asociație te gândești la mai multe laturi. Am mai făcut și alte acțiuni prin care am încercat să ajutăm oamenii, în mod special copiii. De curând am organizat o acțiune pe care am intitulat-o „Ghiozdanul” prin care peste 20 de copii din comuna Măgura au primit ghiozdane utilate complet, cu tot ce trebuie, ca să înceapă anul școlar în condiții optime. Trebuie să spun că acestei campanii i s-au alăturat și alți oameni care au făcut donații directe, fără să treacă prin asociație, oameni cărora le mulțumesc pentru că au înțeles că trebuie să ne ajutăm semenii, mai ales copiii.

-Revenind la muzică. Ați organizat Salonul de Folk, mai multe ediții. De ce folk și nu…rock sau alt gen?

-În primul rând pentru că muzica folk folosește limba română. Poezia în limba română. În rock există tendința de a te îndepărta de limba noastră. Pe vremea lui Ceaușescu toată lumea cânta în limba română, dar acum… E adevărat că și folkul este internațional, dar în România a luat o formă aparte, de baladă. Folkul este omul cu chitara care are un mesaj. Apoi folkul a mai evoluat și acum se mai cântă un fel de folk bluesuit sau fel de fel de combinații de acest gen.

-Și v-a plăcut acest stil. Știu că ați venit în România în 1983…

-Dragostea mea pentru folk datează din 1983, când am venit să fac anul pregătitor pentru facultate, când am învățat limba română. Aveam atunci o prietenă care m-a dus la un spectacol pe stadion, la Cenaclul Flacăra. Atunci am simțit pentru prima dată starea aceea în care mii de oameni vibrau împreună. Chiar dacă nu înțelegeam cuvintele, eram fascinat de starea aia, o atmosferă încărcată de emoții. Și acum când îmi amintesc, mi se ridică părul pe mâini, retrăiesc acele momente. După aceea, am început să studiez acest fenomen. Am cumpărat discurile pe vinil, cu „Și totuși iubirea”. Atunci am început să mă interesez de folkiști. Erau Șeicaru, Hrușcă, Dan Aldea și alții… Și așa am început să învăț versurile și să le cânt. După ceva vreme Cenaclul a fost interzis după niște accidente petrecute pe un stadion la Ploiești. Atunci mi-au mai rămas emisiunile de la radio care erau joi seara. Practic, pe mine muzica folk m-a ajutat să învăț cuvinte noi, poezii…latura asta frumoasă. Probabil că dacă n-ar fi fost muzica folk nu aș fi descoperit minunații poeți români și creațiile lor literare. Pur și simplu sunt fascinat de poezia românească, care trebuie cântată și promovată pentru că este fabuloasă.

-Vorbiți foarte frumos despre limba română și despre poezia românească. Totuși, în ziua de azi, nu stăm tocmai pe roze din acest punct de vedere…

-Asta pentru că începând cu 1990, după Revoluție, în loc să promovăm valorile noastre, românești, am împrumutat tot felul de alte obiceiuri care nu au făcut decât să pună în umbră cultura noastră. Atunci și acest fenomen folk a început să moară prin faptul că artiștii acestui gen au cam fost dați la o parte, fiind catalogați ca artiști comuniști, pentru că la un moment dat au cântat și piese închinate paridului ș.a.m.d. Nimeni nu vroia să înțeleagă că așa au fost vremurile. La un moment dat, s-a încercat în țara asta renegarea a tot ce este românesc. Pentru că Păunescu a făcut Cenaclul Flacăra și a avut câteva poezii cu tovarășu’ și tovarășa, nu înseamnă că restul poeziilor lui nu sunt de luat în seamă. Din contră. Pentru mine sunt geniale. Dacă ai trei prune stricate într-o ladă plină, nu poți să le arunci pe toate pentru alea trei.

„Dacă nu ar fi fost muzica folk nu aș fi descoperit minunații poeți români și creațiile lor literare. Pur și simplu sunt fascinat de poezia românească, care trebuie cântată și promovată pentru că este fabuloasă.”

Talal Hamad, organizator Salonul de Folk & Blues

-Cum v-a venit ideea să organizați spectacole de folk?

