Cele mai alese vinuri românești vor putea fi degustate, timp de trei zile, în perioada 14-16 iunie, în Bacău, la prima ediție a „Expo Moldavia Wine  2019”. Evenimentul este organizat de compania SITAEL Team în spațiul Restaurantului Decebal și va reuni 21 de expozanți – producători de vinuri, crame de renume și distribuitori.

Între partenerii Moldavia Wine 2019 se numără și Scaunul Cavaleresc Bacău al Ordinului European al Cavalerilor Vinului (OECV), condus de somelierul Cristian Bunea. Invitatul special al evenimentului este prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea, de la Iași. Despre acest eveniment am stat de vorbă cu organizatorul, Corneliu Pricope, managerul SITAEL Team, și cu somelierul Cristian Bunea.

Corneliu Pricope: „Vinul poate genera dezvoltarea unei regiuni sau a unei națiuni”

Expo Moldavia Wine 2019 deschide un eveniment pe termen lung. Nu într-o singură ediție, conjunctural și efemer. Am dorit să consolidăm poziția Bacăului pe harta Moldovei, în organizarea de evenimente cu orice tematică, pentru emulația mediului de afaceri, astfel încât business-ul să se poată conecta la realitățile locale și pentru ca acestea să genereze noi afaceri.

Responsabilitatea noastră este să încheiem acest eveniment pe plus, astfel încât cei de acum să vină și la următoarele ediții și să determine participarea și a altor producători sau distribuitori de vinuri. Însă la această primă ediție, expozanții acoperă cam toate regiunile istorice ale României, preponderent din Moldova și Dobrogea.

Băcăuanii vor avea ocazia să deguste vinuri de calitate, vinuri noi, dar și să dialogheze cu prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea, personalitate internațională în domeniu. Vineri, 14 iunie, de la ora 12.00, prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea va susține o conferință, adresată profesioniștilor în domeniu, dar și celor doritori de cunoaștere și va înmâna diplome de participare și apreciere producătorilor de vinuri.

Cristian Bunea: „Știința de a degusta și de a aprecia un vin”

Moldavia Wine își are rădăcina acum patru ani, la prima Bursă a Vinului de la noi, într-un parteneriat cu Centrul de Afaceri și Expoziții. Avem, însă, și acum același scop: promovarea vinului ca vehicul cultural, ca vector al prieteniei, al cunoașterii. Vinul, în definitiv, este un element de construcție al relațiilor între popoare, chiar al deciziilor politice. Din istoria recentă știm, de exemplu, că la noi vinul de Lechința a fost băut cu plăcere și de Nikita Hrușciov al URSS. Multe decizii politice au fost luate, de altfel, lângă un pahar de vin.

OECV a susținut și susține evenimentele dedicate vinului. Vrem să contribuim la refacerea a ceea ce numeam „Bacău – pol economic al Moldovei”. Să-l aducem și pe harta vinului, așa cum declaram acum doi ani.

Alături de partenerul Corneliu Pricope, vrem să constatăm, la acest eveniment, o evoluție a numărului de participanți și a calității publicului vizitator. Vrem să inducem, împreună, știința de a degusta și de a aprecia un vin. Vrem promovarea și cunoașterea zonelor vitivinicole românești, dar și a regulilor minime de comportament în fața vinului. Sadoveanu spunea: „Pentru sete v-am lăsat izvoarele reci, pentru desfătarea gustului este vinul”.

Moldavia Wine are loc în zona ultracentrală a Bacăului. Vizitatorii pot veni aici lejer, fără mașină, de exemplu, deci pot degusta liniștiți vinurile.

Primul sosit: Casa de Vinuri Cotnari

Primul expozant care a acceptat invitația la Moldavia Wine din Bacău a fost Casa de Vinuri Cotnari, comparată de somelierul Cristian Bunea cu celebra Marchesi Antinori din Toscana Italiei (a zecea cea mai veche afacere de familie cu vinuri din lume). Podgoria Cotnari are prima mențiune istorică din Secolul al XVIII-lea, dar cronicarul Nicolae Costin scria că viile Cotnari erau cunoscute încă înainte de întemeierea Moldovei la 1359, iar Radu Rosetti scria că acestea datau din 1250.

