miercuri, 17 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2140

Un Papă Fericit în Grădina Maicii Domnului

Timp de trei zile, viaţa spirituală şi religioasă din România este dominată şi acoperită până la sublim de vizita de stat şi apostolică a Sanctităţii Sale Papa Francisc, pe care Suveranul Pontif o face la invitaţia preşedintelui ţării, Guvernului, Bisericii Romano- Catolice şi Bisericii Ortodoxe, prin vocile celor mai înalţi reprezentanţi ai acestor importante instituţii din România. Acest eveniment cu rezonanţe europene şi mondiale a fost pe larg analizat şi comentat în toate cancelariile din întreaga lume, de toată presa.

Vizita Papei Francisc în România are loc la exact 20 de ani după ce Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul Papă care a vizitat România, în 1999. În urma vizitei, Suveranul Pontif a numit România drept „Grădina Maicii Domnului” şi nu a făcut-o din complezenţă, ci cu un puternic substrat politic şi religios.

Papa Francisc a făcut vizite apostolice în toată lumea, cu precădere în ţările majoritar catolice, însă actuala vizită într-o ţară majoritar ortodoxă demonstrează, încă o dată, dorința de apropiere a Bisericii Catolice de Biserica Ortodoxă, în primul rând la nivelul religiei, demonstrate de chiar afirmaţia Papei din Mesajul trimis cu doar câteva zile înainte de a păşi pe pământ românesc: „Vin ca pelerin şi frate. Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învăţăm să păstrăm rădăcinile şi familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor şi al fratelui de lângă noi, când ne depăşim fricile şi suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalţi.”

De altfel, întreaga vizită este o călătorie apostolică, care înregistrează câteva premiere, prima fiind că îmbrăţişează toate cele trei principate istorice, cu etape la Bucureşti, Iaşi şi Blaj, urmează prima întâlnire a unui papă cu reprezentanţii comunităţii rome, proclamarea ca Fericiţi a şapte episcopi Greco-catolici martiri, precum şi prima prezenţă, fie chiar şi numai pentru o escală tehnică, la Bacău şi Sibiu, propunându-şi să se întâlnească şi să cunoască pelerini dintr-un spaţiu european în căutare de speranţă, credinţă şi unitate, subsumate motto-ului de început: „Să mergem împreună!”

România demonstrează, şi prin această invitaţie, că își dorește să devină țara-punte între Orient și Occident, punct de răscruce între Europa Centrală și cea Orientală, aşa cum a fost din timpul Apostolilor, din timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, al Brâncovenilor şi până astăzi.

Vizita Papei va rămâne mult timp în inimile şi sufletele tuturor credincioşilor ca un reper, un eveniment istoric cu puternice semnificaţii, care vor pătrunde şi marca spiritualitatea românilor, dialogul interconfesional.

Începe bacalaureatul. Primul hop, proba orală de Limbă română

Bacalaureatul 2019 începe de luni, 3 iunie, cu prima probă – examenul oral de Limba română. Liceenii din an terminal au finalizat deja cursurile, cu două săptămâni mai devreme decât ceilalți elevi. Examenele scrise sunt programate însă de pe 1 iulie.

Spre deosebire de colegii lor mai mari, care anul trecut au susținut probele orale ale examenului de bacalaureat în lunile de iarnă, imediat după vacanța intersemestrială, absolvenții de liceu de anul acesta intră de luni în focul probelor orale ale Bacalaureatului 2019, conform calendarului stabilit încă de la începutul anului școlar de Ministerul Educației.
• 3 – 4 iunie 2019 Evaluarea Competențelor lingvistice de comunicare orală în Limba română;
• 5 – 6 iunie 2019 Evaluarea Competențelor lingvistice de comunicare orală în Limba maternă;
• 7, 10 și 11 iunie 2019 Evaluarea Competențelor digitale.
* Candidaţii de altă confesiune decât cea ortodoxă, care sărbătoresc Rusaliile în data de 10 iunie, pot fi programaţi pentru susţinerea acestei probe în zilele de 7 şi 11 iunie, precizează Ministerul Educației.
• 12 – 13 iunie 2019 Evaluarea Competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională.

Probele orale pot fi promovate numai prin simpla prezență!

La probele orale nu se dau note, ci calificative: începător, experimentat, avansat. Astfel, elevii absolvenți de liceu/colegiu care vor da probele de Limba română, competențe digitale și Limba străină, la examenul de Bacalaureat vor primi certificate de începători chiar și dacă nu știu nimic. Asta pentru că Ministerul Educației a introdus încă din 2011 acest tip de notare pentru probele orale, la fel ca în Europa. Așadar, acestea se trec doar prin simpla participare la examen. Candidații nu sunt respinși sau admiși, ci primesc aceste certificate de competențe. Cu un punctaj zero, se obține nivelul de începător și se poate merge mai departe, la probele scrise. Sunt declarați respinși doar acei elevi care refuză efectiv să răspundă la unul dintre subiecte de pe biletul extras.

Probele scrise, din iulie

• 1 iulie 2019 Limba și literatura română – examen scris;
• 2 iulie 2019 Limba și literatura maternă – examen scris;
• 3 iulie 2019 Proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) – examen scris.
Examenul la Matematică este susținut de absolvenții claselor de liceu cu profil real din filiera teoretică, de cei care au terminat filiera tehnologică și de absolvenții de la profilul militar și profilul pedagogic – specializarea învățători-educatoare, din filiera vocațională. Examenul la Istorie va fi susținut de absolvenții de la profilul uman din filiera teoretică și de cei de la toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția celor de mai sus.
• 4 iulie 2019 Proba la alegere a profilului și specializării.
Absolvenții trebuie să aleagă una dintre următoarele materii, pentru examen, în funcție de studiile urmate în liceu: Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică – absolvenții de la profilul real din filiera teoretică, de la profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului din filiera tehnologică și de la profilul militar din filiera vocațională; Geografie, Filosofie, Logică și argumentare, Economie, Psihologie și, după caz, Sociologie – absolvenții de la profilul umanist din filiera teoretică, de la profilul servicii din filiera tehnologică și din toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția celui menționat mai sus.
• 8 iulie 2019 Afișarea primelor rezultate (până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor (orele 12.00 – 16.00);
• 9 – 12 iulie 2019 Rezolvarea contestațiilor;
• 13 iulie 2019 Afișarea rezultatelor finale.

Supravegheri video și sancționarea tentativelor de fraudă

Şi în acest an, candidaţii vor fi supravegheaţi video şi audio, pentru a putea fi surprinși cei care vor încerca să copieze. Înregistrările făcute în săli vor fi verificate prin sondaj. Eliminarea din examen se va face dacă se încearcă fraudarea probei, prin folosirea de diferite mijloace (telefoane, „copiuțe”, discuții între participanți etc) ce pot ajuta candidatul la rezolvarea subiectelor. În caz de eliminare din examen, probele promovate anterior nu vor fi recunoscute, iar candidatul va repeta întregul examen, abia după alte două sesiuni. În situația în care frauda este constatată după încheierea examenului, comisia de bacalaureat poate modifica rezultatele, în sensul că respectivul candidat este considerat eliminat din examen. Dacă diploma de bacalaureat a fost completată, dar nu a fost eliberată candidatului, ea este anulată.

Taxe pentru restanțieri

La examenul de bacalaureat, candidații care provin din promoțiile anterioare, care au susținut de cel puțin două ori Bac-ul și nu au fost declarați admiși, pot relua examinările dar după ce achită 290 de lei la Inspectoratul Școlar Județean Bacău. Dacă sunt situații în care candidații au de susținut doar una sau mai multe probe, la care au fost declarați respinși în sesiunile anterioare, cheltuielile de reexaminare sunt mai mici.
Conform legii, elevii înscriși la învățământul liceal de stat pot susține doar de două ori examenul de absolvire a studiilor, fără taxă. Înscrierile ulterioare la examenul de bacalaureat sunt condiționate de achitarea unor taxe.

Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: au susținut toate probele de evaluare a competențelor orale și toate probele scrise, au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea și au cel puțin media generală 6 la probele scrise.

Calendarul Bac-ului de toamnă

A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2019 are următoarea structură: 15 – 19 iulie, înscrierea candidaţilor; 26 iulie – înscrierea candidaţilor care au promovat examenele de corigenţe; 21 august – Limba şi literatura română – proba scrisă; 22 august – Limba şi literatura maternă – proba scrisă; 23 august – proba obligatorie a profilului – proba scrisă. Pe 26 august se va desfăşura proba la alegere a profilului şi specializării – proba scrisă, iar apoi vor fi susținute probele orale: pe 27 şi 28 august – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, pe 29 august – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pe 30 august şi 2 septembrie – evaluarea competenţelor digitale. În zilele de 2 – 3 septembrie se va face evaluarea competenţelor lingvistice într-o limba de circulaţie internaţională, iar pe 3 septembrie vor fi afişate rezultatele la probele scrise (până la ora 12.00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12.00 – 16.00). Rezultatele finale vor fi afişate pe 7 septembrie.

4.700
Aceasta este cifra aproximativă a numărului de candidați din acest an. Câți dintre ei vor fi exact se va ști astăzi, 31 mai, când se încheie perioada de înscrieri.

Invitație la…teatru

Pentru ca e un weekend special, aflat sub imperiul emoțiilor copilăriei, Teatrul Municipal „Bacovia” organizează mai multe activități. Mai întâi, chiar pe 1 iunie, de la ora 11.00, este organizat evenimentul „Bunicii citesc pentru copii”, în parteneriat cu Uniunea Generală a Pensionarilor din județul Bacău. Bunicii le vor citi poveștile copilăriei micuților care vor veni la teatru.

Tot sâmbătă, de la ora 18.00, la sala mare, se va derula și proiectul „Poezia adolescenței noastre”. Actorii Minodora Broscoi, Eduard Burghelea, Ștefan Huluba, Andreea Darie, Tudor Hurmuz sunt inițiatorii și gazdele tuturor celor care vor dori să vină cu poezia preferată, căreia să îi dea citire, în cadrul unei întâlniri interactive.

Iar duminică de la ora 19.00, pe scena Teatrului Municipal „Bacovia” se va juca piesa „Omul care a văzut moartea”, un spectacol de Gheorghe Balint, adaptare după una dintre piesele de mare succes ale dramaturgului român Victor Eftimiu. Distribuția: Florin Zăncescu, Bogdan Matei, Viorel Baltag, Florina Găzdaru, Ştefan Alexiu, Daniela Vrînceanu şi Alina Simionescu.

Voturile și primarii. Băcăuanii din „rural” au ales tradițional

    Locuitorii din comunele județului au votat diferit, la alegerile europarlamentare, față de cei care trăiesc în orașe. Ce sare în ochi la prima citire a rezultatelor este procentul mic obținut de USR-PLUS în majoritatea comunelor. Se poate observa că rezultatele bune apar în dreptul localităților aflate în apropierea orașelor. A contat, bineînțeles, și influența primarilor, hărnicia și autoritatea lor. Unii s-au implicat în campanie, alții au ignorat-o.

    Așa cum era de așteptat, PSD a obținut un număr mare de voturi în comunele care sunt în mod tradițional de stânga și au primari social-democrați. Cele mai mari procente, peste 60 la sută, s-au înregistrat în Lipova (65,89%), Valea Seacă (63,01%) și Motoșeni (61,79%), Buciumi (59,75%), Coțofănești (58,40%), Colonești (56,76), Plopana (56,65), Răchitoasa (56,52), Tătărăști (56,27), Dealu Morii (55,87), Horgești (55,62%). Și alte comune au depășit media județului, având peste 50 la sută. Între acestea, Stănișești, Tamași, Odobești, Roșiori.

    Cele mai mici procente apar la Cleja (10,10%), fost fief PSD, și în dreptul a două comune cu primari PSD: Gârleni (10,89%) și Nicolae Bălcescu (13,18%).

    Cauzele ar putea fi apropierea de oraș și numărul mare al familiilor cu rude în diaspora. Rezultate slabe, sub 20 la sută, a avut PSD și în Măgura (13,59%), Pârgărești (14,86%), Hemeiuș (16,03%), Luizi Călugăra (16,67%), Mărgineni (16,68%), Buhoci (17,16%), Faraoani (18,72%).

    Liberalii au mușcat din voturile PSD

    Liberalii au obținut cele mai mari procente în comunele Gura Văii (53,25%), Măgirești (53,06%), Zemeș (51,46%), Gioseni (51,30%), Traian (49,48%), Luizi Călugăra (49,45%), care are primar PSD, Ardeoani (47,43%). Peste 40 la sută din voturi au fost pentru PNL și în Glăvănești, Gârleni, Urechești, Mânăstirea Cașin, Oituz, ultimele două, de asemenea, cu primari social-democrați. În majoritatea comunelor băcăuane, liberalii au obținut între 30 și 20 la sută din numărul total al voturilor valabil exprimate. Sub acest interval s-au situat în Buciumi (13,93%), Berzunți (15,84%), Lipova (16,35%), Horgești (17,53%), și Plopana (17,56%).

    Diaspora s-a simțit și la țară!

    Alianța USR-PLUS a obținut voturi mai puține în comune, așa cum precizam la început. În general, a trecut de 20 de procente în localitățile aflate în vecinătatea orașelor sau în cele cu organizații slabe ale partidelor rivale, cum ar fi Cleja (32,88%), Faraoani (31,56%), Nicolae Bălcescu (29,30%), Bârsănești (27,90%), Gârleni (24,33%), Măgura (27,56%), Mărgineni (25,70%), Hemeiuș (24,83%), Buhoci (22,97%). Și în alte comune, ca Luizi Călugăra, Pârgărești, Pîrjol etc., alianța a obținut rezultate bune (peste 18%). Cele mai puține voturi pentru USR s-au înregistrat în Tătărăști (2,36%), Huruiești (2,65%), Filipeni (3,04%), Coțofănești (3,58%) și Găiceana (3,58%).