-Aici sunt mai multe puncte de vedere. Există un proveb românesc: „Omul sfințește locul”. Sunt foarte mulți nemulțumiți de țara asta și o blestemă, o înjură și spun că suntem înapoiați. Dar fă ceva tu, acasă, tu cu copiii. Nimeni nu face nimic. Doar dăm din gură. Așa că eu am zis că e bine să fac ceva cu muzica. Să promovăm muzica bună, de calitate, și poezia românească. Sincer, afacerea nu merge chiar atât de bine pentru că nu am acceptat să se cânte orice gen de muzică. Tot respectul meu pentru toți cântăreții de toate genurile, dar aici trebuie să fie doar muzică bună, pentru suflet. Le respect crezul lor, să respecte și ei crezul meu. Și am început să aduc folkiști, unul câte unul. Pentru că nu toată lumea își permite să vină la mine la Villa Borghese pentru un concert de folk, am zis că trebuie să fac ceva de care să se bucure cât mai mulți oameni.

-Și așa s-a născut Salonul de Folk?

-Exact. Am făcut un proiect în care s-a implicat și Primăria Municipiului Bacău prin parteneriat. Proiectul Salonul de Folk a fost făcut să se bucure de el cât mai mulți băcăuani și nu numai, pentru că au venit oameni din Satu-Mare, Sălaj, Iași și din alte zone, special pentru acest festival. Pentru că fiecare artist are fanii lui și vin după el. Practic, la ediția din acest an, în Piața Tricolorului au fost oameni care au reprezentat toate zonele țării.

-Cum s-au derulat până acum Saloanele de Folk?

-Prima ediție a fost una simplă și s-a desfășurat la Villa Borghese. La ediția a II-a, de anul trecut, ni s-a alăturat și Consilul Local prin parteneriat și am susținut festivalul în mai multe locații: Parcul Trandafirilor, Teatrul Municipal „Bacovia”, Teatrul de Vară „Radu Beligan”, dar și în alte locații mai mici.

-Ediția a II-a a avut succes și v-a dat încredere…

-Întocmai. Și așa ne-am propus ca ediția a III-a, de anul acesta, să fie una mai deosebită. De aceea ne-am gândit să o organizăm în intervalul 31 august-2 septembrie, cunoscând faptul că 31 august este Ziua Limbii Române. Practic am vrut să închinăm acest festival acestei sărbători pe care să o petrecem prin vers și muzică bună. Atunci când am mers cu proiectul la primărie, domnul primar ne-a propus ca festivalul de folk să fie momentul emblematic din cadrul Zilelor Bacăului, ceea ce pe noi ne-a onorat. În aceste condiții a trebuit să mutăm tot evenimentul o săptămână mai târziu.

-Și a fost de bun augur, fiind un spectacol redutabil…

-A fost o reușită, într-adevăr, deși se putea să fie și mai bine. Un inconvenient a fost faptul că nu am avut suficient timp să promovăm evenimentul foarte bine, perioada de la aprobarea proiectului și până la începutul propriu zis al festivalului fiind destul de scurtă. În acest sens, pentru anul viitor vom veni cu proiectul mult mai devreme pentru ca domnii consilieri să aibă timp mai îndelungat să dezbată acest parteneriat și să facem ca lucrurile să meargă ca la carte. Ceea ce nu am avut anul acesta, dar vom corecta la ediția următoare, sunt scaunele, pentru că omul nu poate sta atâtea ceasuri în picioare. Dar, învățăm din mers.

-A fost o ediție cu foarte mulți invitați și am avut impresia că aveți o legătură de prietenie cu aceștia.

-Eu am o relație specială cu marea majoritate dintre ei. Anul acesta au fost mult mai mulți artiști care au vrut să vină, cererea fiind destul de mare, dar nu am dat curs tuturor solicitărilor pentru că nu aș mai fi avut unde să-i pun în program. Toți cei care au venit la Salonul de Folk au fost încântați de ce au găsit aici. Trebuie să mai spun că artiștii au venit pe bani puțini, pentru că i-am rugat și, așa cum spuneam, am relație specială cu ei. Dacă ați observat, acest festival a fost unul liber. Nu a existat gard de protecție iar prezența jandarmilor a fost foarte discretă. Și asta pentru că iubitorii acestui gen sunt oameni educați și serioși. Pot să afirm că spiritul de la Salonul de Folk a fost o bucățică din Vama Veche. La festival, am văzut în public oameni pe care nu-i cunosc, dar am citit pe chipul lor un strop de fericire, iar pentru acest aspect nu pot fi decât mulțumit.

-Odată încheiată ediția a III-a a Salonului de Folk, gândurile merg deja spre ediția următoare. Cam ce ar urma?

