Autoritățile județene au intrat în priză și au luat deja măsuri de prevenire a contaminării cu periculosul coronavirus. Deciziile s-au impus în contextul recent în care doi cetățeni din Italia au decedat, în urma infectării cu acest tip de virus. Prin urmare, s-a decis ca toate persoanele care vin în țară din zonele Veneto și Lombardia din Italia (regiuni unde au fost confirmate mai multe cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus) să fie plasate în carantină. „În permanență sunt în aplicare măsurile dispuse de Ministerul Sănătății pentru cei care vin din zonele afectate din Italia. Mă refer în special la zona de intrare directă în România, respectiv Aeroportul Bacău. De asemenea, suntem pregătiți pentru orice situație, în conformitate cu procedurile în vigoare”, a declarat prefectul Liviu Miroșeanu.

De altfel, se și vede că la aeroportul din Bacău, lumea a intrat în priză, dovedind că lucrurile sunt luate în serios. Astfel, au fost implementate toate măsurile impuse de Ministerul Sănătății, aducându-se măști, aparate termo și, totodată, amenajându-se un cabinet medical non stop, camere de izolare. „De altfel, avem contact direct cu Direcția de Sănătate Publică, orice incident care ar putea interveni fiind coordonat de reprezentanții DSP de la aeroport”, a transmis Dorian Pocovnicu, reprezentantul Aeroportului Internațional „George Enescu” din Bacău.

Autoritățile anunță că vor fi suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene.

Reamintim că autoritățile italiene au anunțat că cel puțin 9 orașe din Lombardia și unul din Veneto sunt afectate de coronavirus. În aceste zone, s-a decis închiderea barurilor, a școlilor și a altor locuri publice din cauza suspiciunilor de contaminare cu noul coronavirus. Se estimează că peste 200.000 de români locuiesc în zona Lombardia din Italia.

O țară întreagă a fost martoră vineri seară la evoluția micuței Anastasia Ciobanu, din Bacău, pe scena show-ului de televiziune „Românii au talent”, de la ProTv. Anastasia a reușit să electrizeze publicul care s-a încins la dans, dar și juriul. Smiley și Pavel Bartoș au dansat în culise. La final, Andra a întrebat-o dacă admiră vreo celebritate populară pe care o copiază în privința gesturilor de artistă pe care le face. „La mișcări nu admir pe nimeni, gesturile sunt ale mele”, a fost răspunsul uimitor al Anastasiei, care a precizat că o are ca model artistic pe interpreta băcăuancă de muzică populară Mihaela Gurău. De altfel, piesa interpretată se numește „Moldovenii ies la joc” și face parte din repertoriul Mihaelei Gurău. „Voce excepțională, timbru minunat, cum s-a prezentat, ce energie are, ne-a băgat în priză pe toți”, a punctat Andi Moisescu. „Ești un boboc care o să înflorească în scurt timp”, a spus și Călinescu. Iar Andra a încheiat: „E foarte simplu pentru noi când avem în față pe așa cineva: 4 de DA!” Mii de oameni au felicitat-o pe Anastasia, pe pagina de facebook a show-ului Românii au talent.

Dar cine este Anastasia Ciobanu?
Micuța Anastasia are 9 ani și este elevă în clasa a III-a la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, la clasa profesorului de învățământ primar Monica Creangă, care o motivează și o susține maxim pe performera noastră. Ea urmează și cursurile Școlii Populare de Arte și Meserii Bacău, la clasa profesoarei Vasilica Tataru, la Secția Canto.

„Anastasia este eleva mea, dar trebuie să spun că și mama ei este elevă la noi. Este de departe cea mai bună elevă de la clasa mea. Nu este doar cum ați văzut-o dumneavoastră atunci când cântă. Ea este foarte prietenoasă și comunicativă. Dincolo de aceste melodii foarte energice, pe care le abordează cu foarte mare ușurință, lucru care se datorează talentului ei nativ, eu i-am sugerat să cânte și doină, pentru că acolo sunt evidențiate calitățile unui solist”, a declarat pentru Deșteptarea Vasilica Tataru, profesoara de canto a Anastasiei Ciobanu.

Pentru că am aflat și alte lucruri inedite, cum că Anastasia este colegă cu mama ei, Crina Ciobanu, la Școala Populară de Artă din Bacău, am zis că cititorii trebuie să afle mai mult decât atât.

„Fiica mai mare decât mama”

Chiar dacă pare imposibil, ei bine, acest lucru se întâmplă. Și nu e vorba de vârstă, ci de anii de studiu. Dacă Anastasia este în anul III la Școala Populară de de Artă Bacău, Crina Ciobanu, mama ei, este în anul I: „Anastasia mi-a dat un impuls, mai ales că și pentru mine muzica a fost o pasiune. N-am urmat cursurile liceului de artă pentru că provin dintr-o familie de economiști și nu am vrut să stric această tradiție. Așa că sunt economist, dar nu mai profesez pentru că nu m-am regăsit în această meserie niciodată. Așa că acum mă ocup de Anastasia și lucrez împreună cu soțul meu la afacerea noastră. Avem o asociație agricolă. Dar prioritară pentru mine este Anastasia. La Școala Populară de Arte eu sunt «bobocel», în anul I, iar Anastasia în anul III și îmi poate da lecții.”

Anastasia… polițista?

Dacă vi s-a părut cel puțin interesant, dar și amuzant, că „fiica este mai mare decât mama”, ei bine, surprizele nu se opresc aici. Cum a fost pe scena „Românii au Talent”, dar și ce își dorește în viitor ne povestește chiar Anastasia Ciobanu, micuța care a fermecat o țară întreagă:
„Mi-am dori foarte mult să ajung la «Românii au talent». A fost o experiență emoționantă. Pe scenă a fost bine… Nu mai cântasem pe o scenă atât de mare. Am avut emoții, dar am zis că trebuie să dau tot ce e mai bun din mine și cred că am reușit având în vedere reacția publicului, dar, mai ales, cea a juraților. Sigur că vreau să merg mai departe și să ajung în finală. Pentru mine, muzica este o pasiune pe care am să o urmez toată viața, dar ca meserie, îmi doresc să devin polițistă.”
Și pentru a întări faptul că Anastasia Ciobanu din Bacău ia muzica foarte în serios, vă spunem, în premieră, că în continuare micuța cântăreață lucrează cu o orchestră din Chișinău pentru primul său album ce va apărea pe piață anul acesta. Mult succes și din partea noastră!

1 de 6

A fost din nou sărbătoare în rândul cercetașilor din Nicolae Bălcescu, localitatea lor devenind Capitala Cercetașilor din România, odată cu organizarea celei de-a VI-a ediții a Festivalului Cercetășesc „Bucurie și Promisiune”. Acest festival este organizat anual la Nicolae Bălcescu de membrii Centrului Local „Preasfânta inimă a lui Isus” din comuna băcăuană, data aleasă fiind 22 februarie pentru a-l omagia pe Baden Powell, fondatorul cercetășiei, motiv pentru care această dată a devenit și Ziua Mondială a Cercetășiei. La ediția care s-a derulat weekend-ul trecut au participat 165 de cercetași din toate colțurile țării, de la Arad, Cluj și Deva, până la București, Piatra Neamț, Iași și din alte centre cercetășești din zona Moldovei. Timp de trei zile, cercetașii participanți în festival, care au fost cantonați în sala de sport a Școlii Gimnaziale cu clasele I-VIII din localitate, au fost coptați în diferite activități, de la workshop-uri la trasee prin pădure și prin sat în „căutare de comori”, dar și prin alte surprize, într-o explorare continuă a culturilor lumii, tema festivalului din acest an fiind „Cu B.P. în jurul lumii”. Cercetașii au aflat elemente interesante din diferite culturi ale lumii, au învățat pași de dans din țările respective și au susținut o mulțime de altfel de activități.

„Ca o noutate în această ediție, am făcut un parteneriat cu școala din Bălcescu pentru că noi am folosit sălile, dar am lăsat și ceva în urmă. Mai precis, cercetașii au făcut picturi în sălile de clasă, dar și pe holurile școlii, lucrări cu elemente din cultura continentelor pe care noi le-am vizat în festival. Inedit a fost faptul că am avut un continent «neutru», în cadrul căruia s-au organizat workshop-uri în care s-a vorbit despre discriminare, pentru a pune accentul pe faptul că toți suntem la fel. Și pentru că trăim «Bucurie și Promisiune», și anul acesta am primit noi membri în familia noastră cercetășească, eveniment care s-a derulat în cadrul liturghiei de duminică, la biserica «Preasfânta inimă a lui Isus» de la noi din comună”,
a declarat Ioana Bulai, coordonatoarea Festivalului Cercetățesc „Bucurie și Promisiune”.