    ALDE e foarte tare în Berzunți

    UDMR a obținut un rezultat remarcabil în Ghimeș-Făget: 40,29%. În cele mai multe comune, scorul s-a situat între 0,18 și 2 la sută. Au depășit media Pârgărești (3,69%), Găiceana (3,21%) și alte șapte comune care au peste 2 la sută: Tg. Trotuș, Agăș, Pârgărești, Faraoani, Gârleni, N. Bălcescu, Strugari. ALDE are cel mai bun rezultat în comuna Berzunți: 34,29%, ceea ce reprezintă dublul procentelor obținute în Moinești (12,80%) și Dărmănești (14,15%), orașe cu primari ALDE. Peste rezultatele din mediul urban au și comunele Secuieni (26,13%), Helegiu (18,78%), Filipești (18,67%) și Orbeni (14,70%). Cele mai puține voturi, între 1 și 2 la sută, apar în dreptul unor comune cu primari PSD: Dofteana, Dealu Morii, Huruiești, Ștefan cel Mare, Motoșeni, Ungureni.

    Casa de Asigurări de Sănătate Bacău, alături de copiii în suferință

      Salariații Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău s-au mobilizat pentru a face o bucurie copiilor internați în secția de Recuperare pediatrică, cu ocazia zilei de 1 Iunie.

      Marius Savin, președintele CJAS Bacău, a vizitat această secție din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău și, alături de echipa sa, a dăruit fiecărui copil o cutie cu cadouri.

      1 Iunie este cel mai bun prilej de a sărbători copilăria şi copiii, de a le oferi iubirea şi aprecierea noastră. Echipa Casei de Asigurări de Sănătate Bacău s-a gândit să facă viața mai bună celor 23 de copii internați în Secția de Recuperare pediatrică din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău, copii pentru care destinul nu a fost generos, care au nevoie de atenția comunității pentru a avea o viață mai
      bună.

      Astfel, am reușit să dăruim fiecărui copil produsele necesare unei bune îngrijiri corporale a unui biet suflețel aflat pe patul de suferință.

      Mulțumim pentru sprijin echipei medicale coordonate de către șefa de secție, doamna doctor Aurelia Țaga, care, pe lângă buna îngrijire medicală acordată acestor copii, le este de foarte multe ori mamă și tată.
      Ne-am făcut promisiunea de a vizita și ajuta acești copii mai des, emoția întâlnirii cu cei 23 de micuți fiind extrem de puternică.

      Copilăria e vârsta la care cea mai profundă bucurie poate fi un zâmbet curat. Copilăria e o lume aparte, plină de lumină și armonie. Să vă bucuraţi de ea, dragi copii!

      La mulți ani, de 1 Iunie!

      Cu drag,
      Echipa Casei de Asigurări de Sănătate Bacău

      Papa Francisc, de astăzi în România

      În perioada 31 mai – 2 iunie 2019, Papa Francisc este în România răspunzând astfel invitației autorităților Statului român și a Bisericii Catolice din România.Vizita are în primul rând un caracter pastoral, dar însumează și importante valențe ecumenice sub motto-ul „Să mergem împreună!”. Pe parcursul celor trei zile, Sanctitatea Sa vizitează Bucureștiul, Iașiul şi Blajul, precum şi sanctuarul marian de la Șumuleu-Ciuc.

      Pe 1 iunie, la Iași,mii de credincioși băcăuani vor participa la ceremonii. La ultima conferință de presă PS Petru Gherghel şi-a exprimat bucuria că „papa Francisc vine la noi”, într-o „ţară frumoasă şi primitoare”, aşa cum s-a exprimat Sfântul Părinte în mesajul video transmis României. Păstorul diecezei le-a mulţumit jurnaliştilor şi televiziunilor pentru tot ce au făcut până în prezent legat de mediatizarea atât de amplă şi diversificată a acestui eveniment.

      “Este un adevărat dar ceresc să avem la Iași un asemenea oaspete.”
      PS Petru Gherghel, Episcopul Diecezei Romano-Catolice Iași

      Papa Francisc este al doilea Papă care vine în vizită în România, după Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, care a poposit pe aceste meleaguri în mai 1999.
      Episcopii catolici din România îi îndeamnă pe credincioși şi pe toți oamenii de bunăvoință să se unească în rugăciune pentru ca acest eveniment să aducă roade bogate în viața spirituală a creștinilor, precum şi în favoarea binelui și unității întregii societăți românești.

      PROGRAM 31 MAI – 2 IUNIE 2019

      Vineri, 31 mai 2019

      08:10 – Plecarea cu avionul de pe Aeroportul Fiumicino din Roma spre Bucureşti
      11:25 – Sosirea pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”-Otopeni din Bucureşti
      Primirea oficială pe aeroport
      12.05 – Ceremonia de bun venit la intrarea în complexul Palatului Prezidenţial Cotroceni
      12.20 – Vizita de curtoazie la preşedintele României în Palatul Prezidenţial Cotroceni
      12.50 – Întâlnirea cu primul ministru în Palatul Prezidenţial Cotroceni
      13:00 – Întâlnirea cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic în Palatul Cotroceni
      Discursul Sfântului Părinte
      15:45 – Întâlnirea privată cu patriarhul în Palatul Patriarhiei
      16.15 – Întâlnirea cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române în Palatul Patriarhiei
      Discursul Sfântului Părinte
      17.00 – Rugăciunea „Tatăl nostru” în noua catedrală ortodoxă. Salutul Sfântului Părinte
      18.10 – Sfânta Liturghie în Catedrala Catolică „Sfântul Iosif”. Omilia Sfântului Părinte

      Sâmbătă, 1 iunie 2019

      09:30 – Plecarea cu avionul la Bacău
      10:10 – Sosirea pe aeroportul din Bacău şi transferul cu elicopterul la stadionul din Miercurea-Ciuc
      11.30 – Sfânta Liturghie la sanctuarul din Şumuleu Ciuc. Omilia Sfântului Părinte
      16.10 – Transferul Sfântului Părinte cu elicopterul pe aeroportul din Iaşi
      17:25 – Vizita la Catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iaşi
      17.45 – Întâlnirea mariană cu tinerii şi cu familiile pe platforma din faţa Palatului Culturii din Iaşi
      Discursul Sfântului Părinte
      19:00 – Plecarea cu avionul spre Bucureşti
      20:00 – Sosirea pe Aeroportul Henri Coandă-Otopeni la Bucureşti
      Duminică, 2 iunie 2019
      09:00 – Plecarea cu avionul la Sibiu
      09:40 – Sosirea pe Aeroportul din Sibiu şi transferul cu elicopterul la Blaj
      11.00 – Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj
      Omilia Sfântului Părinte
      Regina Coeli
      13:25 – Prânzul cu suita papală
      15.45 – Întâlnirea cu comunitatea rromă din Blaj. Salutul Sfântului Părinte
      Transferul cu maşina închisă la Stadionul Municipal
      16.35 – Transferul Sfântului Părinte cu elicopterul pe aeroportul din Sibiu
      17.20 – Ceremonia de rămas bun
      17:30 – Plecarea cu avionul papal la Roma/Ciampino

      ȘTIAȚI CĂ?

      Suveranul Pontif a luat numele de Francisc după ce a fost ales Papă la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. El a fost Arhiepiscop de Buenos Aires şi avea 76 de ani când a devenit Papă. Prelatul argentinian este al 266-lea Suveran Pontif.
      Jorge Mario Bergoglio s-a născut în 1936, în Buneos Aires și provine dintr-o familie de imigranți italieni.

      Este primul papă de origine latino-americană.

      În copilărie și-a pierdut un plămân din cauza unei infecții respiratorii.
      Este primul papă iezuit (membru al unui ordin de călugari catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignatiu de Loyola pentru combaterea Reformei și întărirea puterii papale).

      A studiat chimia la Universitatea din Buenos Aires. De asemenea, are o licență în filosofie și a predat literatura și filosofie în liceele din Argentina. La 32 de ani a luat calea preoției.

      Este foarte modest. Multă vreme a folosit mijlocul de transport în comun în locul unui șofer personal și a preferat un apartament mic reședinței cardinal.
      Este pasionat de tango și suporter înfocat al celor de la San Lorenzo (echipă de fotbal din Buenos Aires).

      A început să muncească la vârsta de 13 ani pentru că tatăl său vroia să îl facă să aprecieze valoarea efortului. A făcut curățenie într-o fabrică de pantofi după care a fost angajat la un laborator de analize.

      A lucrat ca bodyguard într-un club de noapte din Buneos Aires pentru a-și putea plăti școala ecleziastică.

      Pentru că a luat drumul preoției atât de târziu, Bergoglio a dus o viață normală, una în care a avut o iubită pasionată, la rândul ei, de tango.

      Încă de când a fost ales papă, a uimit întregul mapamond cu modestia, simplitatea și felul său unic de a fi.

      Vrei o țară ca afară? Citește tot articolul, nu numai titlul!

      Răzvan Bibire

      Toți ne plângem de calitatea educației, că nu mai e învățământul cum era odată, că nu mai studiază lumea, că, în principiu, țara geme de proști. Dar, de obicei, proștii sunt alții, nu noi. Noi suntem deștepți, bubuim de inteligență și mintoși din cale-afară. De aia când vedem câte un titlu mișto pe Facebook dăm „share” imediat, fără să mai citim și articolul.

      Reținem numai titlul, pentru că exprimă exact ceea ce credem și noi. Pentru că, în deșteptăciunea noastră, noi nu vrem să ne informăm, noi vrem doar să ni se valideze ideile pe care deja le avem.

      Evident, dacă întâlnim un articol care ne contrazice ceea ce „știm” noi că e corect, nici nu-l băgăm în seamă, ba, mai mult, îl și înjurăm pe autor. Cine este el să ne deranjeze ordinea ideilor, să ne facă să ne punem întrebări? În definitiv, pentru noi presa există doar ca să ne spună ceea ce ne place, nu să ne livreze informații care ne-ar putea deranja.

      De asta e bine să dai click și să citești articolul. Și dacă l-ai citit, caută pe Google informații despre subiect. Vezi dacă și alte site-uri au scris despre asta și, mai ales, cum.

      Caută să vezi care sunt dovezile care sprijină concluzia. Cât de vechi este articolul, că s-ar putea să-ti fie livrată o informație veche de zece ani drept nouă. Caută pozele pe Google Images, vezi dacă nu cumva sunt de la alte evenimente. Că s-ar putea ca pădurea tăiată pe care o vezi în poză să nu fie din România, ci din Indonezia.

      Întreabă-te dacă titlul se potrivește cu conținutul articolului. Care sunt sursele autorului? Au nume? Au sursele vreun interes? Adică dacă liderul partidului X spune despre liderul partidului Y că e un sprițar și un neserios, asta nu înseamnă că trebuie să fie și adevărat în lipsa unor alte dovezi decât declarația acuzatorului. Este cumva site-ul unul de știri umoristice sau inventate? Caută în subsol sau la rubrica „Despre” lămuriri.

      Chiar ieri am văzut la o persoană respectabilă pe wall un articol care spunea că Bin Laden e viu și trăiește în Bahamas, după cum ar fi declarat Edward Snowden. Evident, în subsolul paginii apărea avertismentul: „Toate personajele care apar în articolele de pe acest site – chiar și cele bazate pe persoane reale – sunt în întregime fictive și orice asemănare dintre ele și orice persoană, care trăiește, moartă sau nemuritoare, este pur și simplu un miracol”.

      Duminica a 7-a a Paştelui

      Liturgia cuvântului din această duminică ne prezintă trei rugăciuni: cea a diaconului Ştefan, care a văzut, în sfârşit, gloria lui Isus, în prima lectură; rugăciunea Bisericii, care doreşte să vadă gloria lui Isus, în a doua lectură şi rugăciunea lui Isus, care doreşte să ne vadă şi pe noi în gloria sa, din evanghelia acestei duminici.
      Firul roşu îl constituie tocmai ceea ce mărturisim în finalul simbolului credinţei creştine: aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va veni. Am văzut soldaţi: cât de mult doreau să se întoarcă acasă; am văzut emigranţi: cât de mult doreau să se întoarcă acasă; am văzut copii departe de casă: cât de mult voiau să se întoarcă acasă şi să-i îmbrăţişeze pe tata şi mama.
      Şi noi, creştinii, trăim în speranţa că vom merge în casa Tatălui din ceruri pentru a ne bucura de gloria lui.
      Ştefan, fixând ochii spre cer, l-a văzut pe Isus în glorie. Speranţa de a vedea gloria lui Isus i-a dat atât de mult curaj lui Ştefan încât a acceptat cu seninătate condamnarea şi executarea în afara cetăţii, încredinţându-şi sufletul Domunlui Isus, în acelaşi timp rugându-se şi pentru persecutorii care i-au luat viaţa.
      Sfântul Ioan Bosco era trist din cauza morţii mamei sale, când a avut un vis. A văzut-o pe mama Margareta zâmbind alături de Sanctuarul Mângâietoarei din Torino. A întrebat-o plin de uimire: Tu aici? Nu eşti moartă, mamă? Sunt moartă, dar trăiesc! Şi eşti fericită? Foarte fericită!
      Spune-mi, ce bucurie ai în paradis? Nu îţi pot spune, atât de frumos este. Dă-mi măcar un semn al fericirii tale. Atunci, mama Margareta s-a schimbat la faţă ca Isus pe Tabor. părintele Bosco a privit-o fascinat.
      Mama Margareta i-a spus: Să ştii că te aştept! Noi doi trebuie să fim întotdeauna împreună. Apoi a dispărut.
      Isus se roagă: „Vreau ca toţi să fie cu mine, să contemple gloria mea”. Asemenea mamei Margareta, şi Isus îi spune fiecăruia dintre noi: „Te aştept, ştii? Noi trebuie să fim împreună”.
      Isus se roagă în evanghelia de astăzi: „Părinte, vreau ca toţi cei pe care mi i-ai dat să fie acolo unde sunt şi eu, ca să contemple gloria mea”. Isus doreşte să ne îmbrăţişeze pe toţi în cer, încrezându-se în milostivirea lui şi îndreptând eventualele căi greşite ale vieţii noastre.

