Ca urmare a solicitării S.C Megaprex Instal S.R.L, pentru branșarea la rețeaua de apă a blocului de locuințe colective de pe strada Nicolae Titulescu, nr. 6 în data de 09.09.2019, între orele 09:00 și 16:00, se va întrerupe furnizarea apei potabile.

De această oprire vor fi afectați consumatorii de pe străzile Oituz, Nicolae Titulescu, Caișilor, Nicolae Bălcescu, Trandafirilor, Șoimului, Ioniță Sandu Sturza (inclusiv Hotel Decebal) și Războieni.

Este posibil ca la reluarea programului de furnizare a apei, în anumite zone ale Municipiului Bacău să apară și fenomenul de turbiditate (apă murdară).

Povestea caselor lăsate în paragină la Luizi Călugăra, construcții vizibile de pe DN 11 care merge spre Onești, a fost spusă de mai multe ori. Chiar anul trecut, într-o vizită în comună, aflam de starea caselor lăsate de izbeliște, care i-au adus renumele de „cartierul fantomă”. În zona respectivă au început construcțiile încă de pe vremea când Ion Iliescu era președintele României, ceea ce i-a adus supranumele de „cartierul Iliescu”. În realitate, cartierul poartă numele Sfântul Anton.

PUG-ul, bată-l vina!

Cartierul, care se întinde pe o suprafață considerabilă, este constituit din aproape 80 de case. Amplasate care pe unde a vrut proprietarul, cele mai multe dintre ele nu au acces la rețeaua de energie electrică sau cea de apă curentă. „Pentru a duce toate utilitățile acolo trebuie să rezolvăm problema PUG-ului (plan urbanistic general, n.r.) și apoi a PUZ-ului (plan urbanistic zonal, n.r.)”, declara Romeo Butacu, viceprimarul din Luizi Călugăra, la vizita noastră de anul trecut. Speranțele celor din primăria comunei erau că vor realiza aceste obiective până la finele lui 2018. Numai că lucrurile nu au stat chiar așa. Am revenit ieri în zonă și am aflat că PUG-ul a fost realizat, dar de curând, și depus la București de aproape trei săptămâni și se așteaptă răspunsul. „Suntem în linie dreaptă. Ne apropiem de adevăr. Peste 90 la sută este terminat”, a precizat acum Romeo Butacu privitor la PUG.

Se dorește modernizarea

Revenind la casele părăsite din „cartierul Iliescu”, o parte dintre ele au rămas la fel de pustii ca în ultimii ani. Conform declarațiilor viceprimarului Butacu, o parte dintre proprietarii acestor construcții s-au întors definitiv în țară și s-au decis să locuiască în locuințele neterminate. Multe însă au fost vândute de unii proprietari care au decis să se stabilească în străinătate. În ambele situații, se așteaptă ca într-o perioadă scurtă de timp imobilele respective să-și schimbe înfățișarea, cei care locuiesc aici dorind să investească pentru condiții normale de viață. Și Primăria Luizi Călugăra, prin vocea viceprimarului, susține că lucrează la un proiect pentru modernizare la nivel de comună a iluminatului public și a rețelelor de apă, probleme ce vor fi rezolvate odată cu aprobarea PUG-ului și apoi a PUZ-ului. Apoi, utilitățile vor putea fi extinse pe străzile cartierului, urmând ca de acolo proprietarii să se branșeze la acestea.

Viața la Luizi Călugara merge mai departe. Iar acest lucru se observă și din faptul că e liniște pe străzi și în curțile caselor, semn că oamenii sunt la diferite munci. Unii la muncile câmpului, alții… la serviciu. Cei care merg la câmp și dețin suprafețe agricole se plâng în această perioadă de faptul că porcii mistreți le distrug recoltele.