-Sigur va urma, dar încă nu știu ce. Va trebui să mă consult și cu domnul primar. Eu îmi doresc să fie un eveniment de răsunet și vreau să întrecem amploarea spectacolelor de la Cenaclul Flacăra. Asta e dorința mea, dar de la dorință până la realizare este cale lungă. Dar am o mulțumire sufletească, prin faptul că tot ce am făcut până acum a ajuns la sufletul oamenilor, pentru ei fiind ca o mângâiere. Ce poate fi mai important?

Sfârșit și început pentru Aeroportul Bacău, așa am putea defini momentul consumat joi, 13 august, în prezența politicienilor, constructorilor și ziariștilor. Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ), l-a numit „un moment istoric” și chiar a fost deoarece întâlnirea a debutat cu demolarea turnului de control, care ar fi împlinit 50 de ani în 2019.

+ VIDEO: Demolarea vechiului turn de control al Aeroportului Bacău

Ultima clădire a vechiului Aeroport s-a prăbușit în nori de praf, marcându-i astfel sfârșitul. A însemnat și începutul noii investiții, „Modernizarea străzii Aeroportului”, pentru care, joi, s-a semnat contractul de proiectare și execuție cu Conextrust SA, firma care a câștigat licitația. Demolarea turnului face parte din proiectul de modernizare a Aeroportului Internațional „George Enescu” din Bacău, a explicat Sorin Brașoveanu, președintele CJ.

1 de 9

„Intrăm într-o altă etapă cu această demolare și putem să urgentăm finalizarea căilor de acces și a parcării. Un alt pas important care face parte din acest complex este semnarea contractului de proiectare si execuției a lucrărilor de modernizare a străzii Aeroportului. În 26 martie, ne-am asociat, Consiliul Județean și Consiliul Local, și de atunci am făcut toate demersurile necesare, iar azi, după finalizarea procedurii de evaluare a ofertelor și finalizarea clarificărilor, semnăm contractul”, a declarat Sorin Brașoveanu. CJ Bacău va acoperi 95 la sută din costuri, iar Primăria Bacău, 5 la sută. „Lucrările vor duce la fluidizarea traficului către Calea Republicii, poarta de intrarea în muncipiul Bacău, în județul Bacău, în Regiunea N-E. E o muncă de echipă și vreau să mulțumesc tuturor că din aprilie și până acum am reușit să parcurgem toate aceste etape și să ajungem aici, așa trebuie și așa trebuie să continuăm”, a mai spus președintele CJ.

Au stat cu mâna întinsă la PNL

Și Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, s-a referit la meritele echipei și buna colaborare cu CJ Bacău, apoi le-a mulțumit foștilor șefi ai județului, senatorul Dragoș Benea și deputatul Ionel Floroiu, întreaga conferință stând sub semnul armoniei din județeana PSD.

„Dumneavoastră, azi, asistați la o stare de normalitate în municipiul Bacău și județul Bacău, e vorba despre asocierea dintre CJ Bacău și CL Bacău. Eu cred că este un exemplu de bună practică și vreau să mulțumesc domnului Sorin Brașoveanu și întregii echipe de la CJ Bacău, care au intrat în această asociere. Important este ceea ce realizăm pentru comunitățile pe care le deservim, și nu culoarea, orgoliile politice ale unora sau ale altora care, din păcate, au înțeles că strada Aeroportului nu trebuie făcută pentru duce spre un obiectiv al CJ Bacău”, a declarat Cosmin Necula.

Ex-președintele CJ Bacău, senatorul Dragoș Benea, le-a reamintit ziariștilor și partenerilor faptul că administrația PNL a refuzat să sprijine acest proiect.

„Eu voi fi puțin mai colorat, poate, pentru că s-au adunat multe cicatrici și, iată, acest Aeroport, deși băcăuanii și l-au dorit de mult timp modernizat, abia acum începe să prindă contur. Nu pot să uit că au trecut nouă ani de când am mers în ședinta CL Bacău și am susținut necesitatea modernizării acestei străzi pentru că traficul pe Aeroport începuse să crească semnificativ și accesul era dificil, ba chiar riscant. Poate nu întâmplător de Ziua Pompierilor se pune borna zero la acest obiectiv”, a precizat Dragoș Benea.

Apoi, Benea s-a referit la incidentele sau tragediile care ar fi putut apărea la Aeroport din cauză că accesul se făcea pe un singur fir. Important e că, astăzi, investiția se va realiza grație acestei asocieri.

