Apariția Legii 127/2019, noul act normativ care reglementează sistemul public de pensii, a avut darul să semene îngrijorare în rândul multor asigurați care vor să se pensioneze înainte de împlinirea vârstei standard. Mai exact, este vorba despre cei care ar putea să iasă la pensie anticipată parțială după 1 septembrie 2021, când noua lege va intra în vigoare. În această lege, însă, nu se mai regăsește noțiunea de pensie anticipată parțială, ceea ce i-a făcut pe mulți să tragă concluzia că de la 1 septembrie 2021 nu vor mai avea această posibilitate de pensionare.

Dar nu este niciun motiv să se teamă. Aceasta pentru că pensia anticipată parțială este prevăzută și în Legea 127/2019, dar sub altă denumire. Este reglementată în ”Secțiunea a 2-a” din această lege sub titlul ”Pensia anticipată”. Cât despre pensia anticipată, din momentul de față, această variantă a fost inclusă în ”Secțiunea 1-a” din Legea 127/2019, la articolul 57.

Condițiile de pensionare rămân aceleași

Așadar, și după 1 septembrie 2021, vor putea ieși la pensie anticipată parțială persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare (35 ani, bărbații și 31 de ani și 9 luni, în prezent, respectiv, 35 de ani în 2030, pentru femei), precum și cele care l-au depășit cu până la 8 ani. Dacă îndeplinesc una din aceste condiții, ele se vor putea pensiona cu până la 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare (65 ani, bărbații, 63 ani, femeile, în 2030, creșterea pentru ele fiind progresivă), ca și acum.

Și vor fi penalizate, ca și în prezent. Pensia pentru limită de vârstă pe care ar trebui să o aibă le va fi diminuată în raport de stagiul de cotizare pe care îl au peste cel complet și de numărul de luni de reducere (anticipare) a vârstei standard. Astfel, cei care au mai puțin de un an peste stagiul complet de cotizare vor suporta o diminuare cu 0,50 la sută pentru fiecare lună de anticipare. În total, penalizarea (cea mai mare) va fi de 30 la sută și este vorba despre cei care au doar stagiul complet de cotizare ori mai puțin de un an peste acesta și vor ieși la pensie mai devreme cu 5 ani decât vârsta standard de pensionare.

Pentru fiecare an în plus la stagiu diminuarea scade cu 0,05 la sută. Celor care au între 7 și 8 ani de vechime în muncă în plus față de cea completă pensia cuvenită li se va diminua cu 0,15 la sută pentru fiecare lună de anticipare. În momentul în care persoana în cauză va ajunge la vârsta standard de pensionare, ea va beneficia de recalcularea pensiei în funcție de stagiul de cotizare acumulat, astfel că penalizarea va dispărea.

Noi avantaje

Tot de la 1 septembrie 2021, cei care nu au vârsta standard de pensionare, dar au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin 8 ani vor putea solicita mai devreme ieșirea la pensie, dar de limită de vârstă, nu la cea anticipată, ca în prezent, fără a fi penalizați. Această posibilitate este menționată la art.57, al.1, care spune:

”Persoanele care au depășit stagiul complet de cotizare, prevăzut în anexa 5, cu cel puțin 8 ani pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa 5”. Și tot ca o noutate, ele vor putea valorifica perioadele asimilate (facultatea, stagiul militar etc.) la calcularea stagiului de cotizare individual, lucru care acum nu este permis decât la împlinirea vârstei standard de pensionare.

În plus, ieșind la pensie de limită de vârstă, și nu la cea anticipată, ca acum, vor putea cumula pensia cu salariul, obținut în baza unui contract individual de muncă, sau cu alte venituri. Evident că luarea în calcul la stabilirea stagiului de cotizare a perioadelor asimilate va însemna o vechime în muncă mai mare și mai mulți bani la pensie. În prezent, în județul Bacău, pensia anticipată medie este de 1.734 lei, iar numărul beneficiarilor este de 381 persoane. Pensia anticipată parțială medie este de numai 1.155 lei. De această categorie de pensie se bucură 2.667 persoane.

Chef bucătar, profesor cu un Master în Nutriţie culinară, băcăuanca Dorina Burlacu face parte actualmente din corpul de docenţi ai doctoriţei Chiara Manzi, la Academia de la Nutritione Culinaria din Bologna – Italia. Restaurantul LIBRA al acestei academii, din centrul oraşului Bologna, este unic în Europa, prin tipurile de mâncare servite cu reţete certificate şi echilibrate nutriţional.

În acest restaurant prepară pastă proaspată, tipic italiană. O poveste de succes, a unei tinere care a ales să facă performanță în străinătate. Și a reușit! O simplă căutare, pe google.com după numele ei, confirmă acest lucru. Un nume despre care se scrie și în presa italiană, un nume care deja a făcut istorie, un nume care ne face și pe noi mândri!

„Numărul persoanelor cu intoleranţă la gluten şi zahăr lactic creşte continuu, de aceea realizez diferite reţete pentru a îmbunătăţi mâncarea acestora. «Star Bene Senza Glutine» este un magazin din Reggio Emilia ce pune în vânzare pastele produse de mine.Totodată, dau consultanţă celor care vor să deschidă restaurante şi baruri învățându-i merceologia şi nutriţia alimentelor în Reggio Emilia, Parma, Modena”, își prezintă pe scurt activitatea băcăuanca noastră.

 O biografie impresionantă! Și multă muncă!

