Producția de cireșe din acest an a fost compromisă în mare parte de condițiile meteorologice. Temperaturi scăzute brusc în perioada înfloririi pomilor, urmate de o perioadă de ploi abundente și severe, uneori cu grindină, au dus la distrugerea fructelor.
În piețe, prețul cireșelor de import a fost, inițial, la peste 50 de lei kilogramul, iar acum, după ce au ieșit și cireșele românești, la jumătatea lunii iunie abia dacă a mai scăzut sub zece lei. În județul Bacău, livezile au fost afectate de ploile în exces, iar o livadă de 6,5 ha a fost distrusă încă de anul trecut prin stropirea nepermisă cu erbicid. Nici merii nu se simt prea bine.
„Producțiile sunt slabe – spune prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați, de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, din Bacău. Sunt unele zone care au pierdut anumite soiuri. Ceea ce a coincis atunci ca soi cu boboc înflorit a înghețat, pentru că au fost temperaturi foarte joase. Alte plante au avortat florile chiar dacă nu au fost temperaturi sub zero grade, dar au avut multă umiditate și nu a germinat polenul. Unele soiuri s-au «strecurat», dar și la ele producția este mult mai mică.”
De producție slabă la cireșe se plânge și administratorul societății Ceravis, din Itești, Constantin Teodorescu, cel care deține o importantă livadă clasică de cireși. „Nu am făcut o estimare asupra producției – ne-a declarat inginerul. Încă nu am început recoltatul. Cred că vom intra în livadă de săptămâna viitoare. Dar nu ne așteptăm la rezultate mari.” Peste Itești nu a bătut grindina catastrofală, dar ploaia în exces a deteriorat recolta. Unele fructe au crăpat.
Livadă distrusă accidental, cu avionul
Anul trecut, inginerul Lucian Florea a înființat, în zona Negri-Dămienești, o livadă de cireși și peri, cu fonduri europene. A fost o investiție model în România. Au fost plantați 12.000 de cireși, pe 6,5 ha, și peri pe 3,5 ha. Acum toată investiția e pe chituci, pentru că în octombrie trecut un avion tocmit de o firmă din Bacău a trecut peste livadă și a stropit-o cu erbicid. Făcea tratamente la culturile ei din vecinătatea livezii.
„Nu m-am temut de grindină – spune Lucian Florea -, pentru că am un tun sonic, antigrindină, cu acetilenă. Suntem înregistrați la Centrul Național Antigrindină, care ne anunță când e nevoie să-l folosim. Tunul face zgomot și lansează în cercuri concentrice acetilena și astfel fac bine și vecinilor mei, pentru că nu mai cade grindină. Dar a venit altă nenorocire peste mine: stropitoarea aeriană cu erbicid.” Pomul – ne-a explicat proprietarul – lucrează de la rădăcină spre exterior până în luna august (termenul depinde de specie). Din august, însă, el se pregătește de iarnă. Deci producția anului următor este stabilită de la începutul toamnei.
„Prin stropirea cu erbicide a livezii, evoluția pomilor a fost compromisă total – a precizat inginerul Florea. La vremea aceasta, numai câțiva pomi mai au ceva frunze pe ei. La păr, vârfurile sunt arse complet. Nici salcâmii din vecinătate nu au scăpat. S-a folosit, la stropire, glifosat (erbicid total, universal). Iar evoluția naturală a pomilor s-a blocat. Nu avem nicio cireașă. În condiții normale, la pomii plantați anul trecut, deci tineri, trebuia să am circa șase kilograme pe fiecare pom. Înmulțit cu 12.000 de pomi, rezultă 72 de tone.
Nici nu pot ști, încă, dacă livada își va reveni pentru producția de la anul. Am apelat la specialiști în această problemă. Au venit un profesor de la Academia de Științe Agricole din București și un expert de la Stațiunea Pomicolă Mărăcineni. Nu au putut explica fenomenul.” Paguba ajunge la 300.000 de euro. Dar la care se mai adaugă și pierderea producției din acest an și de la anul, plus alte pierderi financiare.
„La producția mică au contribuit și microclimatul, neuniform, și expunerea livezilor. Cireșul are anumite nevoi: să fie la mijlocul sau în partea superioară a pantei, în zone fără curenți de aer rece. Iată de ce acum avem un fel de mozaic de livezi cu producții diferite. Cine a greșit cu amplasarea lor, a pierdut mai mult. Da, e un an prost pentru producția de cireșe. Este și atac de monilioză, pentru că a plouat mult și e cald și umezeală. Și la măr sunt probleme fitosanitare. S-au mai rărit fructele la anumite soiuri.”
Prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați
