Exact de Ziua Muncii, cunoscutul interpret George Cojocărescu a împlinit 20 de ani de la debutul său artistic. Mai precis, pe 1 mai 2009, George Cojocărescu participa într-un spectacol la Casa de Cultură „Vasile Alecsandri” care conținea dansuri populare tradiționale pe muzică interpretată de soliștii Vasilica și Maria Tătaru și Letiția Vițelaru.

De atunci s-au scurs 20 de ani, timp în care George Cojocărescu, pe lângă o carieră artistică impresionantă pe care o cunosc aproape toți băcăuanii, a studiat la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj Napoca, Extensia Piatra Neamț, iar acum este și profesor de canto.

Are la activ două culegeri de folclor și un studiu etnografic, a scos un album de colinde și unul de romanțe și a câștigat nenumărate concursuri și festivaluri renumite.

Pe lângă toate acestea, artistul băcăuan a fost gazdă la mai multe emisiuni de televiziune și a urmat și Facultatea de Silvicultură.

„Consiliul Județean Bacău este deschis unei colaborări prin asocieri și prin parteneriate. Am avut o colaborare bună cu orașul Târgu Ocna prin proiectele implementate. «Tema» pentru această vizită este de a accelera lucrările la proiectul prin care se asfaltează drumul care duce la Salina Târgu Ocna, care a obținut finanțare din septembrie 2015 și încă nu este finalizat. Pentru județ, pentru întreaga regiune, consider această stradă «o poartă de intrare» în județul Bacău, deoarece numărul turiștilor ce vizitează Salina a crescut foarte mult în ultimii ani!”, a declarat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău la sfârșitul săptămânii trecute la Târgu Ocna, unde a participat la ședința Consiliului Local al acestui oraș. Acesta a amintit de ajutorul dat de Consiliul Județean la asfaltarea străzii Gălean, a drumului spre Mănăstirea Măgura (a cărui modernizare s-a realizat din bugetul propriu al CJ), precum și de asfaltarea, în urmă nu cu mulți ani, a drumului național Oituz – Pârgărești – Târgu Ocna. Referindu-se la numărul de turiști care vizitează Salina Târgu Ocna, consilierul local Ionel Ilie (care este și director al acestei firme), a dat pentru 2018 cifra de 265.000 și a subliniat faptul că în acest an, în primele patru luni, deja se înregistrează o creștere cu 12 la sută față de primul semestru al anului trecut.

În contextul situației actuale, în care de mai multe zile s-au reluat lucrările de reabilitare și asfaltare la strada Salinei, Sorin Brașoveanu s-a interest și dacă sunt întrunite toate elementele pentru finalizarea lucrărilor la această stradă, dar și dacă cei care efectuează lucrarea au capacitatea de a le finalize. „Am văzut că acum sunt lucrări care se execută la jumătate din distanța străzii, care e de 800 m! Această stradă este la fel de importantă ca și strada Aeroportului din Bacău, unde accelerăm ca până în august- septembrie, lucrările să fie finalizate!”, a mai spus președintele Brașoveanu în ședința CL Tg. Ocna.

Dispute legate de Ordonanța 114 a Guvernului României

De cealaltă parte, primarul orașului Târgu Ocna, Ștefan Șilochi a explicat că „realizarea asfaltării străzii Salina face parte dintr-un proiect prin care se asfaltează 12 străzi din Târgu Ocna. Strada Salina reprezintă 10 la sută din totalul acestui proiect, aici fiind și probleme de altă natură. Salina trebuia să funcționeze (a avut de livrat peste 1000 de tone sare, necesară deszăpezirii drumurilor în perioada rece), pentru că de aici se aprovizionează cu sare firmele de la Galați la Botoșani! Acum s-au reluat lucrările de asfaltare și singura problemă pe care o avem acum este cu Ordonanța 114 dată de Guvernul României! Nu avem în bugetul propriu sumele pentru cofinanțarea proiectelor! Trebuie ca să ne ajutați cu aceste sume, bugetul orașului Târgu Ocna fiind mai mic în acest an cu 40 000 mii lei! Cu prioritate constructorul va ataca drumurile de la Salina și Pârâul Vâlcica!” Acesta a prezentat și proiectele aflate în derulare, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), prin Agenția Națională de Locuințe (ANL) și prin Compania Națională de Investiții (CNI), dar a accentuat și necesitatea alocării de resurse financiare pentru finalizarea acestora. Sorin Brașoveanu i-a răspuns însă că „Ordonanța 114 este o chestiune la nivel național care o să fie reglementată printr-un act normativ! Nu ne cramponăm de aceasta și nu avem voie să angajăm nici o cheltuială!”

Făcând cunoscute problemele cu care constructorii se confruntă, acționarul firmei ce realizează lucrările de asfaltare a celor 12 străzi (inclusiv str. Salinei), Nicu Șapcă a arătat că „lucrările sunt în grafic. Ne trebuie maximum două luni pentru finalizare, dar este nevoie de bani! Bugetul acestui proiect a fost consumat în procent de 98 la sută, la str. Salinei fiind executate și lucrări suplimentare deoarece a fost nevoie de o consolidare puternică, datorată faptului că este situată într-o zonă mlăștinoasă, cu izvoare!” Privind Ordonanța 114, același Nicu Șapcă a avut un alt punct de vedere: „Ea nu trebuie minimalizată pentru că produce efecte! Fondul de salarii a crescut cu 50 la sută și în construcții toate neajunsurile se descarcă în constructori, nu în altcineva! Este «un mare folclor>> să se minimalizeze acest act normativ! Trebuie încheiat un act adițional, pentru că s-a mărit volumul de lucrări. În două luni putem termina asfaltarea drumului la Salina Târgu Ocna, dar au fost lucrări ce nu puteau fi prevăzute inițial!”

Optimismul alungă toate dilemele

Sorin Brașoveanu a fost însă categoric: „Nu vreau să oprim lucrările pe strada Salinei! Trebuie să găsim cea mai rapidă soluție, să putem finaliza cât mai repede asfaltarea acestei străzi!” Pentru a afla și alte opinii pe această problemă acută, consilierul independent Constantin Roșeț (președintele de ședință), a dat cuvântul și altor aleși locali ai orașului. Gheorghe Iaru (PNL): „Salina este «certificatul de naștere» al orașului Târgu Ocna, dar mai sunt și alte străzi (cum este str. Maior Roșiță), pe care circulă și târg-ocnenii și turiștii, ce arată ca bombardate!” Săndel Măciucă (M 10): „Cine a stabilit ordinea asfaltării străzilor când strada Salinei este foarte importantă?”, iar răspunsul a venit de la Nicu Șapcă, care a precizat că „lucrările s-au executat în baza contractului depus”. Ionel Ilie (PSD): „Zona și drumul (ce însoțește pârâul Vâlcica) sunt tributare celor doi versanți, de unde se adună izvoarele. Unele din acestea au fost oprite datorită unor ziduri de sprijin iar soluțiile găsite de constructori au creat o lucrare durabilă, trainică, un drum gospodăresc! Orice lucru început trebuie să își găsească și un sfârșit. Să facem un efort susținut pentru asfaltarea, în sprijinul Salinei și a străzilor Daniela Caurea și Maior Roșiță, unde accesul este deficitar”. Consilierul local Ionel Ilie s-a declarat optimist și a concluzionat: „dacă se vor găsi soluții de rezolvare urgentă a problemelor de acum sunt convins că într-o lună și jumătate strada Salinei se va asfalta!”. Iar noi vom urmări îndeaproape acest subiect.

România va alege, pe 26 mai, 32 de deputați care vor reprezenta țara în Parlamentul European. Un al 33-lea parlamentar va primi mandatul după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – moment cunoscut sub numele de BREXIT.

Dacă Anglia ar fi reușit să negocieze ieșirea din UE înainte de alegerile pentru Parlamentul European, nu ar mai fi avut dreptul să participe la acest eveniment electoral iar locurile sale s-ar fi împărțit celorlalte țări. Cum BREXIT-ul nu s-a produs, Marea Britanie va trimite parlamentari la Bruxelles până când se va activa celebrul articol 50. Abia atunci va pleca la Bruxelles și al 33-lea europarlamentar român.

Au rămas 13

Inițial, au depus liste de candidați 23 de formațiuni politice românești. Zece dintre acestea nu au reușit să depună numărul de semnături necesare validării candidaturilor și au fost eliminate din cursa electorală. Astfel, pe buletinul de vot au rămas 13 formațiuni politice și trei candidați independenți. Buletinul de vot este unic pentru întreaga țară și cuprinde liste cu numele candidaților propuși de partide. Este, deci, un vot pe liste, nu unul uninominal. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Peste 18,9 milioane de alegători vor fi chemaţi la urne pe 26 mai. În ţară sunt organizate 1.269 de secţii de vot, în timp ce românii din diaspora pot vota la europarlamentare în 441 de secţii deschise în afara ţării.

Campania electorală

În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Poliţia locală asigură integritatea panourilor şi afişelor electorale amplasate legal, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). În unităţile administrativ-teritoriale unde Poliţia locală nu a fost constituită, integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal este asigurată de organele de ordine publică din Ministerul Afacerilor Interne. După data încheierii campaniei electorale, este obligatorie numai îndepărtarea materialelor electorale de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. Conform deciziei BEC, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se realizează prin persoanele desemnate de primar în acest scop. Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate după 25 mai, ora 7.00. Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

Cine votează

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale. Nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv.

Votul

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare. După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial. Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Urna specială

Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central. Cererile scrise formulate de alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, însoţite de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, prin care se solicită deplasarea urnei speciale, se depun cel mai târziu în preziua alegerilor. Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota şi ele prin intermediul urnei speciale.

Ștefan a fost motivul care a dus la înființarea Asociației non-profit „Integrarea Copiilor cu Autism Bacău”, la începutul acestui an. O entitate ce urmărește să aducă un plus de bucurie copiilor cu nevoi speciale, dar și părinților acestor copii, speranța că integrarea socială este posibilă și pentru ei, dacă există suficientă dragoste, implicare, dăruire.

Obiectivul este de a le oferi acestor copii posibilitatea să interacționeze, într-un spațiu închis sau afară, să petreacă timp prețios jucându-se cu ceilalți, să râdă și să îi vadă pe alții râzând, să știe că nu sunt singuri; pentru că terapia 1 la 1 nu este suficientă. „Ideea de a înființa o asociație care să faciliteze întâlnirile dintre copii speciali, cu diferite forme de dizabilități, a crescut în mine încetul cu încetul, din necesitatea de a-i oferi copilului meu, Ștefan, diagnosticat cu autism, o bucățică din normalitatea vieții.

Am înțeles că de mine depinde calitatea vieții copilului meu, de strădania mea de a mă implica activ într-un proiect ce să aducă laolaltă copii ca al meu, care au nevoie de o atenție specială”, s-a destăinuit Ana Maria Pașcu, președinta Asociației „Integrarea Copiilor cu Autism Bacău”. Așa a început să caute sponsori pentru a organiza o primă petrecere pentru copiii cu nevoi speciale, un proiect intitulat „Petrecerile lui Ștefan”.

Lucrurile s-au legat cu ușurință, aproape au mers de la sine. După o simplă postare pe facebook, s-au strâns suficienți bani încât a reușit să închirieze un spațiu la Clubul „Hapciu’’ din Bacău. Iar proiectul s-a dezvoltat, astfel că până în prezent a reușit să organizeze șase astfel de întâlniri pentru copii speciali și pentru părinții acestora. Cei care doresc să participle la astfel de petreceri o pot contacta pe Ana Maria Pașcu pe facebook sau la numărul de telefon afișat pe rețeaua de socializare. Tot acolo este și numărul unui cont bancar pentru cei care doresc să facă donații.

Ca în fiecare an, cu ocazia marii sărbători a creştinătăţii, Învierea Domnului, Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul” şi invitaţii săi au oferit publicului băcăuan, la Teatrul de Vară „Radu Beligan”, cu începere de la ora 16.00, un spectacol de mare ţinută artistică, la care şi-au dat concursul orchestra condusă de Mihai Gherghelaş, grupul folcloric al ansamblului „Flori de câmp”, dansatori şi solişti, balerinele Colegiului Naţional de Artă „George Apostu”, preoţii solişti Ionuţ Avram şi Ciprian Ignat.
Spectacolul a debutat cu aducerea Sfintei Cruci, purtată de părintele Ionuţ Avram, în timp ce actorul Viorel Baltag a rostit, împreună cu publicul ridicat în picioare, Tatăl Nostru. Cu o regie impresionantă şi emoţionantă, realizată de maestrul coregraf Petre Vlase, spectacolul a avut momentul de înaltă trăire sufletească atunci când preotul Ciprian Ignat a rostit „Veniţi de luaţi Lumină”, întreaga scenă aprinzând lumânările: Hristos a Înviat!, iar sala a răspuns „Adevărat a înviat!”, în acordurile solemne ale melodiei „Sfântă zi”, interpretată de solista Georgiana Păduraru.