 Recunoaște că a păşit cu meticulozitate pe acest drum, la fel ca în gimnastică. Născută în comuna Brusturoasa, județul Bacău, a absolvit cursurile școlii de gimnastică „Nadia Comăneci” din Onești (Liceul de Filologie și Istorie), a frecventat Școala Populară de Arte din Bacău, unde a studiat dansul modern, apoi a activat ca instructor de fitness în Iași.

Din 1993 însă și-a încercat norocul în Italia, unde și-a întemeiat o familie şi a urmat numeroase cursuri de perfecționare, stagii şi voluntariat în sectorul hotelier, restaurante şi cafenele, pentru ca acum să predea cursuri pentru bucătari la Reggio Emilia și Parma, organizate de către importante instituții precum Confesercenti, Ial Emilia Romagna, Confcommercio Parma-Reggio-Modena.

Un moment foarte important în cariera sa a fost cursul de perfecționare la Alma, Școala Culinară Internațională din Colorno (Parma), fondată de către marele Chef Gualtiero Marchesi, denumit în 1974 de către New York Times cel mai mare şef italian din lume.

Continuând acest parcurs, Dorina Burlacu se instruieşte și cu chef Massimo Bottura, al cărui restaurant, Osteria Francescana din Modena, a fost declarat între 2016-2018 ca cel mai bun restaurant din lume, și cu Ferran Adria, proprietarul restaurantului El Bulli, în Spania. Colaborează cu Academia de Artă Culinară – Cucina Evolution din Parma, în cadrul căreia a făcut un masterat în Culinary Nutrition cu teza bazată pe Erbazzone Reggiano, un fel de mâncare tradițională a orașului Reggio Emilia care constă din aluat tip foetaj umplut cu frunze de sfeclă și spanac, unse cu untură.

1 de 3

Tot acest parcurs i-a permis Dorinei Burlacu o viziune complexă despre aspectele gastronomiei și nutriției, ale bucătăriei italiene în general, ceea ce a propulsat-o în cadrul evenimentelor gastronomice de la Paris, în săptămâna bucătăriei italiene în lume, colaborare a Consulatului Italian la Paris și Farnesina – It.

Pe 16 iunie 2019 a reprezentat regiunea Emilia Romagna și orașul Reggio Emilia la Paris, invitată de Patrizia Molteni, președintele Asociației Emilia Romagna la Paris, iar în noiembrie a reprezentat orașul Reggio Emilia la un eveniment dedicat muștarului, în oraşul Dijon-Franța. Recent, pe 9 decembrie 2019, a participat la o conferință dedicată rolului important al femeilor „cheffes” italiene și franceze la Louvre, unde a avut marea onoare de a fi împuternicită să creeze o filială în Italia a asociației „Cheffes d’içi et d’ailleurs” care are rolul de a reuni toate femeile „cheffes”, de a elabora și promova noile tendințe ale gastronomiei.

O poveste de succes, cu un om de succes: o băcăuancă ce a cucerit Italia!

O strângere de mână ca un arc peste timp. Și amintiri care curg șuvoi. Așa cum curg, dinspre trecut către prezent, întrebări ce-și caută răspunsurile în cuvinte (multe) și tăceri (puține), în gesturi și zâmbete, în imagini vii sau estompate. În tot ceea ce a fost și nu mai e.

-Domnule președinte, haideți să…
-Numai o secundă, te rog. Cred că au trecut mai bine de 20 de ani de când te-am rugat pentru prima dată să-mi spui pe numele mic, Doru. N-ai făcut-o niciodată. Ei bine, ai putea să-mi faci un hatâr și să începi acum, după atâția ani de „domnule Sechelariu”, „domnule primar” sau „domnule președinte”.

-Păi, ne despărțeau multe lucruri. Inclusiv vârsta.
–(Pe un ton glumeț). Adică mă faci și bătrân; mersi. Ne-or fi despărțit multe, dar ne-au și apropiat destule, chit că n-am băut niciodată o cafea împreună…Sau om fi băut?

-O cafea cred că tot am băut la un moment dat.
-Bun. Să știi că mi-au spus Doru unii mult mai mici ca vârstă decât tine. Și nici nu-mi erau așa apropiați. Iar cu ei n-am servit doar o cafea. Am stat la discuții zile și nopți; îi simțeam mândri că pot să mi se adreseze pe numele mic și să stea la masă cu mine. I-am primit în casa mea, la masa mea, i-am omenit, le-am făcut confesiuni, iar ei, odată plecați de lângă mine, m-au împroșcat cu noroi. Oameni mici…

-Țară mică, mese puține, cum spunea Gheorghe Dinică.
-Mare actor, Dinică! „Nu trage dom’ Semaca, sunt eu, Lăscărică”.

-Știți că de câte ori îl văd pe George Constantin în rolul lui Semaca mă gândesc la dumneavoastră? Există o anumită asemănare fizică, accentuată și de gestică. Apoi, zâmbetul acela al lui Semaca în momentele în care punea la cale vreo „nefăcută”…
-Am prins aluzia: vrei să spui că și eu am făcut destule „nefăcute” sau, hai să ne exprimăm elegant, „inginerii”. Despre toate astea am putea vorbi la nesfârșit. Important este că am fost curat în fața legii, chiar dacă am stat pe nedrept în pușcărie, fiind arestat preventiv într-un dosar cu cântec. Nu-mi e rușine cu ce am făcut, dimpotrivă! Mi-am dorit să fiu propriul meu șef, să-mi iau destinul în mâini cum se spune. Totodată, mi-a plăcut să fiu șef și peste alții. Și să fiu înaintea celorlalți. Firea mea bătăioasă, competitivă, dar și spiritul întreprinzător- mai mereu m-am aflat cu un pas înaintea vremurilor- m-au ajutat să clădesc multe la viața mea, chiar dacă am făcut și greșeli, ca orice om. Și nu mi-a fost niciodată jenă să recunosc că am pornit-o de jos. Tata- șofer, mama- taxatoare pe autobuz. Cu toate astea și eu, și fratele meu, Sergiu, am ajuns sus pe propriile noastre forțe: eu primar, frate-miu secretar de stat, amândoi oameni de afaceri. Uneori am riscat, alteori am plătit tribut… Uite, vezi cicatricea asta din obraz? Îmi va aminti întotdeauna de momentul în care Compania Selena și-a luat avânt către ceea ce avea să-i aducă locul 1 în Topul Firmelor. Aa, că unele lucruri le puteam face altfel, ok, dar să știi că, în general, nu regret nimic din ce am făcut. Important este să lași ceva în urma ta.

-Spuneți-mi un lucru pe care, dacă ar fi să-l luați de la capăt, l-ați face altfel? Ce și cum ați schimba?
-E o întrebare delicată. Să mă gândesc. (Face o pauză). Hai să zicem că mi-a dăunat faptul că am avut mereu încredere în oamenii din jurul meu. Chiar prea multă… Unii m-au trădat. Așa sunt mulți oameni; te trădează. Iar când nu te trădează, te uită, ceea ce este tot o formă de trădare. Să-ți dau un exemplu: când eram primar îmi suna telefonul mobil non-stop. După ce n-am mai fost, treceau și zile până să mă caute cineva. Poate că asta aș schimba: aș fi mai precaut în relația cu cei din jur, deși nu știu dacă aș fi în stare. Eu mi-am iubit semenii, am avut încredere în ei și i-am ajutat întotdeauna, indiferent de postura mea și a lor.

-Haideți să vă povestesc ceva. Ar fi trebuit să o fac mai demult, dar n-am apucat. Prin toamna lui 2005, mă aflam împreună cu colegul meu de redacție din acele vremuri, Cornel Pinter, la Brașov, la un meci de Cupă al FCM-ului. În pauza jocului, un tip, aflând că suntem jurnaliști băcăuani, ni se adresează: „Vă rog să transmiteți domnului Sechelariu salutările mele”. L-am întrebat cum se numește, iar el ne-a spus: „N-are importanță cum mă numesc. De altfel, domnul Sechelariu nici nu-mi cunoaște numele. Acum câțiva ani mi s-a stricat mașina în drum spre Deltă. Timp de vreo două ceasuri n-a oprit nimeni să mă ajute. La un moment dat, se apropie un Volvo din care se dă jos Dumitru Sechelariu; îl cunoșteam de la televizor. Fără prea multe cuvinte, și-a scos haina și a început să meșterească sub capotă. Mi-a reparat mașina deși habar n-avea cine sunt și, mai mult ca sigur, avea și el treburile lui. Un om cu suflet mare. Așa că, vă rog să-i transmiteți urările mele de bine”.
-Hai să-ți povestesc și eu una. Odată, tot așa, s-a stricat mașina unui cunoscut. Imediat, m-am băgat să i-o repar. Nici măcar n-am apucat să-mi dau jos hainele cu care eram îmbrăcat. Și era un costum bun, la care țineam mult. Am reparat mașina, dar mi-am stricat costumul. Ca să fiu sincer, mi-a părut rău; de costum, nu de ajutorul oferit.

-Spuneam că n-am apucat până acum să vă transmit salutările brașoveanului. Țin minte că la un moment dat am scris istorioara asta. Numai că am făcut-o după 16 februarie 2013.
-Și ce, crezi că după 16 februarie 2013 nu ți-am mai citit niciun articol? Fac și refac și acum clasamente. Mai ales alea pe care le greșești tu. Ce-i drept, în ultima vreme stai destul de bine la capitolul ăsta: cred că le iei de pe undeva, de pe Internet, gata făcute. Dar să știi că mai găsesc și erori. Și atunci îmi pun mâinile în cap și zic: a, e clar, ăsta-i clasament făcut de Dan.

-Fiind la 70 de ani de FCM Bacău, haideți să vorbim și despre fotbal. Apropo de clasamente: e adevărat că în perioada „Cooperativei” s-a oferit ca dar la o nuntă ordinea în care aveau să termine echipele respectivul campionat de Divizia A?
-Ca să glumesc, în ’96, când m-am căsătorit, n-am primit un astfel de dar la nuntă, deși nu mi-ar fi displăcut. Și nici clasamente drept cadou la alte nunți nu am făcut, deși am cununat în repetate rânduri. E drept însă, că, de multe ori, ierarhia Diviziei A se stabilea în culise. În 2001, FCM Bacău și Gloria Bistrița se aflau într- un cantonament comun, în Italia, la Montecatini. Nea’ Jean Pădureanu făcea de zor calcule: cine cade, cine se salvează, care cui trebuie să dea puncte… Când mă uit pe lista sa, Bacăul era sub linie: „Nea’ Jeane, păi după calculele matale, eu sunt retrogradat”. La care el mă liniștește: „Stai, Dorule, că refac totul”. Sunt convins că știi povestea, că doar erai cu noi, în Italia. Nu știu ce și cum a refăcut, dar la finalul sezonului, FCM a ajuns la barajul de retrogradare cu Farul. E arhi-cunoscut ce aranjamente se puneau la cale în acele vremuri; erau vestitele reciprocități. Iar când te opuneai, te făceau cu arbitrii. Păi în 1997, noi am fost la un loc de Cupa UEFA. De ce n-am prins-o? Pentru că m-au bătut cu japca Bistrița și Ceahlăul. De mers în Europa a mers Oțelul pe care noi o învinsesem chiar la Galați. Am făcut și eu blaturi, deși nu mi-a plăcut. De altfel, dacă-ți amintesti, si sigur îți amintești, am fost inițiatorul acelui „Moment Zero” în fotbal. Am zis: „Așa nu se mai poate, haideți să terminăm odată cu prostiile, iar rezultatele să le decidă valoarea din teren, nu interesele de culise”. Și aici am fost primul. Primul care a pus piciorul în prag. Și am mai fost și primul om de fotbal care a recunoscut public că a făcut blaturi.

-Ați fost și primul patron-pistolar din fotbal.
-La Moreni, în anul promovării Selenei în Liga Națională, ’94-’95. Jucăm la Moreni, batem cu 2-0. Au marcat, dacă nu mă înșel, Vasilică Jercălău din penalty și Narcis Răducan. La final, publicul local să sară pe noi: că i-am făcut cu arbitrul, că ne arată ei nouă… Aveam un pistol cu gaze. L-am scos și am tras. Ăia de acolo s-au aruncat toți pe burtă, de spaimă, ca-n filmele cu Louis de Funes. Așa am reușit să plec. Dar să-ți mai zic una cu pistolul. O știi, n-o știi, eu ți-o povestesc: eram la un poker- nu mi-e rușine să recunosc că mi-a plăcut pokerul care, fie vorba între noi, e un joc de oameni inteligenți- iar la masă se aflau persoane din fotbal: eu, nea’ Adi Porumboiu, Gigi Ștefan de la Piatra. Am cerut o carte și când am văzut ce mi-a intrat, de bucurie, am scos pistolul din haină și am tras un foc în aer. Cei de la masă au rupt-o la fugă, iar eu alergam după ei, strigându-le: „Opriți-vă nebunilor, că am chintă royală”.

-V-au plăcut armele?
– Mi-a plăcut vânătoarea. Țin minte că la începutul lui 2000 am făcut un preinfarct. La câteva zile după ce am ieșit din spital, eram la vânătoare de mistreți. Mi-a plăcut mult și pescuitul. Delta. Mergeam des cu cei apropiați.

-Vă lipsesc vânătoarea, pescuitul, Delta?
-Dacă vrei să știi, cel mai mult îmi lipsește familia. Am avut și am o familie frumoasă. O soție înțelegătoare, copii cuminți, la locul lor. Asta îmi lipsește: familia.

-Fotbalul nu vă lipsește?
-Cel care se joacă azi? Glumești, pesemne. Cum să-mi lipsească? Este o caricatură! Cât despre fotbalul băcăuan, e suficient să vezi în ce hal a ajuns stadionul. Când eram primar, stadionul din Bacău era în primele trei ca dotări din România. Era însă deranjant că se numea „Dumitru Sechelariu”. Lasă că-i mai bine cum arată acum, că doar se cheamă „Municipal”, nu? În anii ’90 obișnuiam să spun că dacă nu m-aș fi implicat eu, pe stadionul din Bacău ar fi ajuns să pască vacile și caii. Acum până și vacile ocolesc „Municipalul”. Ce să pască, pietre? Nu mai știu cine zicea, parcă chiar tu, sau poate Halagian, în fine, ideea era asta: fotbalul reprezintă oglinda societății. Observația-i foarte corectă. E de ajuns să te uiți cum arată Bacăul, ca oraș, ca să înțelegi și pe unde se află fotbalul nostru. Văd că la finalul anului trecut s-au făcut, în sfârșit, primii kilometri ai șoselei de centură; foarte bine! Dar proiectul a fost gata încă din 2003, când eram eu primar, iar finanțarea trebuia să apară un an mai târziu, în 2004. Numai că eu am pierdut alegerile sau, mai bine zis, am fost „ajutat” să le pierd- devenisem mult prea incomod- iar Centura a mai trebuit să aștepte alți 15 ani. Atenție la pana de vultur: 15 ani!

-Să revenim atunci la fotbalul din perioada Sechelariu. Care au fost jucătorii la care ați ținut cel mai mult?
-Au fost mai mulți, iar dacă uit pe cineva, să nu-mi fie luat în nume de rău. Am ținut mult la Cristi Ciocoiu, finul meu. Am ținut la Narcis Răducan, la Florin Petcu, la Andrei Cristea. Chiar dacă nu a jucat decât jumătate de sezon la FCM, fiind împrumutat de la Rapid, mi-a plăcut foarte mult Răzvan Raț. Era doar un copil pe atunci, dar îi prevedeam un viitor mare. Dacă-l întrebi, îți poate confirma. În 2001, după „barajul” pierdut cu Farul, am vrut să-l păstrez la Bacău, oferindu-i un contract de 100.000 de dolari, de zece ori mai mult decât îi dădea Copos la Rapid. Am ținut și la „coarda” de Scânteie și aici cred că ar fi bine să le explici cititorilor tăi că în vocabularul meu apelativul „coardă” nu are nimic peiorativ, ci reprezintă o formă mai specială de alint. Îmi amintesc cum spuneam la un moment dat că dacă s-ar putea combina viteza și răutatea lui Giani Căpușă cu viclenia și simțul golului pe care le avea Scânteie, am avea tipul ideal de atacant. Ieșind de pe teren și întreptându-ne spre bancă și spre birouri, am colaborat foarte bine cu prietenii mei Gică Chivorchian, Ghiță Poenaru, Cristi Popovici. O relație specială am avut și cu dom’ profesor Costinescu. Oameni speciali, timpuri frumoase.