      Pr. Claudiu Nedelciu, Parohia Catolică „Înălţarea Sfintei Cruci” Buhuşi

      Premiere cinematografice

      Weekend cu două pelicule în premieră. „Godzilla II Regele Monștrilor” este o aventură epică plină de acțiune.

      Producția o aduce pe Godzilla într-o confruntare decisivă cu unii dintre cei mai populari monștri din istoria culturii populare.

      În rolurile principale sunt Millie Bobby Brown, Vera Farmiga și Charles Dance, în regia lui Michael Dougherty.

      A doua premieră cinematografică este o fantezie muzicală despre fantasticii ani în care Elton John a devenit o legendă. „Rocketman” îi are în distribuție pe Bryce Dallas Howard, Taron Egerton și Richard Madden, producție în regia lui Dexter Fletcher.

      Rezidenţe artistice de dans, la final

      Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău invită amatorii de dans şi artă contemporană vineri, 31 mai, ora 18.00, la prezentarea publică (work in progres) a două proiecte artistice realizate în cadrul programului de rezidenţe europene Gabriela Tudor 2019.

      Programul ce s-a desfăşurat în perioada 6 mai – 31 mai 2019 la Centrul de Cultură „George Apostu”, este un program-pilot de mobilitate şi de sprijin al creaţiei artistice în domeniul dansului şi artelor contemporane, iniţiat şi organizat de Fundaţia Gabriela Tudor în parteneriat cu Centrul de Cultură „George Apostu” şi Asociaţia Forum Dança din Lisabona, fiind un proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

      Unul dintre proiecte, „A dance to keep you company” este conceput de Andreea Novac (coregraf şi performer), pasionată de creaţia coregrafică, educaţie artistică, discurs teoretic şi performativ, iar cel de al doilea proiect, „Don’t take it personally” este conceput de Irina Marinescu (coregraf şi performer) care şi-a început educaţia nonformală în 2009 în cadrul a numeroase ateliere de dans contemporan cu profesionişti români şi străini.

      A(na)gramate

      De-asta-s atâţia anagramaţi în ţara asta…

      Oriunde găsesc un loc şi un prilej de a-mi vărsa oful despre măsura ministerului de profil de a scoate limba română din programa liceelor pedagogice, mă aleg cu reacţii pe măsură: „Nu cred!”, „Imposibil!”, „Faceţi glume proaste…”, „Se mai poate numi învăţător sau educatoare un astfel de absolvent?” etc. Şi atunci continui: „Ştiaţi că din 2018 s-a renunţat la cele cinci cerinţe de limba română din subiectul de la bacalaureat?” Ei, şi-acum vine concluzia unora dintre interlocutorii mei (vezi titlul acestui grupaj).

      Diferenţa specifică

      În discuţia noastră intră de fapt două cuvinte: agramat şi anagramat, cu sensuri diferite. Primul (găsit în revista „Contemporanul”, din 1948, dar atestat din secolul al XVIII-lea) înseamnă „(persoană) care face greşeli elementare de limbă”, iar prin extensiune, „ignorant; incult”. Se mai foloseşte pentru a categorisi textele care conţin grave erori de gramatică şi ortografie. (Noi am completa definiţia din MDA cu categoria punctuaţie.) Al doilea este din domeniul teoriei jocurilor şi se raportează la un cuvânt căruia i s-a schimbat ordinea literelor, obţinându-se alt cuvânt (sau mai multe).

      De unde confuzia?

      Bineînţeles că sursa primă a încurcăturii de termeni este slaba stăpânire a vocabularului neologic, la care se adaugă dorinţa unora de a epata prin limbaj. Rezultă o greşeală de toată… urâţenia. (Specialiştii numesc folosirea unui cuvânt în locul altuia foarte apropiat ca formă atracţie paronimică.) A doua sursă este nesocotirea structurii celor două cuvinte, care au o bază comună: grecescul gramma „literă; carte; învăţătură filologică”. La aceasta s-au adăugat două particule diferite: prefixul privativ „a-”, cu înţelesul de „fără” (ca la amoral, atipic etc.), şi elementul de compunere ana, care înseamnă „întoarcere, răsucire” (ca anacronic, anabaptist etc.).

      Ceva despre anagramă…

      Este jocul de cuvinte practicat de rebusişti, care presupune compunerea unui alt cuvânt (sau a mai multor cuvinte) din aceleaşi litere. Inventat de indieni, procedeul a fost preluat de evrei: Themura, a treia carte a Cabalei, înseamnă „schimbare”, adică arta de a face anagrame. În secolele V-VII, acestea aveau caracter mistic, încât provocau teamă celor ce le întâlneau. Prima anagramă cunoscută în lumea literaţilor datează din secolul al III-lea î.H., când poetul grec Lykophron a amestecat literele din numele regelui PTOLEMAIOS, oferindu-i un pseudonim… dulce: APOMELITOS „care provine din miere”. Noi ne-am întâlnit cu prima anagramă în liceu, când am aflat că autorul „Ţiganiadei”, Ion Budai-Deleanu, pentru a scăpa de sancţiunile oficialităţilor vremii, a semnat opera LEON DIANEU (nume fictive, obţinute din ION DELEANU). Eminescu a fantazat pe seama numelui Veronicăi Micle (VREONA, VICENORA etc.), iar George Coşbuc s-a ascuns după pseudonimul G. BOŞCU. „Ghidul enigmistului” al lui Gheorghe Sanda („Albatros’, 1977) dă ca exemplu de anagramă specială producţia unui rebusist băcăuan: George Caizerliu.

      … şi concis despre agramat

      Fără pic de teamă, în locul lui agramat putem folosi analfabet. A nu se crede că în al doilea termen operează elementul de compunere ana „întoarcere”. Regula formării cuvintelor cu prefixul a- cere ca în cazul când radicalul începe cu o vocală, să se adauge consoana n. Aşadar, amoral „fără morală”, dar analfabet „fără ştiinţă de carte”; fără prima literă a alfabetului (aici, grecesc: alfa). Prudent ar fi să evităm un termen necunoscut, în favoarea celui comun, care înseamnă acelaşi lucru.

      Care este adevărul despre Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului? Când au dispărut mormintele soldaților români

        Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” a luat la cunoştinţă cu stupoare și indignare de profanarea mormintelor a 52 de eroi români căzuţi în Primul Război Mondial.

        Profanare în Cimitirul Internațional de la Valea Uzului! Batjocură! Crucile de la căpătâiul eroilor români au fost acoperite cu saci negri, de plastic, pentru strâns gunoiul. Acoperite și legate strâns, la bază, să rămână acolo cât mai mult.
        Condamnăm acest act de barbarie!

        Fapta odioasă nu s-a petrecut, cum s-ar putea crede, în timpul ocupației horthyste.

        Nu! Profanarea e recentă. E din primăvara anului 2019!

        Ea nu e nici singulară și nici întâmplătoare. Face parte dintr-un şir de acte ostile, parte a mai multor acțiuni specifice unei aşa-zise rescrieri a istoriei, inițiate după anul 1989 de elemente extremiste din minoritatea maghiară din România. A crede că indivizii respectivi sunt de capul lor, în primitivismul şi barbaria lor, care aminteşte de întunecatul ev mediu, a crede că UDMR şi autorităţile administraţiei din această parte a României nu văd şi nu aud, este o naivitate!

        Șirul profanărilor şi provocărilor este lung, pentru că autorii sunt înverşunați în urmărirea scopului lor. Dar acesta este lung și pentru că organele abilitate ale României suverane și democrate au manifestat o rușinoasă îngăduinţă, slăbiciune, indiferență.

        Condamnăm atitudinea acestor organe!

        Istoria cimitirului de la Valea Uzului a început în anii Primului Război Mondial. Acesta a fost înfiinţat de autorităţile austro-ungare, pentru înhumarea a 350 de militari maghiari căzuţi în luptele purtate în zona respectivă. După terminarea războiului şi întregirea României, cimitirul a fost preluat şi îngrijit de autorităţile române.

        Mai târziu, în perioada 1926-1927, Societatea Cultul Eroilor, ale cărei tradiţii sunt continuate astăzi de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, a amenajat la Valea Uzului un cimitir internațional, în care, alături de parcelele existente, au fost reînhumați cu onorurile cuvenite, militari de diferite naţionalităţi căzuţi în luptele din aceeași zonă.

        În total, cimitirul număra la acea dată 149 de eroi români (majoritatea din Regimentul 27 Infanterie şi Regimentul 4 Vânători) şi 1155 de ostaşi străini (794 de unguri, 108 germani, 4 ruşi, 3 sârbi, 2 austrieci, 2 italieni şi 242 neidentificaţi). S-a construit și o capelă pentru oficierea slujbelor religioase. Poarta de acces purta însemnele Societăţii Cultul Eroilor.

        Decenii întregi, cimitirul nu a suferit deteriorări provocate intenționat și nici profanări. Aceasta până în anul 1994! Sub pretextul reamenajării şi reabilitării cimitirului, trimișii primăriei din Sânmartin au scos crucile de lemn de la căpătâiul militarilor români, ruşi, germani, italieni, sârbi, austrieci.

        Unele cruci au fost date putregaiului într-o stivă îngrămădită la rădăcina unui brad, iar altele au fost făcute cenușă în rugul aprins într-un şanţ din afara cimitirului.
        Mai mult! A fost doborât la pământ şi distrus obeliscul Glorie eroilor români, ridicat de Ministerul Apărării Naţionale, în anul 1985.

        Locul nu a rămas însă gol. Pe acela a fost instalat un alt monument, cu inscripţia: Închinat eroilor maghiari care au murit pentru patria lor milenară.
        De atunci, intrarea în cimitir se face pe o poartă tipic secuiască. Finanţarea lucrărilor a fost asigurată cu fonduri de la comunitatea locală și de la Ministerul Apărării Ungar!

        Cunosc autoritățile României suverane cele petrecute la Valea Uzului? Și-au dat ele acordul tacit? Cunosc că, practic, cimitirul nu mai este internaţional, ci doar al eroilor maghiari?

        Cutremurător și condamnabil, răspunsul este Da, la toate întrebările. Totul s-a făcut în dispreţul eroilor, al legilor României şi al legilor internaţionale privind protejarea operelor comemorative de război.

        Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” a semnalat, la timpul respectiv, atât Guvernului, cât şi Parlamentului României, acest caz de devastare şi maghiarizare a unui cimitir internaţional. Protestele noastre nu au avut absolut niciun ecou, ani și ani.

        Abia în 2018, într-o acțiune finanțată de Ministerul Apărării Naționale și de bugetul local al oraşului Dărmănești, judeţul Bacău, s-au demarat lucrările de reamenajare a unei parcele a eroilor români, ridicându-se 52 de cruci și un monument de granit.
        Respectul nostru, eroi ai Patriei!

        Respectul tuturor cetățenilor acestei țări! Nu al tuturor! Nu respect, ci ostilitate. A cui ostilitate? A membrilor așa-zisului Grup de acţiune Valea Uzului, siniștri profanatori cu saci de gunoi.

        Ostilitate și profanare sub pretextul că mormintele eroilor români au fost amplasate ilegal în cimitirul onorific Valea Uzului.

        Neruşinare! Ipocrizie! Tocmai cei care au distrus un cimitir internaţional şi au aruncat crucile de pe mormintele eroilor români invocă respectarea legii! Dacă autorităţile din Dărmăneşti au încălcat legea, de ce acest „grup de acţiune Valea Uzului” n-a apelat la lege? De ce a preferat fărădelegea? Prin actul lor barbar şi-au arătat primitivismul, ostilitatea şi ura împotriva românilor.

        Jignitor și revoltător nu numai pentru memoria ostaşilor români căzuţi în război, ci şi pentru noi, fiii, nepoții și strănepoții lor.

        Acțiunile profanatorilor se află sub protecția acoperitoare a perfidiei. A celei promovate de autorităţile administraţiei locale din judeţul Harghita. Acțiuni similare lor, semne evidente ale sfidării legilor țării în care trăiesc, a legilor internaţionale privind protecţia operelor comemorative de război.

        Condamnăm această atitudine!

        În numele memoriei eroilor români, noi, cei aproape 80 000 de membri şi simpatizanţi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, protestăm energic faţă de acest act de profanare, sfidător şi revoltător.

        Cerem organelor în drept anchetarea celor întâmplate în cimitirul de la Valea Uzului și aducerea în faţa justiţiei a vinovaţilor. Legi avem!

        Cerem organelor abilitate să ia măsuri urgente, pentru ca acest cimitir de la Valea Uzului să redevină ceea ce a fost: un cimitir militar internaţional.

        Pentru această acțiune, solicităm și sprijinul ambasadelor țărilor care au militari-eroi înmormântați în acel cimitir.

        Facem apel la liderii politici români şi europeni să condamne ferm orice acte de profanare a mormintelor ostaşilor căzuţi în războaie, indiferent de naţionalitatea căreia îi aparţin.

        Apelul nostru este și crezul nostru! Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” manifestă preocupare și faţă de comemorarea și locurile de veci ale militarilor străini, fie că aceştia au fost camarazii eroilor români, fie inamicii lor.

        Cine îşi închipuie că, prin transformarea crucilor unor eroi în cenuşă şi putregai, ori prin acoperirea lor cu saci de gunoi, poate distruge adevărul, se înşală.

        Memoria istoriei nu putrezeşte şi nici cenuşă nu se face!

        Biroul Executiv Central
        al Asociatiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”

        Deputatul Ionel Palăr: ”Solicit prefectului de Harghita să readucă normalitatea în cazul cimitirului de la Valea Uzului”

          Recenta decizie a Consiliului Local Sânmartin și a primarului Gergely Andras, de a închide, pentru o perioadă de 30 de zile, Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului, în care sunt înmormântați soldați români, maghiari și de alte naționalități, ar putea duce la o escaladare a unui conflict interetnic local, altfel inexistent, și la agitarea spiritelor într-un moment de importantă sărbătoare religioasă, se arată într-un comunicat al organizației județene Bacău a PNL.

          „Pentru că joi, 6 iunie 2019, este ziua în care creștinii ortodocși celebrează Înălțarea Domnului și aduc un omagiu eroilor, consider că se impune intervenția de urgență a prefectului de Harghita, Jean-Adrian Andrei, ca singura autoritate competentă să atace hotărârea de consiliu local de la Sânmartin”, spune deputatu; PNL Ionel Palăr.

          „Îi solicit domnului prefect să intervină, astfel încât, pe 6 iunie 2019, în cazul în care există doritori, în Cimitirul Internațional Valea Uzului să fie posibilă desfășurarea unor ceremonii religioase și militare. Consider că o astfel de măsură vine să demonstreze că acest subiect sensibil aflat în dispută poate fi tratat cu responsabilitate și echilibru și poate fi o dovadă că toleranța și respectul sunt căile unei bune conviețuiri.

          Decizia autorităților locale poate fi aplicată pe durata celor 30 de zile, cu excepția Sărbătorii Înălțării Domnului și fac apel la prefecturile și consiliile județene din Harghita și Bacău, la oficiile județene de cadastru și publicitate imobiliară ca, în acest interval, să limpezească fondul problemei, să definească fără dubii cui aparține terenul, iar orice intervenție realizată până acum în incinta cimitirului, care aparține patrimoniului național, să intre în legalitate”.

          Contre politice în ședința de consiliu

            O ședință extrem de animată cu tot felul de intervenții, unele mai acide, altele cu un nivel al decibelilor extrem de periculos, dar cu mai puțini nervi decât cu alte ocazii. Cam așa s-ar putea rezuma ședința de joi a Consiliului local Bacău.

            Încă din debutul confruntărilor s-a văzut că va fi o ședința vie. Primul punct, în care se propunea premierea echiplor de volei și badminton de la clubul Știința a fost extrem de disputat după ce Raluca Năstase (PNL) a cerut Consiliului să nu mai aloce fonduri pentru echipa de fotbal Aerostar. „PNL felicită clubul Știința dar considerăm că susținerea sportului băcăuan trebuie făcută cu atenție pentru a stimula performanțele. Nu considerăm că e corect să sprijinim de la buget echipe private care acum retrogradează”, a spus ea.

            Primarul Cosmin Necula i-a comunicat că echipa de fotbal Aerostar nu a fost premiată de Consiliul local, ci a primit finanțare pe baza Legii 350. „Conform legii, fiecare entitate are dreptul să participe și să câștige finanțări. Nu are rost să polemizăm pe acest subiect. În momentul în care Aerostar a promovat, eram fericiți, acum, când retrogradează, suferim toți”, a spus primarul Necula.

            O altă problemă extrem de dezbătută a fost cea a profitului realizat de Societatea de Servicii Publice. Raluca Năstase a cerut să i se explice de unde provine profitul de peste 600.000 de lei al societății, dânsa considerând că firma municipalității nu ar trebui să înregistreze profit din relațiile comerciale cu primăria, ci din relațiile cu terții.

            „Nu putem să trimitem firma să lucreze aiurea în județ deoarece una dintre condițiile impuse de lege este ca societatea noastră să obțină 80% din prestații de la acționarul majoritar.

            Aceasta este societatea orașului și trebuie să presteze pentru oraș”, a spus primarul Cosmin Necula. „Eu mă bucur că SSPM are profit și prefer să avem o firmă care să presteze pentru oraș. Dacă nu era SSPM, nu făceam Parcul Catedralei iar la Insula de Agrement eram îngropați în procedura interminabilă de achiziții publice. Să vă dau doar exemplul asfaltării Căii Bârladului, unde treaba s-a făcut în doar trei săptămâni dar procedura a durat din august până în noiembrie”.

            Dragoș Ștefan rămâne viceprimar

            Proiectul de hotărâre cu privire la încetarea mandatului de viceprimar al lui Dragoș Ștefan a căzut la vot din cauză că nu s-a îndeplinit cvorumul necesar. Doar 12 din cei 18 consilieri prezenți au participat la vot iar din cei 12, 11 au votat pentru demitere iar unul împotrivă. Înainte de vot, consilierul independent Cristian Ghinghes solicitase ca dacă viceprimarul își va păstra funcția să primească niște atribuțiuni sau să-și doneze salariul.

            Festivalul din Cancicov, la limită

            De o dezbatere aprigă s-a bucurat și proiectul referitor la asocierea dintre municipalitate și un ONG pentru organizarea unui festival de mâncare în Parcul Cancicov. Raluca Năstase s-a contrat cu Gheorghe Huluță (ALDE) pe tema finanțării unui eveniment privat cu bani publici. Raluca Năstase a spus că nu crede că e corect ca orașul să dea 80.000 de lei pentru a plăti niște artiști care să cânte la un eveniment privat. Huluță i-a reproșat că pe vremea când PNL era la Primăria, se cheltuiau trei miliarde pe zi pentru Theaterstock.

            Cristian Ghingheș a cerut să se precizeze în baza cărui act s-au amplasat scena și chioșcurile din Parcul Cancicov și a cerut Poliției locale să verifice autorizațiile. Până și viceprimarul Constantin Scripat (PMP) a intrat în joc și i-a cerut secretarului municipiului, Ovidiu Popovici să aibă grijă cu avizele de legalitate: „M-am săturat ca «legalitățile» dvs. să mă târască în instanță”. Până la urmă chiar dacă nu s-au descoperit autorizațiile, proiectul a fost adoptat la limită, cu 11 voturi pentru, cinci contra și trei abțineri.

            Aurelian Temișan, la Moinești. Începe Festivalul Național de Muzică Ușoară „Vis de Stea”

              Moineștiul va fi gazda celei de a IX-a ediții a Festivalului Național de Muzică Ușoară pentru Tineret „Vis de Stea”, organizat de Asociația Culturală „M Y Music Art” și Primăria Moinești, în parteneriat. Evenimentul va avea loc în perioada 31 mai – 1 iunie, în sala de spectacole a Centrului Cultural Lira.

              „Aflat deja la cea de-a noua ediție, Festivalul «Vis de stea», organizat de Asociația Culturală M.Y. Music Art, ce îndrumă pe cărările muzicii tineri talentați din Moinești și din tot județul Bacău, și-a dobândit un deosebit prestigiu prin participarea multor artiști talentați din România”, declară valentin Vieru, primarul municipiului Moinești.

              Pe scena festivalului moineștean vor urca 125 de concurenți, iubitori și pasionați ai muzicii ușoare, ce vor evolua la una dintre cele nouă categorii de vârstă: 4-6, 6-7, 8, 9, 10, 11, 12-13, 14-16+ ani și la secțiunea grupuri vocale.

              Din juriu fac parte Aurelian Temișan, compozitorii Viorel Gavrilă, Mihai Alexandru, Marcel Iorga, precum și realizatorii radio/tv George Vanvu și Bogdan Dragomir. Vor susține recitaluri Aurelian Temișan și Briana Magda, câștigătoarea festivalului de anul trecut, și membrii M.Y. Music Art.

              Carla Popa vă cheamă la Târgul vintage

                „Trâmbițăm și grabnic anunțăm că în data de 1 iunie 2019, începând cu orele 11, așteptăm târgoveții la cea de-a noua ediție a Târgului vintage «Copiii și noi», pe care îl organizăm în colaborare cu Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău”, spune Carla Popa, președinta Asociației pentru Promovarea Dezvoltării Personale, adresându-se copiilor și părinților, dar și ziariștilor din Bacău.

                Evenimentul caritabil se va desfășura în Parcul Catedralei. Va fi o sărbătoare a copiilor, un cadou pentru ziua cea mai frumoasă a copilăriei, 1 Iunie. „Veniți să ne copilărim, târguind, povestind și admirând toate cele ce vor fi să fie”, spune Carla Popa. La târg, copii vor expune spre vânzare obiecte și produse pe care le-au realizat ei înșiși, dar și diferite obiecte vintage. „Îi învățăm să fie pentru câteva ore mici întreprinzători, mici negustori care își pun în valoare talentele și abilitățile pentru a obține atenția și interesul publicului vizitator.

                Copiii vor putea să își câștige prin munca lor primii bănuți și vor avea oportunitatea ca o parte din fondurile obținute să fie donate pentru susținerea terapiei copiilor cu autism”, explică președinta APDP. În cadrul evenimentului vor fi organizate o expoziție de pictură, un concurs de recitare, un concurs de rime, iar la final va fi ales prin votul participanților „negustorul târgului”.

                Jarul europarlamentarelor arde și mediul de afaceri

                Prezența în număr sporit a alegătorilor români la recentul scrutin europarlamentar, dar mai ales rezultatele acestuia ne-au dat parcă mai mult scuipat la furcă decât după evenimente similare. Dezbateri în toate mediile, talk-show-uri, analize și editoriale. De pe diferite poziții mai mult sau mai puțin „politice” (dar ce nu mai are iz politic astăzi?!!), comentatorii își dau cu părerea, fac predicții, dau chiar soluții.

                Auzim că s-ar putea să avem alegeri parlamentare anticipate, auzim cam cine ar mai putea fi candidați la aceste alegeri ori cum se va transforma eșichierul politic. Iar unii cred că ne va fi mai bine. Așa o fi, dar să-i lăsăm pe cei pricepuți să-și dea cu părerea în chestiuni de gen.

                Ceea ce am observat eu e că și în mediul economic s-au născut noi speranțe de mai bine și au apărut chiar sugestii pentru aceasta. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, de exemplu, s-a exprimat deja că ar fi necesar, după 26 mai, să fie „extins dreptul de a ataca ordonanțele de urgență direct la Curtea Constituțională”. Adică de ce numai Avocatul Poporului poate ridica direct excepția de neconstituționalitate?

                Reprezentanții IMM-urilor consideră utilă extinderea acestui drept și la alte domenii, respectiv fiscal și economic, având în vedere practica Guvernului de a emite ordonanțe de urgență cu impact negativ major asupra activității agenților economici, fără consultarea acestora (de exemplu celebra OUG nr. 114/2018). Cine ar putea să o facă? Chiar Consiliul Economic și Social, instituție constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel național, dar și organizațiile patronale și sindicale reprezentative, în calitatea lor de parteneri sociali interesați în domeniul relațiilor industriale.

                Statisticile alegerilor

                  Alegerile de duminică nu au fost scutite de ciudățenii statistice. În afară de cea mai mare dintre ele – scorul imens obținut de UDMR în toată țară, inclusiv în județul Bacău – există câteva date cel puțin interesante care vizează prezența la vot.

                  Astfel, există mai multe secții de votare în care prezența a fost extrem de mică deși secțiile vecine, amplasate în același imobil, au avut o prezență mult mai mare. La Secția 103 de la Bazinul Olimpic din Bacău prezența a fost de doar 13% în condițiile în care Secția 102, din aceeași clădire, a avut 41%. Secția 18 de la Școala Mihai Drăgan din Bacău a înregistat o prezență de doar 16,28%, în condițiile în care celelalte patru secții din școală au avut o prezență între 44,36 și 50,47 la sută. Secția 39 de la CT NV Karpen a înregistrat o prezență de 17,75%, în timp ce celelalte cinci secții au avut între 45,91 și 53,09%

                  Cea mai mare prezență absolută la vot s-a înregistrat la Secția 221 de la Școala 1 din Slănic Moldova: 1017 votanți, din care 414 pe liste suplimentare. Urmează Secția 128 de la Sala de Sport a Liceului Spiru Haret din Moinești, cu 940 de votanți din 1260 înscriși pe liste, Secția 518 de la Căminul Cultural Podu Turcului, cu 900 de votanți din 1818 înscriși și Secția 416 Letea Veche, cu 785 votanți, din 1586 înscriși.

                  Cea mai mică prezența absolută s-a înregistrat la Secția 483 Căldărăști: 50 de votanți. Pe liste sunt înscriși 88 de alegători, au votat 20 iar 30 au fost pe listele suplimentare.

                  Cea mai mare prezență relativă s-a înregistrat la Secția 342 Filipeni: 78,84 la sută. Pe liste sunt înscriși 539 de cetățeni, s-au prezentat 294, 110 au votat pe liste suplimentare și 21 cu urna mobilă.

                  Cea mai mică prezența relativă a fost înregistrată la Secția 103 de la Bazinul de Înot Bacău: 13 la sută. Din 1800 de alegători au venit 198 iar 36 au votat pe liste suplimentare.

                  Cel mai mare număr de voturi cu urna mobilă s-a înregistrat la Secția 162 de la Colegiul Sportiv Nadia Comăneci din Onești: din cei 636 de votanți, 153 au votat cu urna mobilă, 22 pe liste suplimentare și 461 pe listele normale.

                  Cel mai mare număr de voturi pe listele suplimentare s-a înregistrat la Secția 221 Slănic Moldova: 414.