„Am deprins dragostea faţă de «boţul de aur» care este folclorul nostru şi nu m-am vindecat pentru că aici este vorba de suflet, pe lângă noţiunile de tehnică, de coregrafie, de talent. Noi facem acest lucru de peste 50 de ani. În fiecare an, la fiecare spectacol, venim cu tot ce are ansamblul mai bun din zestrea de aur a folclorului de pe aceste meleguri. Întinerim mereu ansamblul, promovăm tineri, acum debutează la un asemenea eveniment două perechi de dansatori tineri, foarte tineri, elevi de gimanziu.
În aceeaşi ordine de idei, sărbătoarea noastră n-ar fi deplină dacă nu ar fi alături de noi publicul, marele nostru judecător şi admirator. Îi mulţumim şi ne plecăm până la pământ şi acum, cu ocazia marii sărbători a creştinătăţii, Naşterea Domnului.”
Petre Vlase, director al Ansamblului Folcloric Profesionist “Busuiocul” Bacău

Paştele cel Sfânt

Mesajul Iubirii, Păcii şi Învierii a fost adus pe scenă de solistele Maria Neculce, cu melodia „Numai cei cu gând curat”, Georgiana Tănase – „Ce folos”, Daniela Duma – „Când m-o făcut mama-n lume”. Format în mulţi ani de de muncă, de repetiţii şi spectacole, Grupul „Flori de câmp” al Ansamblului „Busuiocul” impresionează prin prezenţa scenică, costume şi voci, fiind, de fiecare dată, răsplătit cu aplauze. Pe scena Teatrului de Vară a interpretat două melodii de o rară frumuseţe: „O măicuţă sfântă” şi „Cine cântă lui Hristos”. Dansatorii au intrat în scenă cu o suită de pe Valea Siretului, încheind cu magnificul dans „Căluşul”, unic în lume prin ritm, spectaculozitate şi măiestrie.
Aşteptată cu emoţie, a intrat în scenă, în aplauzele spectatorilor, invitata specială Daniela Condurache, care a susţinut un recital de excepţie, din care nu au lipsit melodiile de joc, de voie bună, specifice zonei Botoşanilor, cântece închinate Domnului Iisus Hristos, dar şi cântece de petrecere.
Spectacolul s-a încheiat, seara târziu, cu toţi soliştii şi grupurile pe scenă, care au cântat „Hristos a Înviat!” şi „La mulţi ani!”.

„Un artist trebuie să respecte folclorul autentic şi publicul”

Artistă desăvârşită, cu un repertoriu care a cucerit publicul din România şi din multe ţări de pe toate continentele, cu o voce singulară, Daniela Condurache a venit de la Botoşani direct pe scenă, în culise, refuzând cabina care i-a fost repartizată. „Locul meu este pe scenă. Aşa procedez mereu, aşa am învăţat de mică, să fiu prima pe scenă. Vreau să văd scena, să iau contact cu orchestra, să repet”, mi-a mărturist când am remarcat că este prima sosită la spectacol. Cu amabilitate, cu zâmbetul ei inconfundabil, a acceptat să ne răspundă la câteva întrebări: „Întâi presa. Presa este cel mai drag aliat al artiştilor, fără ea şi fără public nu am fi ceea ce suntem”.

– Doamna Daniela Condurache, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a acorda un scurt interviu pentru ziarul Deşteptarea. Reveniţi în Bacău după mai mulţi ani. Este a treia zi de Paşte, o sărbătoare a întregii creştinătăţi. Cu ce gânduri?
– Revin după muţîşori ani în Bacău. Am mai fost, dar la evenimente private, aicea, în parc, în spate. Am mai fost în Bacău, dar nu era atâta de frumos cum este acuma, mai ales în acest loc minunat, în acest teatru de vară, pe care cu bucurie l-am descoperit. Vin din Botoşani şi pe drum am prins şi câteva picături de ploaie. Atunci mi-am zis: «Vai di mini, cum voi cânta eu oare aşa în Bacău, cum o să se ţină spectacolul? Eu ştiam teatrul vechi, cel descoperit, dar când am văzut această minunată sală, am rămas foarte încântată.