-Victoria cea mai frumoasă?
-Mânăstire într-un picior: 5-1 contra Stelei în vara lui 1996, chiar în Ghencea. Victoria aia are însă un preambul interesant. În campionatul precedent pierdusem la Steaua cu 5-0. Înfrângerea îmi făcuse mult rău, mai ales că eram pe ultimul loc. Țin minte că în pauza meciului am fost invitat la protocol de gazde. Erau frații Păunescu, George Constantin și Viorel, era Hrebenciuc și toți generalii de armată. Se bucurau că Steaua conduce, mâncau sarmale și făceau mișto de mine. „Hai, bă Sachelarie, chiar credeai că poți să vii și să câștigi în Ghencea?”, mă ironiza George Constantin Păunescu. Eu fierbeam. Tăceam și fumam.

-Chiar, de la începutul discuției noastre nu ați aprins nicio țigară. Să înțeleg că v-ați lăsat de fumat?
–(Zâmbește. Zâmbetul lui, nu al lui Semaca). Ei, știi cum se spune despre țigări, că sunt buruiana dracului. Îmi face plăcere să cred că eu am ajuns în altă parte, înțelegi ce zic?

-Bun, să revenim atunci la acea zi de decembrie 1995 din Ghencea.
– După umilința aia- și de pe teren, și de la „oficială”- mi-am zis că nu voi ieși din fotbal fără să o bat pe Steaua la ea acasă. Eram în relații bune cu cei de acolo, cu vreo două luni mai devreme fusesem invitat să merg cu ei la Torino, pentru confruntarea cu Juventus de pe „Delle Alpi”, din grupele Ligii Campionilor, dar asta nu însemna că nu aveam și eu ambiția mea. Și uite că în august 1996, moldovenii de la FCM Bacău le-o făceau campionilor de la Steaua, pentru ca în retur, să câștigăm din nou, de data asta acasă, cu 1-0. Iar alături de acel 5-1, dragă îmi mai e victoria cu Galatasaray-ul lui Mircea Lucescu, din amicalul jucat în vara lui 2001, pe când echipa turcă deținea Supercupa Europei. Ar mai fi și celebrul 1-0 din primăvara lui 1993 reușit la București, contra campioanei Dinamo, prin golul marcat de Sorin Condurache, pe final.

-Suntem și noi pe final; pe final de interviu. Aș mai avea o întrebare: ce să le spun celor care ar putea avea dubii privind veridicitatea acestui dialog?
-Înainte de toate, dă-mi voie să-ți zic că numai unul ca tine putea avea ideea unui astfel de interviu. Apoi, celor care vor pune cumva la îndoială convorbirea noastră, să le spui că tot ce ai scris e adevărat. Absolut tot. De la primul și până la ultimul cuvânt, dragul meu. Iar ca încheiere, îți spun ceea ce am zis mereu: deși am fost un nonconformist, uneori neînțeles și de multe ori contestat, știam că lumea mă va aprecia cu adevărat de-abia după ce nu voi mai fi pe acest pământ.

A patra ediție a târgului „Cafeneaua cu Joburi” în Bacău, organizată vineri, 14 februarie, de Agenției de recrutare și consultanță ECIM, în parteneriat cu OLX, a primit peste 2.500 de vizitatori. În standurile târgului au venit 19 angajatori din Bacău sau care lucrează și în Bacău. Târgul și-a propus să eficientizeze procesul prin care o companie își găsește angajații potriviți, indiferent de domeniul de activitate.

„În Bacău – a opinat Event manager-ul Cafenelei cu Joburi, Marius Petrea -, forța de muncă are încă tendința să migreze spre Vest, dar sunt tot mai mulți care își doresc să rămână acasă, din diverse motive. Mulți își doresc să și câștige ceva mai mult din munca lor, un motiv pentru care vin să caute oportunități de angajare, chiar dacă au deja un job. Unii se gândesc la completarea veniturilor, la munca în part-time. De aceea, la această ediție a târgului s-au format cozi la intrare chiar la deschiderea manifestării”.

Așa cum s-a întâmplat și la celelalte ediții, vizitatorii au putut sta de vorbă cu angajatorii la o cafea, s-au informat, și-au prezentat abilitățile și pregătirea profesională, după care au depus cv-uri pentru angajare.

Ofertele au fost din domenii diverse: producție, retail, transport intern și internațional, finanțe-bănci, asigurări, BPO (business process outsourcing – activități externalizate de o companie către un terț), industria aeronautică, domeniul medical, industria lemnului, industria grea, confecții, HoReCa, agricultură și zootehnie, construcții, industria petrolieră, IT, industria alimentară, inginerie și proiectare. Iar angajatorii au fost Aerostar, Lidl, Salbac, Almaviva, Lugera & Makler (Orange), Metalbac & Farbe, SCC Services România, Elmet Internațional, Valoris Center, A-E Electronics, Universitatea „George Bacovia”, NJoy Studio, NN Asigurări de viață, E-Cablaje Bistrița Năsăud, Fast Despatch Logistics, Cristal, FARMGrup Cumlabor, Cersanit și Hidroizolații REM.