Conform declarațiilor viceprimarului Butacu, plângerile sunt formale: „Nu a depus nimeni nici o plângere scrisă. Am vorbit deja la Asociația vânătorilor și vom vedea ce vom face. Teama cea mai mare e cu pesta porcină”, a mai spus Romeo Butacu, care a mai specificat că, în perioada următoare, în funcție și de vreme, vor începe asfaltarea unor porțiuni de străzi în comună ce însumează 5.600 km. „Am fi rezolvat mai repede cu asfaltările, dar au fost probleme din cauza licitațiilor. O dată a venit o singură firmă care apoi s-a retras. Dacă am fi lucrat din timp, acum aveam gata mai mult de jumătate din lucrări”, a completat viceprimarul.

Capra vecinului e mai… grasă!

La vecinii din Măgura, lucrurile par să stea altfel. Cel puțin la prima vedere. Și asta pentru că de-a lungul DN 11 ce delimitează cele două comune, pe partea localității Măgura se construiește. Asta înseamnă că acolo sunt condiții și investitorii au cu ce. Pentru o radiografie corectă a celor ce se întâmplă am stat de vorbă cu Iordache Costraș, primarul comunei Măgura.

„Zona este în plină dezvoltare și suntem în grafic, deși au existat câteva mici întârzieri cauzate de unele particularități ale acestei zone, dar pe care le-am rezolvat. Avem autorizație de construire, avem constructorul și este în plină desfășurare lucrarea de extindere a rețelei de curent electric, 2,9 km în prima fază, pe zona Metalbac, și pe străzile Plaiului, Atelierului și Poligonului, și până la ieșire pe DN 11 la un obiectiv de investiții ale unui agent economic care construiește o secție de canapele”, a declarat primarul Iordache Costraș.

Și în comuna Măgura sunt situații în care localnicii plecați în străinătate au început să-și ridice case, dar aceștia vin frecvent acasă și se ocupă de ce au început să construiască. În ceea ce privește situația asfaltărilor, la Măgura sunt vizate trei sectoare, care măsoară în total 5,4 km, respectiv zona dintre Vii, zona Răzășiei și Coton. O altă lucrare vizată este cea din zona Armanu unde se va executa o lucrare de consolidare pe o suprafață de 100 de metri la drumul principal.

O barză rănită, găsită de un băcăuan, a ajuns într-un sanctuar din județul Sibiu.

Barza a fost adusă de un cetățeran la cabinetul medicului veterinar Ștefan Lepădatu, unde a primit ajutor de urgență. Cum medicul colaborează cu Serviciul de gestinare al câinilor fără stăpân, cazul a ajuns în atenția șefului acestuia.

Dinu Păncescu a întrebat încolo și încoace și a aflat ca există un sanctuar în județul Sibiu. „«Prietenii berzelor» este gestionat de oameni cu experiență care salvează berze. Când spun berze zic sute de berze. Le fac cuiburi, pe cele care nu mai pot zbura le țin pe viață”, spune Dinu Păncescu.

S-a vorbit, barza era așteptată acolo, dar cum putea ajunge? Nu pui barza la curierat sau în sac, la microbuz. După ce s-a pus problema pe Facebook, s-a găsit o soluție: până la Brașov, barza a fost dusă de medicul veterinar Darius Terheș, cu care Adăpostul de câini din Bacău colaborează.

De la Brașov, pasărea a fost preluată de o voluntară implicata în salvările de animale. Barza a ajuns cu bine, însă, după ce a fost consultată s-a ajuns la concluzia ca nu va mai putea zbura niciodată.

Pasărea va ramâne pe viață, în localitatea Cristian, alături de alte peste 100 de berze, 4 măgari, un cățel și o oaie.

„Toate acestea se întâmplă în Ardeal, unde niște oameni inimoși s-au mobilizat exemplar pentru… o barză. În Moldova, cam pe când?!! În Moldova trebuie să facă primăriile, autoritățile, statul. Nu noi, oamenii. Mai e mult până departe”, a mai adăugat Dinu Păncescu.

Timp de şapte zile, în perioada 29 august – 3 septembrie, pe scena amenajată special lângă faleza
din Eforie Sud au răsunat cântece şi dansuri populare româneşti interpretate de peste 60 de solişti vocali şi dansatori, graţie a douaă proiecte ale Asociaţiei Cultural-Educativă „Vatra Satului” Parincea, coordonată de profesor Ioachim Dămoc, preşedinte Vasile Biciuşcă, coregraf.

Interpreţii şi ansamblurile folclorice şi de dans contemporan din localităţile Parincea (Vatra Satului), Cleja (Zdrăbuleanca), Scorţeni (Vatra Satului) şi Filipeni (Vatra Satului), au fost invitate la Festivalul „Cânt şi joc pe plai dobrogean”, încântând, tip de şase zile, publicul cu melodiile şi dansurile specifice zonelor de unde provin, spectatorii, turişti veniţi în concediu, au intrat în atmosfera de mare spectacol, cântând şi dansând împreună cu artiştii.

Partea tehnică a spectacolului a fost coordonată de Liviu Sărăcilă, director al Casei Cultură „Carmen Silva” din Eforie Sud, şi Francisc Benchea, din partea Asociaţiei Cultural Educative „Vatra Satului”, iar cea financiară de Consiliul Local şi Primăria Cleja (primar Petru Iştoc) şi Consiliul Local şi Primăria Scorţeni (primar Anton Gheorghiţă Cătălin).

O acţiune, dar şi o răsplată a muncii interpreţilor, coordonatorilor, dansatorilor, finanţatorilor, care se adună cu dragoste la căminele culturale pentru a pătrunde în tainele folclorului românesc, dovedind că acesta, în localităţile lor, sunt pe mâini bune.

„Organizatorii, dar mai ales publicul, au adus frumoase aprecieri la adresa grupurilor noastre, situând prestaţia lor printre cele mai complete şi diverse, excelând prin talent şi măiestrie. O notă aparte a fost acordată viitorului mare acordeonist Răzvan Mândru, de numai 14 ani, care a încântat, de fiecare dată publicul, cu o suită de hore şi sârbe de pe plaiuri băcăuane. A fost nu doar o recompensă pentru membrii acestor formaţii, dar şi un bun prilej de a se întâlni cu un public cunoscător şi generos în aplauze”, ne-a spus prof. Ioachim Dămoc.

În timpul liber, tinerii artişti au avut ocazia să viziteze Parcul de Distracţii Aqua Magic din Mamaia, acţiune sponsorizată de primarul comunei Cleja, cât şi alte obiective de pe Litoral.

Pe Florin Lazăr l-am întâlnit la pizzeria „Il Campione” din Parcul Trandafirilor, un restaurant pe care l-a deschis la începutul verii. Este o afacere de familie la care lucrează împreună cu sora și nepoții lui. Dacă la început a fost dezamăgit de faptul că nu prea mergea, cu timpul și cu răbdare lucrurile s-au așezat pe făgașul normal. Dar povestea lui Florin Lazăr nu a început aici…

Plecat de acasă

A studiat până în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială din comuna Dealu Morii, de unde este de loc. „Decât să pierd timpul la liceu(am considerat eu), am zis că e mai bine să plec la București, acolo unde am muncit în construcții”, își începe povestea Florin Lazăr care își amintește că mama lui nu a fost de acord și a rămas acasă plângând. A lucrat în București aproape trei ani, timp în care a întâlnit oameni care l-au ajutat foarte mult, oameni de la care a avut ce învăța și care practic l-au format ca om. Chiar dacă era foarte greu, Florin spune că niciodată nu a dat înapoi. Numai că, la un moment dat, a simțit nevoia unei schimbări. Și a decis să plece în Italia.

De la spălat vase la meserie desăvârșită

A părăsit țara în 2009 și drumul l-a purtat într-un mic orășel de lângă Roma, Italia, unde a început să lucreze într-o pizzerie. „La început am fost ajutor de pizzer, spălam vase, eram un fel de om bun la toate”, își derulează Lazăr povestea. Apoi, a prins îndemânare și a „furat” meserie iar după doi ani a primit mână liberă să facă pizza. În localul respectiv se servea pizza la metru, la tavă. După cinci ani în care a făcut kilometri de pizza, Florin Lazăr și-a propus să urmeze un curs sau o școală pentru a obține o diplomă pentru a i se recunoaște meseria. Astfel, în 2016 a ajuns la Roma, la cea mai mare școală de bucătari și pizzeri, Scuola Italiana Pizzaioli, unde a studiat timp de trei luni. Practic, prin școala respectivă și obținerea diplomei și-a desăvârșit meseria, obținând recunoaștere din partea oricărui angajator.

1 de 5

Pe drumuri europene…

După o altă perioadă de lucru în Italia, alte drumuri i s-au deschis lui Florin Lazăr. Așa că în 2017 a plecat în Irlanda. „Acolo era bine dar m-am confruntat cu multe probleme, în special cu necunoașterea limbii engleze. Dar erau și probleme de climă și nu m-am acomodat. Așa că am rămas în Irlanda doar șase luni”, a spus Florin Lazăr, care a decis să se întoarcă în Italia. Numai că după o săptămână a primit câteva oferte de nerefuzat de la Londra. „Am plecat la sfârșitul lui 2017 în Anglia. Acolo a fost un haos total. Locuiam cu alți patru oameni într-o cameră. N-am rezistat mai mult de trei luni”, continuă povestea Florin, care, de la Londra a plecat direct în Spania, într-un mic orășel de lângă Malaga.

„Acolo, era o zonă turistică, foarte frumoasă, lângă mare. M-am îndrăgostit de acel loc. Numai că acolo unde am lucrat era un patron care nu mă lăsa să mă desfășor. Trebuia să fac cum zice el, nu să-mi folosesc eu cunoștințele. Asta m-a făcut, din păcate, să stau doar trei săptămâni în Spania”, duce povestea mai departe Florin Lazăr. Așa că drumul l-a purtat înapoi în Italia, unde, după numai o lună a plecat în Germania, la Munchen. „De când am plecat în Irlanda, scopul meu a fost sa strâng bani și să vin acasă, în România, să deschid un restaurant. Din acest punct de vedere, salvarea mea a fost Germania, pentru că acolo am reușit să pun bani deoparte”, a continuat Florin. Experiența din Germania a fost practic o perioadă de sacrificiu, în care tot ce a câștigat a pus deoparte.După un an și șapte luni de muncă în țara lui Goethe, anul acesta, în luna mai s-a întors în Bacău. În toți anii petrecuți în străinătate, Florin a venit acasă, în vacanță, doar de câteva ori, odată la mulți ani.

Sosit acasă, s-a mișcat repede, și, la 1 iunie a deschis pizzeria din Parcul Trandafirilor. În acest moment, în restaurant Florin este pizzer și practic este de neînlocuit, are doi nepoți care sunt barmani-ospătari, sora îl mai ajută la veselă și curățenie și mai are un om la delivery. La început lucrurile nu au stat pe roze.

„După prima lună am fost foarte dezamăgit. Am crezut că în curând voi pune lacătul pe ușă și voi pleca iar prin Europa”, spune Florin Lazăr care recunoaște că nici nu a întreprins acțiuni de promovare. Așa că a încercat mai multe variante de reclamă și lucrurile au început să meargă. Întrebat de ce este pizza lui deosebită față de altele din oraș, Florin spune că are o rețetă proprie pentru blat, creată de el. „Tot timpul am încercat să inovez și astfel am ajuns la rețeta mea, care are succes”, întărește Lazăr discuția. Ingredientele pe care le folosește le procură de la o firmă italiană care are distribuție și în Bacău. La pizzeria „Il Campione” din Parcul Trandafirilor Florin pregătește 29 de feluri de pizza, sortimente din ce în ce mai apreciate de băcăuani. Dincolo de toate acestea, Florin Lazăr se gândește deja la viitor și vrea să dezvolte afacerea.

„Vreau să fac ceva care nu mai există în Bacău. Să fie ceva deosebit. Dar acest lucru o să-l fac cel mai probabil de anul viitor”, mai spune Lazăr. Pentru pofticioșii de pizza bună, spunem că cea mai ieftină pizza de la „Il Campione” costă 21 de lei iar cea mai scumpă, doar 29 de lei. Acestea pot fi servite la pizzerie zilnic între orele 11.00 și 23.00, practic până la ultimul client, sau prin delivery între orele 11.00 și 15.00. Comenzile se fac prin telefon la numărul 0732.399.931.

La Teatrul „Radu Beligan” va avea loc, vineri, 6 septembrie, de la ora 18.00, Spectacolul caritabil „Suflet de Erou 10”, organizat de Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități (AMVVD) „Sf. Mc Dimitrie-Izvorâtorul de Mir”, în asociere cu Primăria Municipiului Bacău. Intrarea la spectacol este gratuită.

Evenimentul face parte din proiectul prin care se va construi la Aninoasa, lângă Mănăstirea Dealu și în apropiere de Târgoviște, primul și unicul centru de recuperare și refacere pentru veterani (militarii veterani și veteranii cu dizabilități din teatrele de operații în care sunt și trupe din România) și pentru membrii AMVVD, văduvele și copiii orfani ai militarilor căzuți în teatrele de operații.

Până acum, veteranii erau tratați numai în centre medicale din străinătate.

Interpreții din programul spectacolului sunt Muzica Militară a Garnizoanei Bacău, Ansamblul „Roua Precistei”, Ansamblul folcloric „Ecoul din vale”, Dana Dăncilă, Marius Strugariu și Liviu Atodiresei.

Primăria Bacău susține acest eveniment cu suma de 13.100 de lei din bugetul local.

Primăria municipiului Bacău a trasat marcaje suplimentare în zona unităților de învățământ din oraș, pentru prevenirea evenimentelor rutiere.

Un băcăuan a descoperit, zilele trecute, nu mai putin de 234 de monede de aur, datând din secolul XIX. Acestea au fost predate Direcției Județene de Cultură, conform legii.

Anunțul a fost făcut de unul dintre primii căutători legali de comori din județul Bacau, Florin Boșoteanu pe site-ul history-prospectors.com.

„Toate monedele au fost descoperite într-o cutie metalica, degradata de trecerea timpului și mineralizarea puternica a solului. Zona în care s-a făcut descoperirea este linia frontului din primul război mondial, o zona în care au fost prezente armata rusa și armata romana, puternic bombardata de artileria germana și austro-ungara în anul 1917”, spune Florin Boșoteanu.

Tezaurul este format din 191 monede austro-ungare, 32 monede turcesti, 10 monede rusesti și o moneda din Anglia.

Se presupune că aceste monede au fost prada de război, după trecerea trupelor rusești prin localitățile în care s-a mutat frontul.

Poliţiştii din Târgu Ocna au acţionat pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor contra patrimoniului.Au fost identificaţi bănuiţii a trei infracţiuni de furt şi prejudiciile au fost recuperate.

La data de 03 septembrie a.c., poliţiştii din Târgu Ocna au acţionat pe raza de competenţă în vederea identificării unor persoane bănuite de săvârşirea a trei infracţiuni de furt.

Astfel, în urma cercetărilor specifice efectuate de poliţişti, s-a stabilit că doi tineri, de 13 şi 19 ani, în luna august a.c., ar fi sustras o poşetă aparţinând unei localnice de 70 de ani şi două biciclete ce fuseseră depozitate în scara blocului de locuinţe, de către un bărbat de 37 de ani.

Ca urmare a investigaţiilor efectuate, poliţiştii au recuperat bunurile sustrase.

Cei doi bănuiţi sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de furt şi furt calificat.

De asemenea, a fost identificat un bărbat de 40 de ani, din Târgu Ocna, bănuit de comiterea infracţiunii de furt, constând în faptul că ar fi sustras un telefon mobil aparţinând unei localnice, cauzând un prejudiciu în valoare de 2000 de lei.

Telefonul mobil sustras a fost recuperat de poliţişti.

Cercetările sunt continuate în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a celor în cauză.