Casa de Vinuri Cotnari este un proiect ambițios, început în anul 2007, prin înființarea în podgorie de noi plantații, formate din tradiționalele soiuri Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească și Fetească Albă, cărora li s-au alăturat Busuioaca și Feteasca Neagră. În podgoria Cotnari s-a păstrat tradiția, putându-se regăsi doar vechi soiuri românești: Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Francușă, Busuioacă, Fetească Neagră.

Casa de Vinuri Cotnari a luat naștere din inițiativa celei de-a doua generații a principalilor acționari de la SC COTNARI SA, cel mai mare producător din podgoria Cotnari. Casa de Vinuri Cotnari este o societate distinctă, cu sediul în Castelul Vlădoianu, ce deține terenuri și vii plantate în anul 2007, Crama Vlădoianu – o cramă modernă, finalizată și Crama Axinte – o cramă achiziționată recent, care urmează a fi modernizată.

Vinurile de Cotnari au fost mereu aproape de inima domnitorului Ștefan cel Mare și au calități excepționale, prin limitarea producției medii de struguri la hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole.

Alți expozanți

Domeniile Jidvei
„Pasiunea, curajul și dedicarea sunt motorul care ne-a adus până aici și care ne poartă mai departe. Povestea ultimilor 20 de ani este o poveste despre muncă, efort și curajul de a face lucrurile altfel. Primul loc e doar primul pas. Îți mulțumim că ne ești alături într-o nouă etapă a poveștii Jidvei.”

Vinuri de Măcin
La poalele Munților Măcin, între Dunăre și Deltă, străbătută de razele calde ale soarelui și răcoarea vântului, se întinde cea mai veche podgorie din Dobrogea, podgoria Sarica Niculițel, furnizorul oficial al Casei Regale a României. Printre soiurile de renume ale podgoriei, menționăm doar câteva dintre ele: Aligote, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra etc. Multe dintre sortimente au fost medaliate cu aur și argint la diverse concursuri interne și internaționale, precum Aligote de la Curtea Regala, Renatus, Trei Brațe și multe altele.

Gitana Winery
Vinurile Gitana sunt vinuri complexe și elegante, care reușesc să cuprindă în esența lor specificul și caracterul zonei din care provin, Valul lui Traian.Vinul Gitana reprezintă rezultatul împletirii armonioase dintre generozitatea naturii și munca omului. Este rodul pasiunii pentru vinificație a familiei Dulgher, susținut de un terroir excepțional. „Vinăria Gitana este fructul generozității, al naturii și al muncii omului, rezultatul întâlnirii unui terroir excepțional și al pasiunii familiei Dulgher pentru vin. Întotdeauna vom susține maniera calității, prestigiului și al know how-lui pentru a dărui un vin expresiv și seducător”, spune Petru Dulgher, proprietarul vinăriei. 

Crama Gramma
Construită după modelul podgoriilor de familie din regiunea franceză Provence, Gramma produce vinuri din trei sortimente: Aligote, Fetească Regală și Fetească Albă. Pentru că întotdeauna, exprimarea corectă și armonioasă denotă echilibru fizic și psihic, „Vinul gramatic” este un concept destinat să deschidă o nouă direcție în comunicarea vinurilor: cea a conversației inteligente și a limbajului fără cusur.

Crama Jelna
Povestea vinului de Jelna este dusă mai departe, în Transilvania, de Daniel și Ovidiu Moldovan, care în 2011 s-au gândit să încerce să reincludă Jelna pe harta vinurilor, cu o plantație de 26 ha, cu soiurile: Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Pinot Noir. Jelna este renumită în special pentru calitatea vinurilor albe pe care le produce.

1000 Chipuri
„Într-o lume a vinului plină de chateau-uri, domenii și alte nume celebre, noi suntem chipuri, pentru unii anonime, pentru cei care ne cunosc probabil niște inconștienți, care nu vor să producă milioane de sticle, ci fericire pe chipul câtorva oameni” – spun producătorii.

Casa de vinuri Ștefănești
A repus pe harta viticolă a României DOC-ul Ștefănești – Argeș, în pericol de dispariție după o perioadă în care viticultura a intrat în regres în zonă. În 2016 am construit o nouă cramă, mai modernă, chiar în mijlocul plantației pe dealul Marcea. De-a lungul celor 7 ani de existență, casa de vinuri Ștefănești a reușit să aducă pe piață mai multe vinuri, toate mărci înregistrate: Sumedru, vinul de „linie”, pentru evenimente, a cărui variantă în roșu se lansează cu ocazia celebrului foc al lui Sumedru, și Marcea. Dar Marcea este gama de top la ora actuală. Mai ales Marcea Reserve, vinuri de colecție învechite în baricuri de stejar pentru cel puțin 6 luni și păstrate în sticlă minim alte 6 luni, îmbuteliate în serii limitate.