Accent pe calificare profesională

Cei mai mulți dintre angajatori au căutat forță de muncă ajunsă la un anumit nivel de calificare, oameni cu studii superioare sau medii. „Peste tot e nevoie de oameni – ne-a spus Cristina Băluță, specialist în Resurse umane la Metalbac & Farbe. Suntem fabrică de lacuri și vopsele, avem două secții de producție (producție de vopsele și de materiale termoplastice) și avem nevoie de personal atât în secțiile de producție, cât și pentru echipele noastre specializate în aplicarea de marcaj rutier. Avem nevoie de gestionari, de agenți de pază, de responsabili de vânzări vorbitori de limba franceză, pentru că facem și comercializare de produse, acum mai ales în Franța, dar avem vorbitori de mai multe limbi europene”.

ELMET Internațional, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul prelucrărilor mecanice, avea pe listă șase meserii, între care frezori și strungari, dar și ingineri pentru centre de prelucrat automate. În schimb, pe lista Aerostar erau 15 meserii.

Șanse și pentru necalificați

Compania Salbac, din Grupul Agricola caută și personal calificat, dar și necalificat. Delia Dumbravă, referent de Resurse umane la Salbac, ne-a vorbit de nevoia companiei de tranșatori, dar și de electricieni, lăcătuși mecanici și sudori, precum și de ingineri de industrie alimentară. „La noi – a precizat referentul – fluctuația de personal nu este foarte mare, dar e mai greu astăzi să găsești oameni calificați în anumite meserii. Foarte greu, de exemplu, se găsesc tranșatori calificați, oameni care pe lângă cunoștințele profesionale trebuie să aibă și anumite abilități. Am primit cv-uri și le punem în baza comună de date ale Grupului Agricola din Care face parte și Salbac, pentru că se pot ivi oferte și din alte societăți ale grupului. Au venit la noi și tineri absolvenți, dar și tineri cu ceva experiență în producție, chiar și câte un pensionar care mai poate lucra și își mai poate completa veniturile”.

1 de 12

De nevoia de personal indiferent de calificare și pregătirea profesională, chiar și cu studii mai puține, ne-a vorbit și Ciprian Cimbru, administratorul societății Cristal, din Bacău, firmă din Tehnologia Comunicației și a Informației, importator și distribuitor de soluții de supraveghere sub brandul RoVision (camere și kit-uri de supraveghere). „Căutăm oameni care să demonstreze în primul rând inteligență – ne-a spus administratorul. Contează mai puțin școala absolvită. Pentru noi contează ca angajatului să-i placă ceea ce trebuie să facă și nu să profeseze doar pentru bani. De aceea căutăm și oameni fără o anumită pregătire de specialitate. Ei trebuie să știe să vorbească cu clienții, să învețe caracteristicile produselor noastre, să facă prezentarea lor, să cunoască ce se întâmplă cu produsele de la comandarea lor până la asigurarea de garanții tehnice. Învață toate acestea la locul de muncă”.

„Am avut un flux foarte mare de vizitatori, din toate categoriile care își doresc un loc de muncă. Am ajuns la a patra ediție în Bacău și la a 14-a manifestare de acest gen la nivel național. Feedbackurile pe care le-am primit de la participanți sunt pozitive și ne așteptăm la cel puțin 200-300 de angajări în firmele participante. Următoarea ediție în Bacău va fi în toamnă, dar în programul pe 2020 sunt deja cuprinse alte 19 manifestări, în tot atâtea orașe. Numai în luna februarie, Cafeneaua cu Joburi va fi deschisă în Piatra Neamț, Suceava, Ploiești și Brașov.”
Marius Petrea, Event Manager la „Cafeneaua cu Joburi”

Dorin Chirilescu, implicat în societatea civilă băcăuană, a documentat în detaliu o scrisoare a Comisiei Europene ce are legătură cu finanțarea proiectului de realizare a Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău. Redăm integral articolul său:

 Știu, ați auzit peste tot că europenii ne poartă pică și că niște broaște sau plopi s-au pus în calea realizării Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău. Unii au spus chiar că suntem blestemați. Totuși care e problema reală în legătură cu finanțarea europeană a acestui proiect atât de vital pentru județul și orașul Bacău?

Este vorba despre scrisoarea Comisiei Europene adresată Direcției Generale de Programe Europene Infrastructură Mare – Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene din data de 31.01.2020, în legătură cu finanțarea proiectului de realizare a Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău.

Am încercat să fac un scurt rezumat al documentului de cinci pagini redactat în limba engleză, care se adresează domnului Director General al Direcției Generale de Programe Europene Infrastructură Mare, Cristian Mărișteanu, document care vine ca răspuns la cererea de finanțare cu fonduri europene trimisă de către autoritățile române către Comisia Europeană la data de 22 noiembrie 2019 prin sistemul de schimb electronic de date SFC2014 – aplicarea de proiecte, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, pentru proiectul major CCI 2019RO16CFMP005 – Realizarea Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău.

Dl Erich UNTERWURZACHER, Director general adjunct pentru punerea în aplicare – Închidere, mari proiecte și implementarea programelor III (REGIO.DDG.F), expune câteva observații cu privire la impactul pe care proiectul de realizare a centurii ocolitoare l-ar putea avea asupra mediului, precum și alte mențiuni. Se notează că informațiile oferite în cererea de proiect indică faptul că proiectul nu este conform cu Articolul 6(3) din directiva Habitate – 92/43/EEC adoptată în 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, formulându-se următoarele observații:

1.Decizia de încadrare nu se bazează pe obiective de conservare specifice siturilor Natura 2000

România nu a stabilit încă obiective de conservare specifice siturilor Natura 2000 de pe traseul centurii ocolitoare, identificate în declarația emisă de Agenția de Protecție a Mediului Bacău în data de 7 noiembrie 2019 – ROSCI0435 Siretul Mijlociu, ROSPA0138 Piatra Șoimului – Scorțeini – Gârleni și ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuși – Bacău – Berești. Declarația respectivă indică faptul că proiectul nu va avea un impact semnificativ aspura celor trei situri Natura 2000 și astfel nu sunt necesare măsuri specific conform cerințelor articolului 6(3) din Directiva Habitate.

Pentru cele două situri, ROSCI0435 Siretul Mijlociu și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni nu a fost stabilit niciun obiectiv de conservare, contrar obligațiilor indicate de Articolul 6(1) din Directiva Habitate. Pentru ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești, planul de management identifică „întreținerea stării favorabile de conservare a speciilor de păsări de interes comunitarli caracteristice habitatului” ca fiind un obiectiv general.

Este necesar ca România să stabilească obiective concrete de conservare a siturilor Natura 2000 care ar putea fi afectate de construcția centurii ocolitoare, luând în considerare nota Comisiei privind obiectivele de conservare a acestor tipuri de situri. După stabilirea acestor obiective, autoritățile române vor trebui să revizuiască decizia de încadrare și declarația privind siturile Natura 2000 considerând acele obiective formulate. Dacă decizia va indica un impact major, autoritățile vor trebui să ia măsurile specific de conservare.

2. Decizia de încadrare emisă de autorități nu conține suficiente dovezi

În afară de lipsa obiectivelor specifice conservării siturilor, mai există o problemă legată de decizia de încadrare și declarația emisă de APM, în sensul că acestea nu conțin nicio dovadă precum că nu va exista un impact asupra celor trei situri Natura 2000. Aici mi se pare interesantă afirmația: „Evaluarea impactului pe care realizarea centurii ocolitoare l-ar putea avea asupra acestor situri este extrem de limitată (o jumătate de pagină de expuneri) și nu este furnizat niciun motiv care ar sta la baza concluziei la care s-a ajuns” (că nu există un impact major asupra siturilor Natura 2000).

Spre exemplu, declarația emisă de APM confirmă că reproducerea, creșterea, hrănirea sau zonele de amenajare pentru păsări, mamifere, reptile sau pești protejate în aceste situri nu vor fi afectate, însă sunt menționate doar 7 specii protejate de păsări din ROSCI0435 Siretul Mijlociu, iar speciile din ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni nu sunt deloc menționate ca fiind luate în considerare.

Având în vedere că nu există un plan de management al sitului și nicio hartă a habitatului pentru sit este neclar pe ce s-au bazat informațiile din declarație.

Considerând informațiile expuse, nu se poate exclude posibilitatea ca proiectul de realizare a centurii ocolitoare să nu aibă un impact și asupra acestor situri. Comisia a evaluat și un document numit „memoriu de prezentare” care susține concluziile prezentate în decizia de încadrare, chiar dacă nu există o referire clară la acest memoriu în decizie.

Fără a cosidera obiectivele de conservare, memorandumul prezintă câteva dintre punctele de impact al proiectului de realizare a centurii asupra siturilor ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSCI0435 Siretul Mijlociu. Totuși e neclar cum au fost clasificate punctele de impact după următorul punctaj: 0 – fără impact; -1 sau -2 pentru impact negativ nesemnificativ; -3 impact negativ semnificativ.

3. Lipsa de explicații privind absența impacturilor cumulate

Decizia de încadrare și declarația APM afirmă că proiectul nu va avea niciun efect cumulativ în legătură cu alte proiecte, fără a oferi suficiente informații pentru a susține această stare de fapt. Memoriul prezentat menționează doar faptul că nu există alte proiecte cu impacturi cumulate cu excepția locațiilor de extracție a pietrișului în amonte, la o distanță de 7 km depărtare și zonele de exploatare în aval supuse aprobării la o distanță de 24 de km.

4. Execuția proiectului de realizare a centurii ocolitoare era deja începută

Comisia a notat că execuția proiectului de construire a centurii începuse deja la momentul înaintării documentelor menționate, ceea ce întărește ideea că nerespectând articolul 6(3) din Directiva Habitate, există îngrijorări cu privire la posibile deteriorări ale Siturilor Natura 2000 în speță ROSCI0435 Siretul Mijlociu, ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni.

5. Localizarea proiectului

Proiectul include construirea unor parcări care nu sunt suficient argumentate în documentație. Parcarea este planificată a fi construită pe tronsonul de ocolire Sud-Vest la km 6+300 (în apropiere de intersecția cu DN11), și are finanțare eligibilă ca parte componentă a proiectului.