– Veniți dintr-o zonă folclorică bogată, foarte bogată. Care sunt «cauzele» rezistenţei folclorului în această eră tehnologizată?
– În momentul în care un interpret se respectă, îşi respectă publicul şi respectă folclorul, fiind mereu în căutări de piese adevărate şi valoroase, cred că atunci nu ai cum să greşeşti. Fiecare dintre noi, la un moment dat, a abordat şi alt gen de muzică – în cazul meu romanţa, am cochetat chiar şi cu muzica uşoară – însă un interpret care are coloană, cum spunem noi, care culege melodii, lucrează cu dirijori performanţi, înregistrează în studiouri performante, nu are cum să nu meargă decât pe drumul acela frumos, drept şi cu mare respect pentru public. Şi să uităm munca, repetiţiile istovitoare…

– Spuneaţi într-un interviu că publicul e cel care vă ţine, e cel care vă dă puterea pe scenă…
– Da, aşa este, într-adevăr. Însă publicul este şi cel care alege, triază, este cel care apreciază ce îi dai. Un interpret care este în stare să se identifice cu zona lui, cu ţinuta lui, cu stilul lui de a se prezenta, cu felul în care se îmbrobodeşte, se încalţă, cum îşi pune catrinţa, devine un model. Nici un alt interpret care încearcă să îl imite nu va avea acelaşi succes ca el, dacă nu încearcă să îşi facă propria imagine, propriul stil.

– Acolo, în zona dumneavoastră, de unde veniţi, sunt mulţi interpeți de muzică populară. Putem vorbi de o concurență?
– Nu vreau să fiu rea. Unii dintre ei sunt nevinovaţi. Săracii! Pentru că există o fabrică de făcut solişti, care fac melodii, iau o parte din cântecul meu, o parte din cântecul Sofiei Vicoveanca, una de la Laura Lavric, una de la Mioara Velicu şi gata, iese cântarea. Iar copilul acela, care nu ştie ce înseamnă o carte de folclor, o discuţie cu un muzicolog – cum am făcut noi, cum am fost noi mereu triaţi, mereu trebuia să vii cu repertoriu nou, trimiteai la radio, la studio, 20 de piese şi îţi accepta trei – nu va înţelege niciodată ce înseamnă cu adevărat folclor. Asta era atunci, acum e altceva… Dar acum iau puţină pauză că vreau să repet şi revin. Vorbim după aceea, scuze…

(Am reluat discuţia după 20 de minute, timp în care a repetat toate melodiile din recital.)

– Suntem acum înaintea unui recital, în a treia zi de Paşte, spectacol aşteptat în fiecare an cu mare drag de băcăuani…
– Da. Sunt aici pentru un recital cu melodii numai din repertoriul meu. Am melodii şi din Moldova lui Ştefan, şi „Mari-i dealu-n Copălău”, am şi melodii de joc, am chiar şi o melodie satirică. Îi cunosc pe băcăunani, pentru că am mai cântat pentru ei, respect publicul din Bacău pentru că este unul rafinat, pentru că are teatru, filarmonică, pentru că are orchestră populară, pentru că este un public obişnuit cu instituţiile de artă profesioniste şi care, întotdeauna, este şi o să fie pretenţios, selectiv. Am venit cu drag în această zi alături de ei, îi îmbrăţişez cu drag şi le promit că voi veni de fiecare dată în faţa dumnealor cu mult respect şi considerație.

„Cu bucurie vin din nou pe această scenă, cu bucurie vin din nou în fața acestui public minunat. Mulţumim domnului Petrică Vlase care aduce o astfel de bucurie şi aşa ne bucurăm cu toţii. Eu cred că publicul în primul rând mă simte, nu atât cât mă cunoaște. Asta e bucuria mea când urc pe scenă în faţa dumnealor: că mă simt. Eu nu am venit aici doar să cânt, ci să transmit mesajul meu, pentru ca ei, publicul meu drag, să mă simtă. Este mesajul Învierii lui Hristos, în care Pacea este peste tot, iubirea este peste tot şi speranţa în mai bine.”
Pr. Ionuț Avram, solist de muzică populară

1 de 24

„Suntem aici, la un spectacol de Paşte, în care – dacă îmi permiteţi o metaforă -, colorăm şi noi nişte ouă, în paşi de dans. Ne bucurăm că suntem alături de Ansamblul «Busuiocul», că ne invită să îi fim alături de fiecare dată, că suntem alături de publicul băcăuan, de toţi cei care vor să se bucure, o dată în plus, de Sărbătorile Pascale.”
Prof. coregraf Simona Baicu, coordonatoarea Grupului de Balet al Colegiului Naţional de Artă „George Apostu”

CASETA

Daniela Condurache este născută la Stânceşti, comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani. De peste 30 de ani are frecvente apariţii la emisiunile folclorice ale TVR1, iar apoi nu au ocolit-o nici noile posturi şi canale de televiziune. A câştigat Festivalul – Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” şi este cap de afiş la numeroase spectacole cu specific folcloric, precum „Gala Folclorului Românesc. În anii ’80 este angajată ca profesionistă la orchestra populară „Rapsozii Botoşanilor”, apoi continuându-şi activitatea profesând la prestigioasele Ansambluri folclorice : Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Ansamblul Ministerului de interne „Ciocârlia”, în prezent fiind unul din capii de afiş ai Orchestrei Populare „Rapsozii Botoşanilor”.
De-a lungul anilor s-a bucurat de un succes remarcabil, fiind invitată la numeroase spectacole de muzică populară din întreaga ţară, concertând însă şi foarte multe alte ţări, cum sunt S.U.A , Australia, Canada, Israel, Coreea, Italia, Emiratele Arabe, Suedia. Are şi o bogată discografie, începând cu anul 1985, când a înregistrat discul „Am venit şi şi eu la joc”, urmat de „Ciobănaşul, ca la noi”, „Romanţe şi cântece de petrecere”, „La gardul cu hârtopele”, „Măi bădiţă, măi Gheorghiţă”, „Trandafir de la Moldova”, iar în 2017 a scos CD-ul „Îs din ţara paielor”.
În carierea sa, spune cu mândrie, a cântat mai multor şefi de stat : Leonid Brejnev, Kim. Ir. Sen, Bill Clinton, Joan Carlos, Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu, Constantinescu, Traian Băsescu.

Datorită mobilizării din aceste zile, la nivel judeţului Bacău nu s-au înregistrat incidente grave în timpul evenimentelor publice de amploare care au avut loc sâmbătă şi duminică.

Poliţiştii băcăuani au fost la datorie pe toată perioada minivacanţei de Paşte pentru ca cetăţenii să petreacă în linişte şi siguranţă sărbătoarea Învierii Domnului.

Efectivele Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău au acordat o atenție deosebită zonelor aglomerate, stațiunilor turistice și lăcașurilor de cult, în cele mai multe dintre acestea având loc manifestări religioase de amploare.

Astfel, peste 250 de polițiști de la ordine publică, de la structurile de poliţie rutieră, dar şi de la transporturi, arme, economic, investigaţii criminale și de la alte structuri s-au aflat zilnic în stradă, suplimentar față de dispozitivul curent.

Echipajele de poliție au intervenit în aceste zile pentru soluționarea a 245 de incidente sesizate, din care 220 prin sistemul național unic de urgență 112.

În perioada 26 aprilie a.c.- 29 aprilie a.c., pentru abaterile de la normele legale, poliţiştii din județul Bacău au aplicat 587 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 240.156 de lei.

Poliţiştii au aplicat 150 de sancţiuni contravenţionale, pentru nerespectarea normelor prevăzute de Legea 61/1991, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice şi au prins în flagrant 17 autori de infracţiuni.

Pentru neregulile constatate în trafic, poliţiştii au aplicat 417 sancţiuni contravenţionale, 189 fiind pentru depăşirea limitelor legale de viteză.

Totodată, poliţiştii au retras 6 certificate de înmatriculare şi au reţinut 58 de permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, 8 pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi 40 pentru conducere cu viteză excesivă, restul fiind pentru alte abateri.

Activităţile s-au desfășurat în sistem integrat, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice.