Varujan Vosganian, candidat al Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) la alegerile pentru Parlamentul European, va fi prezent astăzi, 3 mai, în Bacău.
Varujan Vosganian este deputat și președinte al organizației județene ALDE Iași.
După întâlnirea cu membrii partidului, care va avea loc la sediul din str. Pictor Aman, nr.94, Vosganian va susține o conferință de presă, de la ora 13.00, privind principalele teme ale ALDE la alegerile europarlamentare din 26 mai.
După un sfârșit de lună aprilie plin de evenimente, artista Maria Șalaru demarează în trombă și în luna mai. Astfel, încă din primul weekend, artista băcăuană va participa împreună cu o parte din elevii săi la un festival la Constanța, festival organizat de Centrul de Cultură „Teodor Burada”.
„Merg la acest festival însoțită de 10 dintre elevii mei de la Deleni, care sunt și elevi ai Școlii Populare de Artă, dar care fac parte din grupurile «Mugur de stejar» și «Gospodinele» din Deleni, dar și cu cei mai buni elevi ai mei din Bacău”, a declarat interpreta Maria Șalaru, profesoară la Școala Populară de Artă din Bacău.
După reprezentațiile de pe litoral, Maria Șalaru va avea un eveniment foarte important pentru ea, despre care ne-a spus: „Pe 12 mai voi fi nășică de botez. O voi boteza pe Irina Maria Motoca, fiica preotului Motoca de la Goioasa, iar la petrecere voi susține și un moment artistic alături de frățiorii Irinei, Sara și Teodor, care sunt elevii mei. Eu am compus un cântec pentru micuța Irina Maria care va fi cântat de «bobocei» chiar în timpul sfintei liturghii de botez.” Un alt eveniment de anvergură pe care îl va organiza îndrăgita cântăreață de muzică populară va fi „Festivalul Florilor”, o primă ediție, care va avea loc la restaurantul „Podu’ cu Lanțuri”, pe 25 mai.
„Cred că este un festival care-și merită locul în comunitatea noastră sau poate chiar la nivel național. Trebuie să subliniez că participanții vor primi diplome și va exista și un trofeu, dar să nu dezvăluim prea multe, deocamdată”, a spus Maria Șalaru. Spectacolul „Festivalul Florilor” va fi organizat în colaborare cu Școala Populară de Artă Bacău, va fi filmat pentru Est Tv și va avea o listă impresionantă de artiști participanți cum ar fi Anton Achiței, George Cojocărescu, Mitriță Crețu, Constantin Bahrin și mulți alții.
Fostul sediu al PNL Bacău a fost asaltat, joi, de o întreagă armată de tineri înarmați cu greble și lopeți.
Adolescenții au venit, chiar de Ziua Tineretului, să facă ordine în viitorul lor sediu, de pe strada Vasile Alecsandri, imobilul fiind destinat să devină Centru pentru Tineret.
La fața locului a ajuns și primarul Cosmin Necula, care a promis încă de anul trecut că această locație va deveni centru pentru tinerii din Bacău.
„Tinerii din oraș au nevoie de un loc al lor și astăzi (ieri, n.r.) le-am propus ca de ziua lor să vină și să facă puțină curățenie aici”, a declatat primarul Necula.
În imobil a funcționat ani de zile organizația județeană a PDL și apoi a PNL.
Contractul de închiriere nu a mai fost prelungit de municipalitate de anul trecut.
Pentru cetățenii comunei Poduri, 1 Mai a fost cu adevărat o zi a muncii. La îndemnul primăriei, oamenii au pus mâna pe hârleț și sapă și au urcat, dimineață, pe dealul din Cernu.
„Am anunțat acțiunea și oamenii chiar au răspuns chemării noastre, spune primărița Diana Albu. Împreună am plantat peste 2300 de puieți de molid și brad. Mulțumim din suflet celor care au avut plăcerea și bunăvoința de a se alătura colectivului Primăriei Poduri!”
Acțiunea „Dăm viață”, inițiată de autoritățile locale, a fost sprijinită de Ocolul Silvic Moinești, care a adus și puieții. Proiectul face parte din seria acțiunilor dedicate împlinii a șase secole de la atestarea comunei, programate a se desfășura de-a lungul întregului an.
Au fost părtași la împădurire pr. Vasile Popa, parohia Poduri-Rusăiești, și pr. Alin Ciobanu, parohia Bucșești, consilieri, profesori și elevi, dar și alți voluntari, podureni iubitori ai naturii. Între aceștia, artiștii grupului folcloric „Păunașii”, coordonat de Alina Muncilă. A fost prezent și Sorin Șova, consilier județean independent.
În total, o sută de persoane au renunțat la tradiționalul 1 Mai, cu bere și mici la grătar, și au pus umărul la plantarea molizilor pe dealul din Cernu.
La data de 01 mai a.c., patrula mixtă formată din poliţist şi jandarm, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiunilor de serviciu pe raza comunei Cleja, au depistat în flagrant, un bărbat de 49 de ani, care conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
În urma testării bărbatului în cauză cu aparatul etilotest, rezultatul a fost 0,59 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
La aceeaşi dată, poliţişti din cadrul Secţiei 8 Poliţie Rurală Buhoci au depistat în trafic, un bărbat de 37 de ani, care conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
În urma testării bărbatului în cauză cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,43 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
Poliţişti din cadrul Biroului Rutier Bacău au depistat în flagrant un bărbat de 36 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe strda Alexei Tolstoi, sub influenţa alcoolului.
În urma testării tânărului în cauză cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
La data de 30 aprilie a.c., în jurul orei 21.00, o patrulă de poliţie din Buhuşi, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, au depistat în apropierea trecerii la nivel cu calea ferată din comuna Filipeşti, un autoturism răsturnat în şanţ.
În urma verificărilor efectuate de poliţişti, a fost identificat conducătorul auto, un bărbat de 46 de ani, din localitate, care, în timp ce conducea autoturismul în cauză pe drumul comunal, ar fi pierdut controlul asupra direcţiei de mers, ricoşând în şanţ.
Din impact au rezultat doar pagube materiale.
În urma testării bărbatului cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
La data de 30 aprilie a.c., poliţiştii Secţiei 4 Poliţie Rurală Podu Turcului au depistat pe raza comunei Tătărăşti, un autoturism, condus de un tânăr, de 16 ani, din comuna Corbasca, care, la semnalul regulamentar de oprire efectuat de poliţişti, a părăsit autoturismul şi a fugit pe un teren agricol din apropiere.
În urma verificărilor efectuate de poliţişti a fost identificat conducătorul auto, în vârstă de 16 ani.
De asemenea, poliţiştii au stabilit că, autoturismul în cauză ar fi fost condus în aceeaşi zi şi de către un minor de 17 ani, din comuna Tătărăşti, care, ulterior, l-ar fi încredinţat prietenului său, de 16 ani, deşi ar fi cunoscut faptul că nu deţine permis de conducere.
În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și încredințarea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care știe că nu deține permis de conducere.
Constantin Ciosu, profesor de desen și renumit caricaturist, s-a născut în Moinești în ziua de 29 septembrie, 1938. „Drept să vă spun nu știu cum am ajuns caricaturist.
În școală eram foarte bun la caligrafie, dar îmi plăcea mult și desenul. Când eram în clasa a VIII-a am trimis primul meu desen la un ziar, la «Steagul Roșu», care mi l-a publicat imediat, după un timp chemându-mă chiar să mă angajeze acolo…
Pe vremea lui Ceaușescu, caricaturile erau aluzive, trebuia să mergi pe ocolite ca să ajungi la poantă. Școala de caricatură românească este foarte apreciată în lume, păcat că nu avem până la ora actuală în țară, un muzeu al caricaturiștilor.”
Fragment din „Interviurile Deșteptării”, 9 aprilie 2004, interviu realizat de Carmen Mihalache Popa.
Maestru al desenului satiric, Constantin Ciosu a adunat în cariera sa artistică, până la începutul acestui an, 167 de premii.
Renumitul formator Michel Boiron- director la CAVILAM – Alliance française de Vichy- revine în Bacău la invitația Asociației „Accentul Circumflex” a profesorului de limbă franceză Angela Sterpu.
Acesta va susține o conferință, mâine, 3 mai, la Universitatea „George Bacovia”, începând cu ora 9.30.
Tema conferinței este „Dezvoltarea modelelor de comunicare clasică în direcția de motivație: întelegerea, producția, interacțiunea și meditația”.
Vor urma apoi și ateliere practice, dar și premierea cadrelor didactice care s-au remarcat în activitatea metodică.
Se vor împlini anul acesta 20 de ani de când Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat ziua de 12 august ca fiind Ziua Internațională a Tineretului. Ființând sub imperiul obsesiei de a fi simpatizați de electorat, peste numai cinci ani, parlamentarii români au aprobat și o zi băștinașă a Tineretului, pentru 2 mai, dublând sărbătoarea internațională. Astfel, o singură dată pe an, guvernanții își aduc aminte de tineri, de cei care au fost/ sunt obligați să părăsească țara sau formează marea masă a șomerilor.
Ziua Tineretului… A devenit și un fel de zi a tinerei… vrajbe. Manipulați de cei îmbătrâniți urât în cloaca politică, unii tinerii uită repede că trăiesc în țara în care dacă ar izbucni zilnic o revoluție aceasta ar avea temeiuri depline. Din varii partide, mulți tineri își trimit, și de ziua lor, săgeți otrăvite, uitând de idealurile care ar trebui să-i unească pentru a semna decesul dictaturii cronicului reumatism politic mioritic. Ei au în față „numai cadavre care le vorbesc despre «idealuri»”, cum ar zice Cioran. Despre „idealurile” lor, ale „reumaticilor”. Alții (nu toți, evident), scârbiți de acest spectacol al minciunii, se refugiază în câte o Vama Veche și declară aidoma unui tânăr recent intervievat: „M-am plimbat prin toată plaja, am băut ca ultimul animal, dar sunt OK”. Știm că animalele nu beau, dar declarația poartă povara tragediei alienării.
Mi-aș dori o Zi a Tineretului în care să regăsim bucuria împlinirii tinerilor eminenți, a tinerilor care sunt încurajați cu proiecte realiste ca să rămână în țară, a tinerilor care vor să se întoarcă din străinătate, a tinerilor respectați în școli și universități, a tinerilor pentru care România nu reprezintă doar amintirile romantismului copilăriei/ adolescenței, Paștelui și Crăciunului. Altfel, Ziua Tineretului va rămâne doar ceea ce este: o altă zi a demagogiei deșănțate.
1 mai muncitoresc, sărbătorit la iarbă verde cu grătare și stropite din belșug cu bere. Așa era tradiția românilor care anul acesta a avut de suferit din mai multe motive. Primul, și cel mai întemeiat, a fost vremea. Și ploaia. Și frigul. Al doilea, că nu toți au fost liberi, iar cei care au fost liberi au legat 1 mai cu sărbătorile pascale și au plecat din oraș. Toate acestea au făcut ca locurile preferate de băcăuani pentru ieșit la un grătar și voie bună să rămână pustii. Sau aproape pustii.
Pentru că în ciuda reprizelor de ploaie au fost unii care au înfruntat vicisitudinile vremii și au respectat tradiția. Ce-i drept, în parcul Gherăiești îi numărai pe degete. Majoritatea dintre cei care au ieșit la un mic și o bere în acest parc făceau parte din Asociația Surdo-Muților așa că ne-a fost cam greu să comunicăm. Important este că pentru ei conta doar faptul că erau împreună, iar buna dispoziție li se putea citi pe chip.
Undeva, lângă un alt grătar amenajat de municipalitate, era un grup de tineri, foarte concentrați. Un val de ploaie tocmai își făcea simțită prezența. La o masă de joc concentrarea era atât de mare că nu s-a făcut niciun gest. Doar în zona de grătare s-au deschis câteva umbrele.
„Este o zi frumoasă. Ce dacă plouă? Lasă să plouă, că e nevoie la plante. Eu am ieșit cu copiii la un grătar, ca să păstrăm tradiția. Indiferent ce-a fost, noi an de an am venit la Gherăiești de 1 mai. Important este să fim sănătoși”, a spus Maria Iancu odihnindu-se pe o bancă.
Cam așa au stat lucrurile în zona grătarelor. Ceva mai departe, în parcul Gherăiești era liniște și pace. Doar doi tineri care culegeau… iarbă, probabil pentru iepuri sau ce orătănii or avea pe acasă. Ceva mai departe, dintr-o mașină parcată au coborât câțiva băcăuani cu sacoșele încărcate. Sigur aveau masa pregătită de acasă. Alți băcăuani au fost la muncă și, din câte am înțeles de la niste prieteni, au făcut comandă la restaurant de mici. Ce dacă erau la muncă? Oricum, gândurile le-au fost la vacanță. Dar până la vacanță să sperăm că vremea se va îndrepta și să mai completăm, măcar, cu o ieșire la iarbă verde. La un mic, la un cârnat… În oraș, stegurile tricolore au fluturat și ele, tot în ploaie. O ploaie de 1 mai 2019.
După o creștere surprinzătoare a restanțelor la creditele bancare ale băcăuanilor în luna februarie, în luna martie acestea au scăzut din nou, cu aproape 1,5 milioane de lei, și a fost de peste 88,6 milioane de lei. Valoarea creditelor este însă în creștere din luna decembrie, iar în luna martie a ajuns – confom datelor făcute publice de Banca Națională a României (BNR) – la peste patru miliarde de lei. Și totalul economiilor populației în bănci a fost în creștere și a ajuns la aproape 11,5 miliarde de lei.
Județul Bacău are, în Regiunea Nord-Est, a doua cea mai mare valoare a creditelor bancare primite de populație, iar în luna martie ponderea restanțelor în total credite a scăzut din nou, după ce în februarie crescuse față de tot ce s-a întâmplat din noiembrie 2017. Conform datelor BNR, în Bacău ponderea restanțelor în total credite a scăzut la 2,21% în martie, față de 2,27% în luna februarie și 2,98% în noiembrie 2017. Și în Regiune proporția a scăzut în martie, față de februarie, de la 3,06 la 3,01%. În octombrie 2017 proporția depășise 4%.
Pe locul al doilea la credite, în regiune
În Regiunea Nord-Est, ponderea cea mai mare a restanțele în total credite o are județul Botoșani (7,52%). În valoare, cele mai mari restanțe rămân cele din județul Iași, de 246,20 de milioane de lei, însă și valoarea creditelor este cea mai mare în Iași, de 9.756 de milioane de lei. Valoarea creditelor, în volum, pentru județul Bacău a scăzut sub jumătatea celei din Iași.
Fără îndoială, ați văzut confruntările de stradă de la Caracas, unde câteva sute de persoane s-au confruntat cu forțele armate ale țării după ce auto-proclamatul președinte sprijinit de SUA a cerut poporului să iasă la revoluție.
Am urmărit printre picături cele petrecute în Venezuela și nu m-a mirat deloc atitudinea presei occidentale, mai ales a celei americane care deja trecuse de partea „poporului”.
De altfel, CNN și BBC au și fost interzise în Venezuela din cauza propagandei la care se pretau. Ce nu a spus mass-media occidentală a fost implicarea companiilor militare private, care recrutează mercenari pentru Venezuela.
De fapt, asistăm la o copie a scenariului din Siria. Se inventează o revoluție, se aduc luptători din afară care să se bată cu trupele guvernamentale și apoi se caută motive pentru o intervenție externă.
Că doar nu o să lase cineva țara cu cele mai mari resurse de petrol din lume să se autoguverneze… Cum am mai spus-o, problema principală a țării este petrolul. Dacă nu ar fi avut această resursă, nimeni nu ar fi avut ceva de împărțit cu țara.
Dar Chavez a decis că petrolul este o resursă națională de care trebuie să beneficieze întreg poporul, nu doar o mână de privilegiați. Din cauza asta nu este pace în Venezuela. Faptul că tentativa de lovitură de stat a eșuat nu contează prea mult; se vor băga în continuare bani și resurse în pregătirea alteia.
Până atunci continuă războiul hibrid, cu atentate, conducte aruncate în aer, generali morți în accidente misterioase de elicopter. Iar, între timp, rușii se infiltrează în zona. Deocamdată, în operațiuni de contrainformații.
Acționarii societății Aerostar, din Bacău, au aprobat Raportul administratorilor aferent exercițiului financiar 2018. Conform acestui document, cifra de afaceri a companiei a fost, anul trecut, de aproape 354 de milioane de lei, cu venituri totale de peste 379 de milioane de lei și cheltuieli totale de aproape 292 de milioane de lei. În acest fel, profitul net al exercițiului a fost de aproape 80 de milioane de lei.
Din profit, aproape 16,5 milioane de lei vor fi repartizate ca dividende, plătibile la 26 iunie 2019. Profitul reinvestit este de peste 26 de milioane de lei, aproape 37,5 fiind trecute în categoria „rezerve statutare”. Din bugetul anului 2019, pentru vouchere de vacanță s-au aprobat 572.000 de lei.
„S-au făcut investiții care se ridică la aproape 29 de milioane de lei, în creștere cu 23% față de anul 2017 – a spus președintele director general al societății, Grigore Filip. Vom aloca resurse semnificative pentru viitor. Misiunea continuă!”.
Aerostar este furnizor de prim rang pentru Ministerul Apărării Naționale și a fost desemnată Centru de mentenanță al avioanelor F-16 ale Armatei României.În aceeași măsură, profilul de Centru regional de excelență în domeniul întreținerii de avioane civile s-a consolidat, iar Aerostar este solid ancorată în lanțurile globale de furnizare din domeniul aviației ca partener de încredere în programe de fabricație aeronautică.
De Sărbătorile Pascale, sportivii CSM Bacău și CS Nautica Bacău au participat la competiția internațională „6th Talent Cup”care a avut loc la Sofia, Bulgaria, concurs la care au participat sportiv din Rusia, România, Serbia și Bulgaria.
Evoluția înotătorilor băcăuani a fost excelentă și încununată cu 11 medalii dintre care 2 de aur, 4 de argint și 5 de bronz. De la CSM Bacău cele mai bune rezultate au fost înregistrate de Daniel Botez, argint la 50 m future și bronz la 50 m spate; Robert Adam, aur la 50 m bras, aur la 100 m bras și argint la 200 m bras; Allegra Tudor, argint la 100 m future, bronz la 50 m future și bronz la 200 m bras.
De la CS Nautica au fost pe podium Mihnea Deleu, argint la 100 m future, Alexander Posa, bronz la 50 m spate și Petra Posa, bronz la 50 m bras.
„A fost un concurs bun în care sportivii noștri au reușit calificări în finale obținând și câteva recorduri personale, fapt ce mă bucură. Aștept cu nerăbdare sfârșitul de săptămână când înotătorii noștri vor avea șansa să își îmbogățească timpii la Cupa Bistriței, competiție ce se va desfășura în Bacău”, a declarat Sabin Jitaru, antrenor CSM Bacău. Cupa Bistriței se va desfășura la Bazinul de Înot din Bacău pe 4 și 5 mai.
Exact de Ziua Muncii, cunoscutul interpret George Cojocărescu a împlinit 20 de ani de la debutul său artistic. Mai precis, pe 1 mai 2009, George Cojocărescu participa într-un spectacol la Casa de Cultură „Vasile Alecsandri” care conținea dansuri populare tradiționale pe muzică interpretată de soliștii Vasilica și Maria Tătaru și Letiția Vițelaru.
De atunci s-au scurs 20 de ani, timp în care George Cojocărescu, pe lângă o carieră artistică impresionantă pe care o cunosc aproape toți băcăuanii, a studiat la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj Napoca, Extensia Piatra Neamț, iar acum este și profesor de canto.
Are la activ două culegeri de folclor și un studiu etnografic, a scos un album de colinde și unul de romanțe și a câștigat nenumărate concursuri și festivaluri renumite.
Pe lângă toate acestea, artistul băcăuan a fost gazdă la mai multe emisiuni de televiziune și a urmat și Facultatea de Silvicultură.
La 17 ani de la deschiderea stagiunii muzicale susținută constant la Biblioteca „Radu Rosetti” din Onești de Extensia (facultatea de muzică) de la Piatra Neamț a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, inginerul oneștean Nicolae Doileț a dat publicității un album dedicat stagiunii și artiștilor care au susținut-o.
Volumul, intitulat „Armonie. Exemplaritate. Măiestrie”, cuprinde mesajele către publicul oneștean ale interpreților instrumentali și vocali care au concertat, prezentarea cv-urilor profesionale și artistice ale unora dintre ei, un veritabil sinoptic al concertelor susținute în cei 17 ani și o evocare a evenimentului aniversar organizat în octombrie trecut la Piatra Neamț cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înființarea Extensiei Academiei Muzicale din Cluj-Napoca.
În cele peste 150 de pagini ale albumului apar, astfel, între alții, violonistul Alexandru Tomescu – cel care în mai 2010 a venit pentru prima oară în Onești cu celebra vioară Stradivarius Elder-Voicu, la care cântă de câțiva ani -, percuționistul Grigore Pop, violoncelistul Răzvan Suma, sopranele Daniela Vlădescu și Bianca Ionescu, pianistul Horia Mihail și o întreagă pleiadă de formații muzicale și soliști din România, Italia și Iran.
Volumul este bogat ilustrat în toate capitolele sale și este rezultatul unui proces tipografic de cea mai bună calitate, ieșit din teascurile Tipografiei Magic Print din Onești.
„Muzica – spune autorul cărții – este o mândră și nobilă bucurie pentru oneșteni. Iar în lucrarea organizată de mine am vrut să creionez sufletul ei permanent. Compozitorul Frederick Delius considera că «muzica este o izbucnire a sufletului», iar pentru melomanii oneșteni cei care au făcut ca «flacăra» acestei arte să răzbată cât mai sus sunt muzicienii de la Extensia Piatra Neamț”.
Autorităţile locale din Dărmăneşti (judeţul Bacău) au realizat în cimitirul militar maghiar al satului depopulat Valea Uzului, o parcelă de morminte ale unor soldaţi români, fără să fi solicitat în acest sens acordul primăriei din Sânmartin, care întreţine şi îngrijeşte cimitirul, a anunţat luni portalul Szekelyhon.ro conform agenției maghiare de știri MTI.
Potrivit portalului, la 17 mai, primăria intenţionează să inaugureze memorialul dedicat soldaţilor români căzuţi în Primul şi
cel de-Al Doilea Război Mondial, amplasat în cimitirul militar maghiar. Ca parte a pregătirilor, în cimitir au fost ridicate 52 de cruci de beton şi o cruce mare ortodoxă, realizată tot din beton.
Potrivit portalului, cimitirul militar se află într-o zonă pe care atât Primăria Sânmartin, cât şi cea din Dărmăneşti o consideră ca fiind a ei. Autorităţile locale din aşezarea moldovenească au hotărât în luna martie reclasificarea zonei şi spun că au obţinut şi aprobarea Ministerului Apărării din România pentru înfiinţarea unei parcele româneşti în “cimitirul militar internaţional”.
Primăria din Sânmartin a somat Dărmăneştiul să retragă decizia, în caz contrar rezervându-şi dreptul de a acţiona în instanţă.
În declaraţia dată agenţiei ungare de presă MTI, András Gergely, primarul localităţii Sânmartin a spus: consideră că
ocuparea cimitirului de către cei din Dărmăneşti este o acţiune arbitrară, un act profanator, o demonstraţie de putere. Acesta a mai relatat că cimitirul militar din Valea Uzului se află în inventarul satului pe care îl conduce, iar cea mai recentă confirmare a averii aşezării a avut loc în 2010, printr-o hotărâre de guvern emisă de către Guvernul României.
Cimitirul a fost înfiinţat în 1917 pentru soldaţii armatei austro-ungare care au murit în urma ofensivei Armatei Române în Transilvania de la 1916, a spus primarul maghiar. Majoritatea soldaţilor îngropaţi aici au făcut parte din regimentul 10 infanterie de la Miskolc, cei mai mulţi dintre ei fiind maghiari.
Primarul a mai adăugat că în ultimii ani, cimitirul a fost renovat din resursele administraţiei locale şi din donaţiile
Ministerului Apărării din Ungaria şi a unor persoane fizice. În locul care este împrejmuit şi în care intrarea se face printr-o poartă secuiască, au fost ridicate aproximativ şase sute de cruci de lemn, pe care au fost trecute numele soldaţilor maghiari căzuţi în luptele din Valea Uzului. Renovarea nu s-a încheiat încă, se mai plănuia amplasarea a încă două rânduri de cruci de lemn, a mai adăugat primarul maghiar.
O parte dintre crucile de beton ridicate în cinstea soldaţilor români au fost amplasate pe aleile cimitirului, o altă parte pe mormintele încă nesemnalizate ale unor soldaţi maghiari. Primăria din Dărmăneşti a procedat la fel ca un cuc, care îşi aşează ouăle în cuibul altor păsări, a spus András Gergely. În opinia primarului din Sânmartin, şi pentru soldaţii români căzuţi în Valea Uzului este un lucru ofensator că memorialul lor nu este amplasat acolo unde se odihnesc în mod real.
“Acesta este un furt, un act profanator şi o demonstraţie de putere. Dacă ne-ar fi contactat, spunându-ne că se doreşte ca aici să fie amplasat un memorial şi pentru soldaţii români căzuţi la datorie, s-ar fi putut găsi o soluţie. Însă nu despre asta a fost vorba, important a fost nu ca soldaţii români să aibă parte de un loc de cinste, ci s-a dorit să se lovească în maghiari, să fie profanat un loc sfânt al acestora”, a spus primarul.
La est de Carpaţi, în valea râului Uz, Armata Maghiară a purtat, atât în Primul Război Mondial, cât şi în cel de-Al Doilea
Război Mondial, bătălii sângeroase cu Armata Română, care a fost susţinută de forţe din Rusia şi din Uniunea Sovietică. Cimitirul militar din Valea Uzului este cel mai mare şi mai important memorial din Harghita, care este dedicat Primului Război Mondial.
În 1994, în cimitir a fost ridicat şi un monument dedicat militarilor maghiari căzuţi în zonă în cel de-Al Doilea Război
Mondial, aici având loc, la data de 26 august a fiecărui an, comemorări de mare anvergură.
Din punct de vedere administrativ, localitatea Valea Uzului aparţine de comuna Sânmartin din judeţul Harghita, care se află la 33 km distanţă, dar este mai aproape de Dărmăneşti aflat la 25 de km. Ultimul locuitor al aşezării s-a mutat de aici în anul 2017.
Pentru aşezările aflate la periferia Ţinutului Secuiesc, reprezintă o problemă constantă faptul că la înfiinţarea din 1968 a judeţelor, autorităţile comuniste nu au trasat limitele judeţelor de-a lungul vechii graniţe maghiaro-române, ci mai la vest de aceasta. După 1989, între localităţile din Ţinutul Secuiesc şi din Moldova au apărut o serie de litigii cu privire la drepturile de proprietate. (Flux24)
Nu mai facem istorie, toată lumea ştie că 1 Mai este Ziua Internaţională a Muncii, sărbătorită în majoritatea ţărilor lumii, indiferent de regimul politic. De obicei, este o zi liberă, muncitorii petrecând după tradiţie, fie la manifestări publice, demonstraţii, defilări, cum şi astăzi se întâmplă în ţările cu regim comunist, fie în grupuri restrânse, colective de la aceleaşi societăţi comerciale.
Era, la noi, o mare sărbătoare, oamenii muncii, după ce defilau şi raportau „iubiţilor conducători” mari realizări şi, inevitabil, mari angajamente cu cincinale îndeplinite în trei ani şi jumătate, îşi vedeau de-ale lor: mici, bere, muzică. Astăzi, de 1 Mai, a rămas doar acea zi liberă, unii mai văd câte un premiu, câte un set de bonuri, iar dacă este vreme frumoasă, ies la iarbă verde cu prietenii şi familiile. Numărul muncitorilor clasici s-a înjumătăţit, au intervenit roboţii, sindicatele, organizaţiile care le apărau drepturile, şi-au diminuat importanţa, multe au dispărut sub presiunea politicului şi a marilor corporaţii, fiind înlocuite cu „dialogul social”, o formă fără fond.
Au apărut noi concepte, noi teorii despre statul global, democraţie restrânsă, intelectualii industriali, muncitorii fiind chemaţi să-şi valorifice inteligenţa, talentul şi dăruirea alături de marile corporaţii şi concerne industriale, ca parte a bunăstării generale.
Este, însă, o iluzie, în continuare s-au mărit discrepanţele salariale între elita conducătoare şi muncitori, între intelectualitatea tehnică şi cei care duc greul, în continuare drepturile fundamentale, cele înscrise în contractele de muncă sunt încălcate, ziua şi săptămâna de lucru sunt la cheremul patronului, cum şi salarizarea este un mod de şantaj şi ameninţare, muncitorul rămânând fără apărare, cu toate că 1 Mai nu a fost scos din calendarul sărbătorile celor ce muncesc, ci, doar, şi-a încetat semnificaţia iniţială.
„Consiliul Județean Bacău este deschis unei colaborări prin asocieri și prin parteneriate. Am avut o colaborare bună cu orașul Târgu Ocna prin proiectele implementate. «Tema» pentru această vizită este de a accelera lucrările la proiectul prin care se asfaltează drumul care duce la Salina Târgu Ocna, care a obținut finanțare din septembrie 2015 și încă nu este finalizat. Pentru județ, pentru întreaga regiune, consider această stradă «o poartă de intrare» în județul Bacău, deoarece numărul turiștilor ce vizitează Salina a crescut foarte mult în ultimii ani!”, a declarat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău la sfârșitul săptămânii trecute la Târgu Ocna, unde a participat la ședința Consiliului Local al acestui oraș. Acesta a amintit de ajutorul dat de Consiliul Județean la asfaltarea străzii Gălean, a drumului spre Mănăstirea Măgura (a cărui modernizare s-a realizat din bugetul propriu al CJ), precum și de asfaltarea, în urmă nu cu mulți ani, a drumului național Oituz – Pârgărești – Târgu Ocna. Referindu-se la numărul de turiști care vizitează Salina Târgu Ocna, consilierul local Ionel Ilie (care este și director al acestei firme), a dat pentru 2018 cifra de 265.000 și a subliniat faptul că în acest an, în primele patru luni, deja se înregistrează o creștere cu 12 la sută față de primul semestru al anului trecut.
În contextul situației actuale, în care de mai multe zile s-au reluat lucrările de reabilitare și asfaltare la strada Salinei, Sorin Brașoveanu s-a interest și dacă sunt întrunite toate elementele pentru finalizarea lucrărilor la această stradă, dar și dacă cei care efectuează lucrarea au capacitatea de a le finalize. „Am văzut că acum sunt lucrări care se execută la jumătate din distanța străzii, care e de 800 m! Această stradă este la fel de importantă ca și strada Aeroportului din Bacău, unde accelerăm ca până în august- septembrie, lucrările să fie finalizate!”, a mai spus președintele Brașoveanu în ședința CL Tg. Ocna.
Dispute legate de Ordonanța 114 a Guvernului României
De cealaltă parte, primarul orașului Târgu Ocna, Ștefan Șilochi a explicat că „realizarea asfaltării străzii Salina face parte dintr-un proiect prin care se asfaltează 12 străzi din Târgu Ocna. Strada Salina reprezintă 10 la sută din totalul acestui proiect, aici fiind și probleme de altă natură. Salina trebuia să funcționeze (a avut de livrat peste 1000 de tone sare, necesară deszăpezirii drumurilor în perioada rece), pentru că de aici se aprovizionează cu sare firmele de la Galați la Botoșani! Acum s-au reluat lucrările de asfaltare și singura problemă pe care o avem acum este cu Ordonanța 114 dată de Guvernul României! Nu avem în bugetul propriu sumele pentru cofinanțarea proiectelor! Trebuie ca să ne ajutați cu aceste sume, bugetul orașului Târgu Ocna fiind mai mic în acest an cu 40 000 mii lei! Cu prioritate constructorul va ataca drumurile de la Salina și Pârâul Vâlcica!” Acesta a prezentat și proiectele aflate în derulare, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), prin Agenția Națională de Locuințe (ANL) și prin Compania Națională de Investiții (CNI), dar a accentuat și necesitatea alocării de resurse financiare pentru finalizarea acestora. Sorin Brașoveanu i-a răspuns însă că „Ordonanța 114 este o chestiune la nivel național care o să fie reglementată printr-un act normativ! Nu ne cramponăm de aceasta și nu avem voie să angajăm nici o cheltuială!”
Făcând cunoscute problemele cu care constructorii se confruntă, acționarul firmei ce realizează lucrările de asfaltare a celor 12 străzi (inclusiv str. Salinei), Nicu Șapcă a arătat că „lucrările sunt în grafic. Ne trebuie maximum două luni pentru finalizare, dar este nevoie de bani! Bugetul acestui proiect a fost consumat în procent de 98 la sută, la str. Salinei fiind executate și lucrări suplimentare deoarece a fost nevoie de o consolidare puternică, datorată faptului că este situată într-o zonă mlăștinoasă, cu izvoare!” Privind Ordonanța 114, același Nicu Șapcă a avut un alt punct de vedere: „Ea nu trebuie minimalizată pentru că produce efecte! Fondul de salarii a crescut cu 50 la sută și în construcții toate neajunsurile se descarcă în constructori, nu în altcineva! Este «un mare folclor>> să se minimalizeze acest act normativ! Trebuie încheiat un act adițional, pentru că s-a mărit volumul de lucrări. În două luni putem termina asfaltarea drumului la Salina Târgu Ocna, dar au fost lucrări ce nu puteau fi prevăzute inițial!”
Optimismul alungă toate dilemele
Sorin Brașoveanu a fost însă categoric: „Nu vreau să oprim lucrările pe strada Salinei! Trebuie să găsim cea mai rapidă soluție, să putem finaliza cât mai repede asfaltarea acestei străzi!” Pentru a afla și alte opinii pe această problemă acută, consilierul independent Constantin Roșeț (președintele de ședință), a dat cuvântul și altor aleși locali ai orașului. Gheorghe Iaru (PNL): „Salina este «certificatul de naștere» al orașului Târgu Ocna, dar mai sunt și alte străzi (cum este str. Maior Roșiță), pe care circulă și târg-ocnenii și turiștii, ce arată ca bombardate!” Săndel Măciucă (M 10): „Cine a stabilit ordinea asfaltării străzilor când strada Salinei este foarte importantă?”, iar răspunsul a venit de la Nicu Șapcă, care a precizat că „lucrările s-au executat în baza contractului depus”. Ionel Ilie (PSD): „Zona și drumul (ce însoțește pârâul Vâlcica) sunt tributare celor doi versanți, de unde se adună izvoarele. Unele din acestea au fost oprite datorită unor ziduri de sprijin iar soluțiile găsite de constructori au creat o lucrare durabilă, trainică, un drum gospodăresc! Orice lucru început trebuie să își găsească și un sfârșit. Să facem un efort susținut pentru asfaltarea, în sprijinul Salinei și a străzilor Daniela Caurea și Maior Roșiță, unde accesul este deficitar”. Consilierul local Ionel Ilie s-a declarat optimist și a concluzionat: „dacă se vor găsi soluții de rezolvare urgentă a problemelor de acum sunt convins că într-o lună și jumătate strada Salinei se va asfalta!”. Iar noi vom urmări îndeaproape acest subiect.
|
|