„Dacă nu a venit Mahomed la munte, a venit muntele la Mahomed. Consiliul Județean s-a închinat șapte ani la Primăria municipiului Bacău, din 2009 până în 2016, pentru modernizarea acestei străzi. Au fost răspunsuri care de care mai bine puse pe hârtie, în fiecare an obiectivul era prins în buget, dar niciodată nu se trecea la realizarea studiului de fezabilitate”, a declarat președintele PSD. Nici măcar în 2016 nu erau prevăzuți bani pentru SF, astfel încât noua administrație nu a putut demara documentația decât în 2017. Dacă luăm în calcul prima solicitare a lui Benea în ședința CL Bacău (2009) și data finalizării investiției (2019) rezultă că a fost nevoie să treacă zece ani pentru ca băcăuanii să aibă o stradă ca lumea spre Aeroport.

Niște funcționari au uitat de rețele…

Există și o veste proastă: lucrările vor fi începute abia în primăvară din cauză că rețelele care puteau fi mutate din aprilie până în septembrie vor fi mutate în următoarele 4-5 luni. Vinovați sunt niște funcționari din primărie, aceiași care au contribuit în ultimii șapte ani la blocarea investiției. Ei nu vor scăpa nesancționați, a avertizat Dragoș Benea, adăugând că marile obiective nu vor fi întârziate din cauza unor angajați care dau dovadă de incompetență sau rea-voință: „Obiectivul pentru care e parafat azi contractul va fi dat în folosință în septembrie 2019, deși asta se putea întâmpla în iunie-iulie. Asta este, mergem înainte. Vor mai fi evenimente importante la Aeroport în perioada următoare. Se va semna contractul de finanțare pe fonduri europene pentru pistă, se va lansa licitația pentru execuția pistei, se va da în folosință parcarea, sper, până în 9 noiembrie, data la care se împlinesc trei ani de la ordinul de începere a lucrărilor.”

Ironic, Dragoș Benea le-a mulțumit celor care au condus municipiul Bacău în trecut și au blocat modernizarea străzii Aeroportului. Președintele PSD s-a declarat mulțumit că obiectivul va fi realizat de o firmă de construcție din Bacău, lucru pe care l-a repetat de câteva ori. Cea care va urmări respectarea graficului de lucru este Oana Chelaru, directoarea RA Aeroportul Internațional. Și ea a vorbit despre obstacolele din trecut și depășirea lor, azi, prin această asociere. „Urmează alte proiecte care vor așeza Aeroportul Bacău în locul pe care îl merită în Regiunea Nord-Est”, a amintit directoarea.

„Determinarea și modul de a ține lucrurile sub control, de a le urmări pas cu pas ne fac să fim încrezători că vom duce aceste lucruri la capăt”, a mai spus Oana Chelaru, optimistă. Valoarea totală a proiectului de modernizare a Aeroportului Bacău este de 57 de milioane de lei, în care intră construirea terminalului nou, a turnului de control, uzina electrică, deja finalizate, un terminal intermodal, anexe, parcarea cu 300 de locuri la care se lucrează.

1 de 4

Întâlnirea s-a încheiat cu semnarea contractului pentru lărgirea străzii Aeroportului la patru benzi, modernizarea rețelelor de apă și canalizare și a sistemului de iluminat. Valoarea totală a investiției este de 10.437.078 de lei, din care proiectarea va costa 200.284 de lei, iar execuția, 8.570.369 de lei.

În data de 15.09.2018, cu ocazia „Zilei Naţionale de Curăţenie 2018”, voluntari din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău, vor participa la cea mai mare campanie de ecologizare la nivel naţional şi anume „LET’S DO IT ROMANIA” unde vor ridica deşeuri depozitate necorespunzător în municipiul Bacău.

Dorim ca prin activitatea noastră să contribuim la protejarea naturii şi refacerea ecosistemului pentru păstrarea unui echilibrului dintre natură şi om dar în acelaşi timp dorim să tragem şi un semnal de alarmă cu privire la efectul devastator pe care îl are poluarea de orice fel asupra mediului înconjurător.

Voluntarii care vor să se alăture în data de 15.09.2018 acestei activităţi, pot accesa site-ul www.letsdoitromania.ro pentru detaliile necesare participării.

Vă aşteptăm în număr cât mai mare.

* activitățile dedicate au avut loc în Piața Tricolorului, iar ziua oficială a pompierilor va fi celebrată sâmbătă, 15 septembrie, la Moinești

Pe 13 septembrie s-au împlinit 170 de ani de la marea bătălie din Dealul Spirii din 1848 când pompierii bucureșteni, conduși de căpitanu Pavel Zăgănescu, au înfruntat armata otomană venită să înăbușe Revoluția pașoptistă.