Nu se explică însă următoarele puncte:

• Motivul amplasării parcării la capătul vestic al centurii (drum cu o bandă pe sens);

• Nu sunt specificate informații precum costul de realizare, dimensiune și capacitatea parcării. Această informație trebuia furnizată odată cu justificarea includerii costurilor cu realizarea parcărilor în proiectul eligibil de finanțare europeană.

Au mai fost observate următoarele aspecte:

• Cererea de aplicare acoperă o secțiune de 16 km din drumul de conexiune dintre București și regiunea Moldovei. Până în acest moment, doar o secțiune de 55.5 km adiacentă Bucureștiului a fost realizată (București – Ploiești) iar secțiunile rămase de executat sunt estimate în mod optimist a fi finalizate până în 2027 (peste 350km). Totuși, acest proiect va funcționa ca centura ocolitoare a municipiului Bacău indiferent dacă vor exista progrese în cadrul celorlalte secțiuni menționate.

„Vă rugăm să ne furnizați informații cu privire la implementarea planificată a celorlalte secțiuni, cu indicarea costurilor estimate și surselor de finanțare”.

6. Planificarea proiectului privind inclusiv achizițiile

Nu au fost specificați indicatorii de progres, doar cei de ieșire. Secțiunea G.1.2. (progresul financiar) indică o aproximare a progresului financiar, cu costurile principale prevăzute pe intervalul 2021-2023. Se solicit informațiile legate de indicatorii de progres în realizarea construcției proiectului.

7. Costurile cu operarea și întreținerea proiectului

Costurile de operare și întreținere estimate sunt de 25.000 de euro per km pe an pentru drum în regim de autostradă (2 benzi pe sens) și de 12.500 de euro per km pe an pentru drumurile naționale cu o bandă pe sens. Pentru sezonul de iarnă, costurile de întreținere per km pe an sunt de 5.000 de euro pentru drumuri cu o bandă pe sens și de 10.000 de euro pentru drum în regim de autostradă.

Aceste estimări sunt diferite de alte proiecte similare din România înaintate spre finanțare către Comisia Europeană (Sibiu-Pitești Proiect faza 1) presupune un cost de operare și întreținere per km de 79.600 de euro pentru drum în regim de autostradă și costurile pe timp de iarnă sunt estimate la 42.500 de euro per km.

Costurile estimate de operare și întreținere a centurii ocolitoare a municipiului Bacău conform standardelor atât europene cât și românești sunt subevaluate.

Pentru a se asigura un management de proiect eficient, toate aceste informații trebuie furnizate și explicate.

Termenul de adoptare a proiectelor mari prevăzut în Articolul 102(2) din Regulamentul European 1303/2013 ce stă la baza aplicației sus-menționate este astfel întrerupt până la primirea clarificărilor necesare într-un termen de două luni de zile de la recepționarea acestei scrisori.

În cazul lipsei unui răspuns sau în eventualitatea în care clarificările furnizate nu vor fi suficiente, Comisia poate adopta decizia de a refuza finanțarea din fonduri europene pentru acest proiect.

Concluzii

Nu au existat analize amănunțite cu privire la conținutul acestei scrisori, despre care doar G4media.ro a relatat în spațiul public, fapt ce îmi întărește suspiciunea că ori nu ne descurcăm să lecturăm un document oficial în limba engleză, ori nu ne interesează prea mult, pentru că subiectul poate fi oricum folosit pentru atacuri politice din orice direcție, fie ea putere sau opoziție.

Sunt surprins de articolele din media care redau un interviu cu domnul Prefect al județului Bacău care dă asigurări că proiectul de execuție continuă fără impedimente. Sigur, el poate continua, dar finanțarea europeană a primit un mare semn de întrebare odată cu documentul trimis de către Comisia Europeană.

Comisia Europeană ne spune că Agenția de Protecție a Mediului Bacău a emis un document prin care se specifică faptul că nu există impact negativ asupra siturilor Natura 2000 deși nu există obiective de conservare formulate așa cum prevede Directiva europeană Habitate, ceea ce ne ridică un semn de întrebare în legătură cu cunoașterea și înțelegerea legislației europene de către personalul administrativ implicat. Nu broaștele sau plopii sunt de vină, ci instituțiile noastre care nu cunosc legislația europeană și nu pot elabora corect o cerere de finanțare, respectând niste reguli clare. E ca și cum te duci să ceri un credit la bancă, iar printre documente ți se solicită o adeverință de salariat pe care tu nu o furnizezi. Banca te antenționează că nu vei primi creditul și tu ieși în fața sediului să protestezi că nu îl primești din cauza unei hârtii.

Avem șansa să accesăm fonduri europene nerambursabile, dar acestea vin în urma respectării unor reguli și condiții clare.

Ceri finanțare și pentru construirea unor parcări, dar nu indici niciun detaliu legat de dimensiune, capacitate sau rol. Interesant!

Aplici pentru finanțare europeană pentru centură, motivând ca ea face parte dintr-un proiect de realizare a unei autostrăzi ce conectează București de regiunea Moldova, dar nu specifici informații cu privire la implementarea planificată a celorlalte secțiuni, cu indicarea costurilor estimate și surselor de finanțare.

Ce putem face noi ca cetățeni?

Să îi trimitem domnului director general din Ministerul Fondurilor Europene câte un mail în care să îl întrebăm dacă a pregătit deja răspunsul pentru Comisia Europeană pentru a evita anularea finanțării europene: cristian.maristeanu@fonduri-ue.ro

Dorin Chirilescu