Lechburg
În Crama Lechburg se maturează exclusiv vin DOC certificat bio, din care 20% vin roșu și 80% vin alb. Filosofia de lucru a cramei e bazată pe asigurarea unui echilibru corect între tradiție și progres, formulă performantă care asigură condițiile pentru a obține vinuri de înaltă calitate, vinuri niciodată banale.

Domeniile Panciu
Din 2005, Domeniile Panciu sunt inima și sufletul vinurilor provenite din cele peste 120 ha de viță de vie situate în această zonă având ca misiune fabricarea unui produs Natural de Calitate autohton Românesc, cu valorificarea continuă a potențialului podgoriei Panciu. Cele 120 ha cuprind 9 soiuri albe și 4 Roșii: Fetească Albă, Fetească Regală, Șarba, Aligote, Galbena de Odobești, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românescă, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Băbeasca Neagră, Feteasca Neagră, Pinot Noir și Cabernet Sauvignon. Munca grea și dedicată a echipei se fructifică prin prezența pe piața a unui portofoliul ce cuprinde vinuri liniștite albe, roze și roșii, frizzante și spumante, toate încadrate în 3 game: Domeniile Panciu, Panciu Riserva și Casa Panciu.

Crama Rotenberg
Mihail Rotenberg: „După o îndelungată carieră internațională în domeniul rețelelor de calculatoare și a telecomunicațiilor, am decis să mă dedic în exclusivitate vinului de excepțională calitate și am înființat Cramele Rotenberg. Pentru a face vinuri cu adevărat «mari», toate elementele care influențează calitatea vinului și anume strugurele, fermentarea și butoiul în care se maturează vinul se află sub controlul nostru. Am obținut astfel vinuri roșii seci de «lumea veche» de mare complexitate.”

Crama Trantu
Cu experiență în vinuri de dinainte de ’89, Iota Trantu s-a lansat în calitate de proprietar de cramă și oenolog specializat în România postcomunistă din 1999, devenind creator al propriilor sale vinuri. Misiunea sa este de a crea vinuri de calitate care să reflecte caracterul strugurilor și al terroir-ului podgoriei Murfatlar. Soiurile de struguri cultivate sunt Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Traminer Roz, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot. Investițiile permanente în tehnologie, oameni și etichetă asigura premisele dezvoltării de produse premium, încununarea eforturilor continue de păstrare și transmitere a unei tradiții locale, vechi de 2000 de ani. Brandurile de vin (de la cel mai ieftin la cel mai scump) sunt Elixir, Noblesse si Crama Trantu.

Expozanți

Casa COTNARI, Domeniile JIDVEI, Domeniile PANCIU, Crama AVEREȘTI, Strunga Winery, Crama Sâmburești, Vin de Măcin, Crama GITANA, Crama RĂTEȘTI, Crama Ștefănești, Crama Aramic, Crama LA SALINA, Crama 1000 de chipuri, Crama ROTENBERG, Crama GRAMMA, Crama Lechburg, Crama Trantu, Crama JELNA, Domeniile URLAȚI, Crama ȚIBU și AURVIN.

Parteneri

TELE MOLDOVA+, OEVE – ORDO EQUESTRIS VINI EUROPAE, Consulat România, Scaunul Cavaleresc Bacău, Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR), Romania Hypermarche S.A., „CORA” Bacău, Restaurantul „La Betola”, Effect Design, DEȘTEPTAREA, Revista Zile și Nopți, Radio MESAGERUL FM.

Doua căprioare au ieșit din pădure și s-au apropiat de intrarea în curtea Salinei din Târgu Ocna. (Sursa video)

La data de 12 iunie a.c., poliţiştii Biroului Rutier Bacău au fost sesizaţi cu privire la faptul că a avut loc un accident de circulaţie pe strada Hatman Berescu din Bacău, iar conducătorul auto implicat a părăsit locul accidentului.

Din primele verificări efectuate la faţa locului a rezultat faptul că, în timp ce conducătorul auto care a părăsit locul accidentului se deplasa cu un autoturism pe strada Hatman Berescu din localitate a surprins şi accidentat o minoră, de 13 ani, care se angajase în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni.

În urma impactului a rezultat vătămarea corporală uşoară a minorei care a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

Ca urmare a investigaţiilor efectuate, poliţiştii au identificat conducătorul auto în cauză, respectiv un tânăr de 33 de ani, din Bacău.

Poliţiştii îl cercetează sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei.

Stimaţi conducători auto, tragem un semnal de alarmă asupra modului în care conduceţi autovehiculele în apropierea trecerilor de pietoni, îndeosebi a celor care nu sunt prevăzute cu semnalizare semaforizată.
În tumultul traficului, pietonul are şi el un punct de siguranţă: trecerea pentru pietoni! Este locul care, prin lege, îi oferă integritate corporală.
Astfel, vă reamintim că legea vă obligă să reduceţi viteza în apropierea trecerilor pentru pietoni, astfel încât să evitaţi crearea oricărei stări de pericol. Acordaţi-le şi dumneavoastră, conducătorii auto, respectul cuvenit prin simpla oprire a autovehiculului şi acordarea de prioritate în momentul traversării, pietonilor. Este dreptul lor şi obligaţia dumneavoastră.

La data de 12 iunie a.c, poliţiştii de investigaţii criminale au fost sesizaţi de către un bărbat, de 42 de ani, din Bacău, despre faptul că, în seara zilei de 11 iunie a.c., persoane necunoscute i-au sustras bunuri din locuinţă în valoare de 5000 de lei.

Poliţiştii au efectuat cercetări şi au depistat doi tineri, unul de 20 de ani şi altul de 27 de ani, bănuiţi de comiterea faptei.

În urma investigaţiilor efectuate, s-a stabilit că, în seara zilei de 11 iunie a.c., cei doi bănuiţi ar fi pătruns în locuinţa păgubitului de unde ar fi sustras parfumuri, bani şi obiecte electronice în valoare de 5000 de lei.

Prejudiciul a fost recuperat de poliţişti, care continuă cercetările pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

Cei doi tineri au fost reţinuţi pentru o perioadă de 24 de ore şi ulterior, prezentaţi instanţei care a dispus măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile.

Eșicherul politic oneștean ”a fost zguduit” în aceste zile de un fapt neașteptat: Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) a retras sprijinul politic al consilierei locale Mihaela Geaboc Bădic. Pe pagina sa de la o rețea de socializare, ea a notat:”Filiala ALDE Onești (credeam că este Organizație, totuși), mi-a retras sprijinul politic!!! Cică pentru neimplicare, rezultate slabe la «europarlamentare» și datorită nenumăratelor controverse declanșate de mine în Consiliul Local și în alianța PSD – ALDE!”.

Vestea retragerii sprijinului politic a ajuns la Mihaela Geaboc Bădic într-o modalitate inedită: printr-o adresă de la Filiala ALDE Onești în care se invocă faptul că a fost chemată – prin SMS – la o ședință, la care ea nu a participat! La aflarea acestei vești Mihaela Geaboc Bădic a mai notat pe pagina sa de la rețeaua de socializare:”Unii colegi consilieri locali știu de câte ori am vrut să îmi dau demisia dar din respect pentru cetățeni, am suportat. Și am avut un singur scop, să împiedic pe cât se poate neregularitățile și să prezint abuzurile din primărie. Și am deranjat! Rău de tot!”

Consiliera Mihaela Geaboc Bădic a mai declarat:”În municipiul Onești «am luat-o de la zero» cu ALDE ! M-am dat deoparte doar ca acest partid să aibă viceprimar în municipiul Onești. Am fost corectă până la capăt! Prin acțiunile mele eram conștientă că se va ajunge aici! Nu mai puteam să continui și recunosc că am preferat să fiu de partea comunității și nu am respectat linia partidului când mi s-a spus «să închid ochii» la unele aspecte pe care eu le consideram nelegale.”

Este de menționat faptul că în aceste momente, retrăgându-i-se sprijinul politic al ALDE, Mihaela Geaboc Bădic este încurajată de către oneșteni să continue lupta împotriva abuzurilor și incompetenței ”ALDE nu era în Consiliul Local Onești fără participarea la alegerile locale din 2016 a Mihaelei Geaboc Bădic”, spun locuitorii municipiului, care apreciază și capacitatea sa de a conduce comuna Helegiu, unde, ca primar între anii 2004 – 2016, a făcut multe lucruri demne de laudă.