„Eu am fost și la ediția de anul trecut, mi-a plăcut foarte mult și am revenit. De fiecare dată vreau să-mi fac prieteni noi și să-i revăd pe cei vechi. Activitățile sunt foarte faine, favorita mea fiind «escaperoom». Aștept cu nerăbdare și alte festivaluri și sigur voi veni și la ediția următoare.”
Denisa Artenie, Pașcani

„A fost greu să ajung până aici. Am făcut 22 de ore cu trenul, dar nu a contat. Sunt prima dată aici și mă simt excelent. Am aflat de colegii mei de la centrul meu de acest festival. Au spus că e foarte tare și m-am convins de acest lucru. Mi se pare super fain că ne-am unit și recomand tuturor cercetașilor să vină la acest festival.”
Sebastian Jors, Arad

„Și eu sunt pentru prima dată aici. Am auzit la alți colegi de acest festival și acum mă bucur că sunt aici. Mi-am făcut destul de mulți prieteni iar activitățile sunt super interesante. La fel de interesant a fost să descopăr tradițiile din această zonă a țării. Ca să simplific, totul a fost excelent și cu siguranță nu voi lipsi la edițiile următoare.”
Alexandra Gașpar, Deva

Cu toții visăm la călătorii, să mergem să cunoaștem oameni, locuri și culturi. Între marile destinații turistice, Parisul stă la loc de cinste. Se spune că, măcar o dată în viață, trebuie să mergi în capitala Franței și să respiri aerul de lângă marile obiective. Programat cu mult înainte, un city-break la Paris a fost mai mult decât binevenit în urmă cu câteva zile. Și pentru că tot am ajuns pe malurile Senei, am zis că nu se poate să ratez o întâlnire cu un prieten al cotidianului Deșteptarea, muzicianul băcăuan Alexandru Catău, stabilit în Paris.

Despre Alex Catău am mai scris. Este absolvent al Colegiului Național de Artă „George Apostu”, promoția 2010 și a studiat patru ani la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, la secția orgă. Visul său de a-și aprofunda studiile și cunoștințele la Paris a devenit realitate. După ce a urmat un ciclu de perfecționare la Conservatorul din Versailles, s-a stabilit în Paris.

Între timp, Alex a mai venit acasă, și pe lângă faptul că și-a vizitat familia și prietenii, a susținut și câteva concerte. Anul trecut a acceptat invitația de a participa la sfințirea noii orgi cu tuburi a Bisericii romano-catolice „Sfinții Petru și Paul” din Bacău, ocazie cu care a susținut și un concert. La vremea respectivă Alexandru Catău a apreciat noul instrument și a vorbit despre calitățile și importanța acestei orgi în biserica băcăuană, detalii pe care le puteți regăsi în articolul https://www.desteptarea.ro/cand-sunetele-isi-trimit-ecoul-spre-cer/

Un alt aspect important și inedit a fost participarea lui Alex în 2017 la un festival de film de la Câmpulung Moldovenesc. Practic, la acel eveniment, cineconcert, Alexandru Catău a asigurat coloana sonoră live la proiecția unor filme vechi, alb-negru și mute, prestația sa fiind improvizată. Despre acest lucru am stat de vorbă atunci și am adus cititorilor băcăuani un crâmpei din acest concept foarte apreciat în Occident.

Tot atunci Alex ne-a vorbit de viața de la Paris, cum o duce ca student și cum își împarte timpul între studiu și diferite hobby-uri. Pomenea la vremea respectivă că are o barcă de cauciuc și merge în weekend la pescuit, undeva pe niște canale ale Senei. Numai că pescuitul era doar de plăcere și că nu ar fi consumat pește din Sena pentru că e un râu foarte poluat. Chiar ne amuzam, că cine știe ce monstru de pește cu mutații genetice va prinde într-o zi și va deveni celebru.

Reporterul Deșteptarea la Paris

Ajuns la Paris l-am contactat pe Alexandru Catău și am zis că ar fi plăcut să profităm de ocazie și să ne vedem la un ceai. Muzicianul a fost foarte încântat, și după ce ne-am pus programul de comun acord, urma să ne vedem în jurul orei 15.30 la Turnul Eiffel. Fiind pentru prima dată la Paris și adoptând ideea de a vedea capitala Franței la pas, a fost puțin mai dificil pentru mine. În aceste condiții și-a dovedit uitilitatea messengerul, prin care am comunicat și i-am trimis lui Alex poze cu locul în care mă aflam. Și tot așa, Alex m-a ghidat spre Trocadero, lângă Turnul Eiffel.

Nu am crezut vreodată că un astfel de moment, întâlnirea cu cineva despre care am scris, să fie atât de încărcat de emoții. Acest lucru l-am sesizat și la Alex, probabil pentru că se vede cu cineva de acasă. Asta în ciuda faptului că zona colcăie de români, dar dintre cei care se ocupă cu lucruri total neortodoxe. După ce ne-am făcut în poze la turn, am mers la un ceai pe o terasă din Trocadero. Să nu întrebați de prețuri…

L-am pus pe Alex la punct cu noutățile de acasă, nu că ar fi fost foarte multe, mai ales pentru noi care ne ducem traiul de zi cu zi în urbea lui Bacovia, apoi am mai primit câteva ponturi de vizitat în Orașul Luminilor. Și uite așa, mi-a dat seama cât de boem este Alex Catău al nostru, pentru că mi-a vorbit de muzee și de locuri în care au trăit cărturari sau artiști români, locuri pe care el le-a descoperit la pas prin Paris. Dar, pentru că ai nevoie probabil de câteva luni să vezi toată capitala Franței, ne-am rezumat la cele mai celebre obiective. Apoi am început să depănăm, dacă le putem spune așa, amintiri. Așa că Alex ne-a povestit din nou cum a susținut echipa României la Euro 2016 și că a fost dezamăgit, și cum în continuare merge la pescuit, dar mai rar că nu prea mai are timp. Acum are trei joburi și timpul este foarte prețios. Unul dintre visele sale s-a îndeplinit și după un ciclu de studii a reușit să intre în învățământ, fiind profesor de muzică într-o școală. Apoi, susține partea muzicală de la liturghie într-o biserică și mai este și dirijorul unui cor semi-profesionist. Și ca cercul să fie închis, Alex mai predă și ore particulare de muzică-pian. Așa că tot ce face este legat de muzică. Mai în glumă, mai în serios, l-am întrebat dacă mai are loc în vene de sânge de atâta muzică. Și mi-a amintit de pescuit. Cică are niște bălți numai de el știute în afara Parisului. Merge cu scuterul. Are și o barcă de cauciuc și rezolvă cu succes treaba.

Alex, dirijor de cor

Revenind la partea cu muzica, nu am rămas surprins că predă la școală sau că susține concerte în biserici, lucruri pe care le cunoșteam. Noutatea a fost că Alex este și dirijor. „Am văzut că un cor își caută dirijor. Așa că m-am prezentat și am susținut un fel de interviu. Au fost mai mulți cei care și-au dorit acest post. Numai că cei din cor m-au ales pe mine. La ei și în asta e democrație. Au votat și m-au ales pe mine.” Corul lui Alex este format din persoane de vârsta a treia, mari iubitori de muzică. Au apărut și într-o publicație pariziană.

Partea mai sensibilă a venit când l-am întrebat de viața lui, cum se vede mai departe… Nu am să redau cuvintele lui, dar Alex ne-a dat de înțeles că Parisul este numit „acasă”, fiind locul în care își dorește să trăiască. Motivele ar fi simple pentru el. Orașul este încărcat de muzică și artă, lucrurile pentru care Alex trăiește. Mi-a vorbit de incomparabilele concerte de la Opera din Paris și de atât de multe alte evenimente culturale, lucruri care îl fac să vibreze, să simtă că trăiește, coordonate care îl fac pe orice artist… să trăiască și să respire.

Pentru că, în fond, Alexandru Catău este un artist. Și așa cum l-am cunoscut eu, sunt pregătit să pun rămășag că în viitor vom auzi la alt nivel de Alexandru Catău și că atunci vom fi cu toții mândri de el, că e de-al nostru. Asta în ciuda faptului că familia l-ar vrea acasă, așa cum sunt părinți. Și probabil să își întemeieze o familie, așa cum se obișnuiește pe la noi. Numai că Alex e altfel. Crede că va găsi destul de greu o persoană, o fată care să îl înțeleagă așa cum e el. Dedicat muzicii, care îi ocupă foarte mult timp. Probabil că tot o muziciană… A ținut să ne spună și că nu îi plac nunțile în stil românesc. Cu toate acestea, nu poate să nege că îi este dor de unele lucruri de acasă, de părinți, de prieteni, ceea ce ne demonstrează că „sângele apă nu se face”.

La o întâlnire precedentă, în Bacău, Alex ne povestea de o plimbare prin Parcul Cancicov, când a simțit aceeași atmosferă ca în anii de liceu, când mai chiulea de la ore. Până și acest fapt minor vorbește de sufletul său de artist. Și ca să pun „cireașa pe tort”, pentru că la Paris am fost cu „jumătatea” mea, Alex a privit-o și i-a spus: „tu ești un sol-major”. Și uite așa, artistul nostru vede tot în jur în note muzicale. Așa că dacă veți avea vreodată ocazia să auziți de un concert Alex Catău, nu ezitați să mergeți. Sunt convins că prin muzica lui veți reuși să-l cunoașteți mult mai bine decât v-am povestit eu azi. Și cine știe? Într-o bună zi, când Alex Catău va fi pe afișele marilor concerte din străinătate veți putea spune: „Îl știu. L-am văzut în concert! E de-al nostru. E din Bacău. Bacău – România!”

Un băcăuan (în)cântă Parisul

Muzeologia băcăuană ia naştere în 1957, când se înfiinţează primul muzeu regional, la iniţiativa unui tânăr absolvent al Facultăţii de Istorie, Iulian Antonescu, care a fost şi primul director al acestuia, arheolog, istoric, un om de cultură şi un orator de excepţie. Peste ani, în semn de omagiu şi respect, noul complex muzeal format îi poartă numele.

Ansamblul arhitectural al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, inaugurat în 1996, cuprinde clădirea sediului central (str. 9 Mai, nr. 7), unde se află Muzeul de Arheologie – Istorie, Muzeul de Etnografie, Secţia de Logistică şi Biblioteca, Sala Muzeu „Iulian Antonescu”, o galerie de artă, colecţii private donate, depozite de patrimoniu, laboratoare de restaurare şi un shop. Din totalul de 4000 mp, 320 de mp sunt alocaţi gratuit Bibliotecii Judeţene „Costache Sturdza”, unde s-a amenajat Secţia pentru copii a bibliotecii.

În componenţă, administrare şi coordonare mai sunt Muzeul de Artă (str. Nicolae Titulescu nr.23), care funcţionează aici din 1976, cu două săli de expoziţie (parter şi etaj), Galeriile de artă ALFA (str. Mărăşeşti nr. 12), Casa Memorială „Nicu Enea” (str. Nicu Enea, nr. 31), clădire construită în anul 1926, cu trei săli ale casei, amenajate ca muzeu, Casa Memorială „George Bacovia” (str. George Bacovia, nr. 13). Această clădire datează din ultimul deceniu al sec. XIX, Casa Memorială fiind deschisă în 1971, reabilitată în perioada 2015 – 2017, reintrând în circuitul de vizitare în 2018.

De asemenea, în administrare mai sunt Muzeul de Istorie din Buhuşi (str. Bradului, nr. 16), înfiinţat în 1977, şi Colecţia „Preot Vasile Heisu”, găzduită de clădirea Primăriei Răcăciuni, din 1972.

Întreg Complexul Muzeal are în inventar mii de obiecte de patrimoniu, dovezi ale locuirii acestor locuri din cele mai vechi timpuri, obiecte care atestă tradiţiile şi obiceiurile, inclusiv o inestimabilă colecţie de opere de artă.

 „Avem un patrimoniu bogat, valoros, expus în toate spaţiile care aparţin Complexului Muzeal «Iulian Antonescu», rod al activităţii de cercetare, valorificare şi restaurare a specialiştilor noştri, a dragostei lor pentru istoria şi cultura noastră, dublate de ştiinţa valorificării în expoziţii, care se constitue în adevărate lecţii pe viu a fiecărui domeniu. Trebuie să mai adaug şi donaţiile unor colecţionari, ale unor artişti, care îmbogăţesc permanent patrimoniul nostru muzeistic”, ne-a declarat Mariana Popa, manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”.

1 de 3

 40.000 de vizitatori în fiecare an

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” găzduieşte întreaga istorie a Bacăului: arheologie, istorie, etnografie, artă, literatură, muzeografii de aici, specialişti în diferite domenii, vă pot oferi informaţii în periplul dvs. prin sălile expoziţionale, adevărate comori ale geniului locuitorilor de la confluenţa Bistriţei cu Siretul, de pe Văile Trotuşului, Tazlăului, Zeletinului şi Berheciului.

În fiecare an, sălile de expoziţii, casele memoriale, galeriile de artă sunt vizitate de mii de băcăuani, dar şi turişti români şi străini, numărul acestora fiind în creştere an de an, ca urmare a activităţii de management şi a bogăţiei de exponate, multe dintre fiind unicate, rezultatul cercetărilor arheologice, a achiziţiilor şi donaţiilor.

 În 2019, numărul total de vizitatori, în toate spaţiile expoziţionale şi case memoriale a fost de aproape 40.000, dintre care 18.342 în grupuri, 2.473 individual, 16.792 beneficiind de gratuitate.

Cei mai mulţi au ales Secţia de Etnografie – 15.484, Istorie- Arheologie – 12.024, Casa Memorială „George Bacovia” – 6.035, Galeriile ALFA – 2.810, dintre aceştia doar 273 au fost vizitatori străini.