În memoria lor, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean (ISUJ) Bacău a organizat o serie de activități care au debutat cu o depunere de coroane și flori la Cimitirul Central, la mormântul pompierilor eroi căzuți la datorie pe timpul incendiilor. Au urmat o serie de activități dedicate publicului larg care s-au derulat în Piața Tricolorului, acolo unde pmpierii militari au deplasat o impresionantă flotă de tehnică de intervenții.

„Acest eveniment a fost adresat în special celor mici, pentru a se familiariza cu ceea ce folosesc pompierii pe timpul intervențiilor, dar și a afla mai multe lucruri despre cum trebuie să se comporte pe timpul situațiilor de urgență. Asta pentru că cei mici sunt cei care disiminează mult mai bine informația în sânul familiei”, a declarat cpt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt în cadrul ISUJ Bacău.

Publicul prezent la aceste activități din Piața Tricolorului au fost încântate de demonstrațiile pompierilor militari, copiii fiind cei mai impresionați și participând efectiv la exerciții. Dacă unii au…tras cu tunurile cu apă la țintă (găleți stingător folosite și în concursurile școlare-n.r.), alții au făcut „plimbări” cu autoplatforma de lucru și salvare de la înălțime, autoplatformă de pe care un pompier militar a executat o coborâre în rapel. Tot în Piața Tricolorului au mai fost expuse un pavilion de lucru al pirotehniștilor pompieri (cei care dezamorsează muniții rămase de prin războaie și găsite de populație-n.r.), o ambulanță de terapie intensivă precum și o autospecială CBRN (Chimic, Bacteriologic, Radiologic, Nuclear), un laborator mobil cu care se fac măsurători.

1 de 21

Concomitent cu aceste activități la ISUJ Bacău s-au făcut pregătiri pentru evenimentul din 15 septembrie de la Moinești, acolo unde se va sărbători oficial Ziua Pompierilor. Astfel, sâmbătă, de la ora 8.30, va avea loc sfințirea bisericii din cadrul subunității de pompieri din Moinești, eveniment la care au fost invitate personalități de la nivel central, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne și Viorel Ilie, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, care nu au confirmat până la redactarea acestui material prezența la eveniment.

La data de 12 septembrie a.c., poliţişti din cadrul Biroului Rutier Bacău au depistat în trafic un bărbat de 35 de ani, din comuna Gârleni, în timp ce conducea un autoturism pe strada Oituz având permisul de conducere suspendat.
În urma testării bărbatului în cauză cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,13 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul de către o persoană având dreptul de a conduce suspendat.

La aceeaşi dată, un echipaj de poliţie rutieră din Târgu Ocna a depistat un tânăr de 27de ani, din comuna Dofteana, în timp ce se deplasa cu un moped fără a poseda permis de conducere.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere.

Poliţişti din cadrul Poliţiei municipiului Bacău au depistat în trafic un tânăr de 24 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
În urma testării tânărului în cauză cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,46mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

Sâmbătă, 15 septembrie 2018, peste 100 de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău vor participa la o amplă acțiune de ecologizare în cadrul camapaniei care se desfășoară la nivel național – “Let’s do it, Romania!”
Jandarmii voluntari din cadrul unității se vor alătura sâmbătă, începând cu ora 09.00, celorlalți participanți la ofensiva împotriva gunoaielor aruncate necorespunzător şi curăţarea arealelor naturale din mai multe zone ale județului Bacău .

Vor fi desfășurate acțiuni de ecologizare în municipiul Bacău, în stațiunea montană Slănic Moldova, în stațiunea balneoclimaterică Tg. Ocna, în municipiile Onești și Moinești, precum și în localitatea Podu Turcului .

Ideea acestei campanii aparține Asociației “Viitorul în Zori” care a încheiat cu Jandarmeria Română un protocol de colaborare având ca obiectiv final curăţenia teritoriului României de deşeurile aruncate necorespunzător într-o singură zi.
Prin această modalitate jandarmii își vor aduce contribuţia la refacerea ecosistemului şi, implicit, la protejarea naturii, dovedind că sunt alături de comunitate nu numai pe timpul executării misiunilor specifice ci şi în acest domeniu.

Nu este prima iniţiativă de acest gen, la nivelul unităţii fiind organizate în perioada anterioară astfel de acţiuni de protejare a mediului ; reamintim, de asemenea, participarea jandarmilor la ,,Ora Pământului’’şi la acţiuni de împădurire în zone din județul Bacău .