Cartea prof.dr.H.C. Gheorghe Mencinicopschi, „Crezi că ştii să trăieşti?! Alimentaţia şi longevitatea. O nouă abordare holistică” (Editura Dharana, Bucureşti, 2019), lansată şi în Bacău, miercuri 12 iunie, în Amfiteatrul al Şcolii Postliceale Sanitare„Sanity”, se deschide cu o Rugăciune: „Doamne, dacă mi-ai dat putere şi m-ai inspirat cu Harul Tău cel Sfânt să scriu această dizertaţie, în timpul penitenţei la închisoare, atunci, dacă ceva am greşit, scriind aceasta, ca mirean, cu atât sunt mai conştient că am păcătuit, mai tare ca oricare dintre aceştia! Doamne, smereşte-mă, Întru Slava Ta!”

O întâlnire cu prof. Gheorghe Mencinicopschi este în primul rând un privilegiu, dar şi o şansă de a intra, împreună cu el, în Universul vieţii, ştiinţei şi credinţei, a legăturilor fundamentale dintre cultură, informaţie şi alimente, mai precis să înţelegem „teoria informaţională” a hranei. Însăşi titlul cărţii este o întrebare tulburătoare: „Crezi că ştii să trăieşti?!” Şi nu este numai o întrebare ci şi o interogaţie care incită şi invită la lectură, întrebare la, cu amabilitatea, prof. Mencinicopschi a răspuns pe larg într-o conferinţă de presă.

De fapt, lansarea recentei sale cărţi a fost un pretext, punctul forte al manifestării organizată de
Asociaţia Psimed şi Editura Dharana, a fost conferinţa publică „Alimentaţia care hrăneşte trupul, sufletul şi mintea. Legătura dintre puterea de a iubi şi alimentaţia sănătoasă”, susţinută de prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi, Maria Timuc – psiholog terapeut, şi dr. Roxana Barbu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Maria Timuc, autoare a mai multor cărţi de specialitate, printre care „Paşi către tine însuţi – Vindecarea cauzală” şi „Paşi către tine însuţi – Puterea Frumuseţii Interioare” (Editura Dharana), semnează Prefaţa cărţii prof. Mencinicopschi, din care am reţinut un pasaj: „Pentru că trăim într-un univers informaţional, a cărei structură o regăsim descrisă din diferite unghiuri, respectiv al religiei, al fizicii cuantice, al geneticii, al chimiei moleculare şi chiar al spiritualităţii, este de la sine înţeles că şi hrana are o structură informaţională. «Hrana are informaţie», iată un concept deosebit, pe care l-am găsit în cartea «Crezi că ştii să trăieşti?!» a prof. Mencinicopschi.”

1 de 23

Evenimentul a fost moderat de psiholog George Rebegea, preşedinte al Asociaţiei Psimed, parteneri fiind Şcoala Postliceală Sanitară „Sanity”, Clinica „Sanity”, Zipp Art, Florăria „Irissana”, Destine Broker.

Un bărbat de circa 60 ani, din localitatea Luizi Călugăra, a suferit arsuri pe circa 30 la sută din suprafaţa corpului, în urma exploziei unei butelii, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Bacău, căpitanul Andrei Grecu.

Potrivit sursei citate, arsurile sunt de gradele 2 şi 3.

Victima în stare de conştienţă a fost preluată de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Bacău şi va fi transportată la spital.

Pompierii au intervenit la acest caz cu un echipaj cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă.

Urmează să fie stabilite cauzele şi împrejurările în care a explodat butelia.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) precizează, într-un documentar postat miercuri pe site-ul oficial, că în cimitirul de la Valea Uzului se află înhumaţi şi soldaţi români, dar şi că Primăria Sânmartin, judeţul Harghita, a efectuat lucrări de renovare a necropolei fără respectarea planurilor iniţiale, astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir, nefiind respectat, de asemenea, nici cadrul juridic aplicabil.

„Primăria comunei Sânmartin, judeţul Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului fără respectarea planurilor iniţiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative şi aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creştine cu însemne naţionale ungare) atât pe suprafeţele de teren în care, potrivit schiţelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântaţi morţi de război ungari, cât şi pe cele pe care figurează morţi de război de alte naţionalităţi (români, austrieci, germani, ruşi, italieni şi sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir”, se arată în documentarul ONCE.

De asemenea, se subliniază faptul că lucrările de restaurare făcute de Primăria Sânmartin nu respectă cadrul juridic aplicabil, nu au avizul ONCE şi nu ţin cont de normele dreptului internaţional umanitar.

„Lucrările de restaurare menţionate anterior au fost făcute de autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE şi fără a ţine cont de normele dreptului internaţional umanitar. Lucrările au fost finanţate, aşa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaţilor către Ministerul Apărării Naţionale (Anexa nr. 11), din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuţii ale unor persoane fizice, dar şi din donaţii ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înştiinţarea şi consultarea părţii române, contrar reglementărilor dreptului internaţional umanitar şi prevederilor acordului româno-ungar în domeniu”, scrie în documentul făcut public de ONCE.

În ceea ce priveşte crucile ridicate de Primăria oraşului Dărmăneşti, se precizează că acestea sunt amplasate în partea dreaptă a cimitirului, „în care nu existau morminte de război în schiţele originale ale necropolei” şi că şi aceste lucrări sunt realizate fără avizul ONCE.

„Începând cu anul 2018, Primăria oraşului Dărmăneşti, judeţului Bacău, a executat, în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu jud. Harghita, aprobat de Comitetul interministerial şi cofinanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schiţele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creştine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumaţi în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor şapte state care au militari înhumaţi în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Ungaria) şi al UE, amenajând şi o alee de acces la monumentul central. Lucrările menţionate au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, aşa cum prevăd art.14 alin. (1), art.15 şi art. 16 din Legea nr. 379/2003”, se arată în documentar.

ONCE prezintă un istoric al necropolei şi subliniază faptul că, deşi statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi, oferind explicaţii şi despre ostaşii români înhumaţi acolo.

„În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), „Fişa de evidenţă a cimitirului” din anul 1988, (care nu menţionează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morţi de război români (şi nu 149 cum rezultă din însumarea morţilor de război din anexele nr. 7 şi nr. 8 ), în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (19) – Anexa nr. 7, cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130) – Anexa nr. 8, un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, jud. Bacău (Anexa nr. 9)’, se detaliază în documentarul citat.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, instituţie în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, punctează faptul că aspectele referitoare la stabilirea limitei administrativ-teritoriale între judeţele Bacău şi Harghita nu produc efecte asupra caracterului multinaţional al cimitirului de război ori asupra obligaţiilor ce decurg din legislaţia naţională specifică domeniului mormintelor de război şi din tratatele internaţionale la care România este parte.

Totodată, se reiterează faptul că MApN a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole.

„Ministerul Apărării Naţionale a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole de război, după consultarea tuturor părţilor implicate, în vederea protejării şi întreţinerii adecvate a mormintelor şi operelor comemorative existente în cadrul acestui cimitir internaţional. Această măsură se subscrie demersurilor active întreprinse de statul român în vederea respectării principiilor care guvernează domeniul cultului eroilor la nivel internaţional şi naţional – aplicarea convenţiilor internaţionale şi a normelor dreptului internaţional umanitar, precum şi cinstirea memoriei eroilor, respectarea demnităţii umane, nediscriminarea, toleranţa, pacea, reconcilierea şi înţelegerea între popoare, sens în care trebuie să se manifeste deschidere către un dialog constructiv şi conciliant, astfel încât scopul comun să fie comemorarea demnă şi obiectivă a tuturor eroilor, indiferent de naţionalitate”, conchide ONCE.

Vacanța a venit mai repede pentru 50 de elevi de la Școala Gimnazială „Alecu Russo” și de la Liceul Tehnologic „Petru Rareș” din Bacău, care au participat la o activitate organizată de Direcția de Asistență Socială Bacău, printr-un microgrant UNICEF. Mai exact, cei 50 de copii, însoțiți de mediatori școlari, asistenți medicali și sociali comunitari, dar și de membrii familiei s-au întâlnit miercuri, 12 iunie, în Parcul Gherăiești unde au derulat mai multe activități prin care s-a dorit o interconcetare între toți participanții.

Astfel, cei mici au fost angrenați în mai multe jocuri în aer liber alături de părinți. Copiii și părinții au avut dispoziție locul de joacă amenajat in incinta parcului, unde au desfășurat jocuri sportive (volei, fotbal, jocul cu parașuta, jocurile copilăriei: țară- țară vrem ostași, ascunselea, baba oarba, prinselea), jocurile minții: șah, remi, table, Monopoly.

„Prin această activitate dorim ca participanții să conștientizeze cât de important este timpul petrecut împreună. Totodată se dezvoltă dobândirea unor relații între beneficiari, abilități de comunicare, încredere, importanța petrecerii timpului liber într-un cadru natural- verde, alternanța dintre orele de curs și orele de odihnă. Ne dorim ca ulterior să întreprindă singuri și astfel de activități”, a declarat Carmen Diaconu, director Direcția de Asistență Socială Bacău. Toate activitățile micrograntului au fost posibile datorită co-finanțării proiectului de către Primăria Municipiului Bacău.

„Am ieșit în parc cu copiii să ne relaxăm, să ne distrăm, să ne facem prieteni noi. Este o activitate foarte bună pentru că, în primul rând, copiii interacționează cu cei din alte școli, fac jocuri, socializează, dar și pentru noi, părinții, pentru că mai schimbăm opinii și ne putem inspira de la unii la alții în metode de interacționare cu noua generație.”
Adriana Chicuș

„Am venit cu copiii să se distreze, să se joace, să fie și ei mai liberi și să vadă natura. Este foarte bine că s-a gândit cineva la această activitate mai ales pentru că cei mici, dar și adolescenții, pot petrece timp bun în natură și pentru că mai sunt distrași din fața calculatoarelor și a telefoanelor, tehnologii care le răpesc din timpul liber.”
Vasilica Hilițianu

Pe fondul evenimentelor de acum două zile, când o parte din sindicaliștii de la Compania Regională de Apă Bacău (CRAB) au protestat în centrul orașului și au cerut majorări salariale, conducerea companiei a susținut întrevederi cu conducerea sindicatului după care, ieri, a convocat o conferință de presă. Nina Chiper – director general CRAB, Ovidiu Turcu – președintele Consiliului de Administrație, Raluca Popa – director dezvoltare programe și Petruș Rădulescu – director tehnic, au solicitat o întâlnire cu reprezentanții presei pentru a lămuri situația revendicărilor sindicaliștilor și încercarea de a stinge conflictul creat.

„Motivul pentru care ne prezentăm astăzi în fața dvs. sunt tocmai discuțiile apărute în spațiul public vis-a-vis de negocierile pe care CRAB le poartă cu Sindicatul Liber și Independent. În urma acțiunilor de protest am încercat un dialog, dar, din păcate, dânșii nu sunt deloc flexibili și doresc neapărat mărirea de salarii”, a declarat Nina Chiper, director general al CRAB, care a precizat că în prima instanță sindicaliștii au avut 20 de solicitări și au picat de acord pe nouă dintre ele. Cele nouă puncte, în mare, presupun un impact pe buget de 1,2 milioane de lei.

„Creșterile salariale propuse de sindicaliști sunt imposibili de suportat de Companie astăzi deoarece ar însemna o presiune pe buget de 7 milioane de lei”, a explicat Nina Chiper care a adăugat că sindicaliștii au venit cu o a doua propunere, de creștere cu 290 de lei a salariului de persoană, ceea ce ar pune o presiune anuală pe buget de 3,5 milioane de lei.

Directoarea Companiei a specificat că bugetul așa cum este el aprobat astăzi nu poate suporta o mărire salarială, dar sindicaliștii au alte opinii. La solicitarea conducerii protestatarii au adus trei variante de rezolvare a problemei. „Eu vă spun ce au solicitat dânșii. Că acestă sumă necesară creșterii salariilor, să vină, pe de o parte, din investiții, lucru care este ilegal.

A doua propunere a fost să creștem salariile din provizioane, propunere total nefezabilă, pentru că nu putem miza pe niște sume care urmează sau nu să intre la un moment dat. Și a treia, și cea mai importantă, a fost să creștem salariile, suportând această diferență din mărirea tarifelor”, a susținut Nina Chiper. Și ceilalți membrii ai conducerii CRAB au făcut referiri la acest conflict și au prezentat situația companiei din punctele de vedere pe care le reprezintă.

Astfel s-a discutat despre investiții, echipamente, reparații și chiar s-a adus în discuție problema avariilor și înlocuirea rețelelor cu probleme majore tocmai pentru a se evita apariția de noi situații de criză a apei cu care băcăuanii s-au confruntat în ultimii ani.

Producția de cireșe din acest an a fost compromisă în mare parte de condițiile meteorologice. Temperaturi scăzute brusc în perioada înfloririi pomilor, urmate de o perioadă de ploi abundente și severe, uneori cu grindină, au dus la distrugerea fructelor.

În piețe, prețul cireșelor de import a fost, inițial, la peste 50 de lei kilogramul, iar acum, după ce au ieșit și cireșele românești, la jumătatea lunii iunie abia dacă a mai scăzut sub zece lei. În județul Bacău, livezile au fost afectate de ploile în exces, iar o livadă de 6,5 ha a fost distrusă încă de anul trecut prin stropirea nepermisă cu erbicid. Nici merii nu se simt prea bine.

„Producțiile sunt slabe – spune prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați, de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, din Bacău. Sunt unele zone care au pierdut anumite soiuri. Ceea ce a coincis atunci ca soi cu boboc înflorit a înghețat, pentru că au fost temperaturi foarte joase. Alte plante au avortat florile chiar dacă nu au fost temperaturi sub zero grade, dar au avut multă umiditate și nu a germinat polenul. Unele soiuri s-au «strecurat», dar și la ele producția este mult mai mică.”

De producție slabă la cireșe se plânge și administratorul societății Ceravis, din Itești, Constantin Teodorescu, cel care deține o importantă livadă clasică de cireși. „Nu am făcut o estimare asupra producției – ne-a declarat inginerul. Încă nu am început recoltatul. Cred că vom intra în livadă de săptămâna viitoare. Dar nu ne așteptăm la rezultate mari.” Peste Itești nu a bătut grindina catastrofală, dar ploaia în exces a deteriorat recolta. Unele fructe au crăpat.

Livadă distrusă accidental, cu avionul

Anul trecut, inginerul Lucian Florea a înființat, în zona Negri-Dămienești, o livadă de cireși și peri, cu fonduri europene. A fost o investiție model în România. Au fost plantați 12.000 de cireși, pe 6,5 ha, și peri pe 3,5 ha. Acum toată investiția e pe chituci, pentru că în octombrie trecut un avion tocmit de o firmă din Bacău a trecut peste livadă și a stropit-o cu erbicid. Făcea tratamente la culturile ei din vecinătatea livezii.

„Nu m-am temut de grindină – spune Lucian Florea -, pentru că am un tun sonic, antigrindină, cu acetilenă. Suntem înregistrați la Centrul Național Antigrindină, care ne anunță când e nevoie să-l folosim. Tunul face zgomot și lansează în cercuri concentrice acetilena și astfel fac bine și vecinilor mei, pentru că nu mai cade grindină. Dar a venit altă nenorocire peste mine: stropitoarea aeriană cu erbicid.” Pomul – ne-a explicat proprietarul – lucrează de la rădăcină spre exterior până în luna august (termenul depinde de specie). Din august, însă, el se pregătește de iarnă. Deci producția anului următor este stabilită de la începutul toamnei.

„Prin stropirea cu erbicide a livezii, evoluția pomilor a fost compromisă total – a precizat inginerul Florea. La vremea aceasta, numai câțiva pomi mai au ceva frunze pe ei. La păr, vârfurile sunt arse complet. Nici salcâmii din vecinătate nu au scăpat. S-a folosit, la stropire, glifosat (erbicid total, universal). Iar evoluția naturală a pomilor s-a blocat. Nu avem nicio cireașă. În condiții normale, la pomii plantați anul trecut, deci tineri, trebuia să am circa șase kilograme pe fiecare pom. Înmulțit cu 12.000 de pomi, rezultă 72 de tone.

Nici nu pot ști, încă, dacă livada își va reveni pentru producția de la anul. Am apelat la specialiști în această problemă. Au venit un profesor de la Academia de Științe Agricole din București și un expert de la Stațiunea Pomicolă Mărăcineni. Nu au putut explica fenomenul.” Paguba ajunge la 300.000 de euro. Dar la care se mai adaugă și pierderea producției din acest an și de la anul, plus alte pierderi financiare.

„La producția mică au contribuit și microclimatul, neuniform, și expunerea livezilor. Cireșul are anumite nevoi: să fie la mijlocul sau în partea superioară a pantei, în zone fără curenți de aer rece. Iată de ce acum avem un fel de mozaic de livezi cu producții diferite. Cine a greșit cu amplasarea lor, a pierdut mai mult. Da, e un an prost pentru producția de cireșe. Este și atac de monilioză, pentru că a plouat mult și e cald și umezeală. Și la măr sunt probleme fitosanitare. S-au mai rărit fructele la anumite soiuri.”
Prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați