Acasă Blog Pagina 1840

EXCLUSIV: Daniel Munteanu, director tehnic la Aerostar

Cu zero puncte și zero goluri marcate în mandatul lui Cristian Lupuț, divizionara B Aerostar Bacău încearcă să dea un restart acestui sezon. Prin urmare, în această dimineață, conducerea clubului a decis instalarea în funcția de director tehnic al lui Daniel Munteanu, antrenorul care i-a promovat pe „aviatori” în liga secundă la finalul ediției 2019-2020.

Argumentul principal este parcursul bun avut de Aerostar în stagiunea trecută cu Daniel Munteanu și faptul că acesta este familiarizat cu lotul de jucătoroi.

Munteanu va re-debuta pe banca grupării băcăuane sâmbătă, la meciul din etapa a cincea, de pe teren propriu, cu Csikszereda Miercurea-Ciuc.

„Nu sunt un magician ca să pot obține rezultate peste noapte, dar am convingerea că anumite lucruri se vor schimba în bine. Mă refer la o altă față a echipei și la plăcerea de a juca fotbal. Suntem într-o situație grea, dar pe care o putem repara.

Îmi asum totul, inclusiv rezultatul de sâmbătă, cu Csikszereda și vă garantez că vom face tot posibiliul pentru ca Aerostar să urce în clasament”, a declarat în exclusivitate pentru Deșteptarea, noul director tehnic al CS Aerostar, Daniel Munteanu.

Ce-i cu logofătul Tăutu?

Există în Bacău o stradă care se numește „Logofăt Tăutu”, nume care nu spune aproape nimic deoarece nici în Istoria veche, de dinainte de 1990, nici în cea nouă, cea în care Evul Mediu este expediat în câteva rânduri, nu se spune nimic despre acesta.

Totuși, logofătul Tăutu are cel puțin două momente importante în istoria Moldovei: e primul moldovean care a băut o cafea și nu oriunde, ci la Constantinopol, cu Marele Vizir și, în al doilea rând, livrează mesajul lui Bogdan Vodă, fiul lui Ștefan cel Mare, sultanului, mesaj prin care voievodul acceptă suzeranitatea Înaltei Porți și, în felul acesta, preaîntâmpină viitoarele năvăliri tătare.

Ar mai fi fost un moment, dar se pare că Grigore Ureche a avut informații greșite.

Să le luăm pe rând. Logofătul Tăutu nu era un oarecare; în 1497, pe când Ioan Albert venea cu armata spre Moldova, Ștefan cel Mare l-a trimis pe logofătul Tăutu și pe vistiernicul Isac cu solie și daruri ca să afle ce planuri are regele polon. Prima solie este un eșec; când armata poloneză ajunge în Podolia, cei doi sunt trimiși din nou. Regele polon acceptă darurile dar îi închide pe cei doi soli. A urmat eșecul campaniei poloneze care a culminat cu bătălia de la Codrii Cosminului, după care logofătul va fi eliberat și va intermedia încheirea păcii. Se pare, regele polonez i-a dăruit, în semn de mulțumire, mai multe sate logofatului, prin 1499.

După moartea lui Ștefan, Bogdan al III-lea – ne spune cronicarul – a pus în practică sfaturile tatălui sau și anume să facă pace cu turcii. La 1514, logofătul Tăutu este trimis la Istanbul să obțină aceleași condiții ca Muntenia: autonomie, recunoașterea suzeranității otomane și plata unui tribut anual. Aici face cunoștință cu cafeaua.

Zice Neculce: «Și așè vorbăscu oamenii, că l-au pus viziriul de au ședzut înaintea viziriului pre măcat, și n-au fost având mestei la nădragi, că, trăgându-i ciubotile, numai cu colțuni au fost încălțat. Și dându-i cahfè, nu știè cum o va bè. Și au început a închina: „Să trăiască împăratul și viziriul!“. Și închinând, au sorbit felegeanul, ca altă băutură.” »

Și așa a intrat Tăutu in istorie, drept primul moldovan care s-a opărit cu cafea.

Tratativele au fost încununate de succes și ajungem la al treilea moment care, însă, n-a mai fost să fie.

Zice Grigore Ureche cum că, sultanul Soliman, bucuros de închinarea Moldovei, ar fi dăruit logofatului Tăutu tot birul adus de acesta – zece poveri de bani – iar boierul zidi cu acești bani o biserica pe moșia sa de la Bălinești, de lângă Suceava. Cum ar fi venit, sultanul ar fi fost, tehnic vorbind, ctitorul bisericii. Numai că, la 1514 sultanul nu era Soliman ci Selim iar biserica de la Bălinești a fost construită pe la 1499, cum spune pisania, nu după 1514.

Iluminat public cu led-uri în trei localități băcăuane

    Proiectele depuse de primăriile din Comănești, Podu Turcului și Ghimeș-Făget în Programul pentru iluminat public gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) au fost aprobate.

    Acestea vor beneficia de fonduri pentru modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat cu un consum ridicat de energie electrică, folosind corpuri de iluminat cu LED, precum și achiziționarea și instalarea sistemelor cu dimmer/telegestiune care permit reglarea fluxului luminos la nivelul întregului obiectiv de investiții.

    Valoarea eligibilă totală a celor trei proiecte este de aproape 3,4 milioane de lei (aproape 1,2 milioane de lei la fiecare dintre cele trei primării). Sumele propuse la finanțare reprezintă 88-89% din valoarea eligibilă.

    După ce solicitanții au fost informați le-au fost aprobate dosarele, urmează semnarea contractelor, în termen de 30 de zile de la data primirii informării. Durata de implementare a proiectelor nu poate depăși 18 luni.

    „Prin programele gestionate de AFM urmărim să susținem investițiile în economia verde. Fie că vorbim de industria auto, de iluminatul public nepoluant pe străzile din România sau de producerea de energie electrică din surse regenerabile și reducerea utilizării combustibililor convenționali, toate aceste programe vor contribui la tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în contextul alinierii la prevederile Pactului Ecologic European.”
    Dan-Cătălin Vatamanu, președintele AFM

    Parcul din Onești a înflorit din nou

      Parcul municipal din Onești a înflorit din nou chiar la sosirea toamnei 2020. Atelierul de Creație, condus de Mariana Ghioane, a finalizat proiectul „Desene educative pe sol”, derulat în parteneriat cu Primăria, prin care s-a urmărit tocmai un plus de culoare în parcul, dar și un ajutor în dezvoltarea copiilor prin joc.

      Proiectul a fost aplicat sub sloganul „Minte sănătoasă în corp sănătos” și trage un semnal de alarmă cu privire la nevoia de mișcare și de ieșire în natură a oamenilor.

      Mariana Ghioane și voluntarii cu care a lucrat au colorat toate scările parcului, după modelul altor proiecte similare deja aplicate și în mai multe orașe ale lumii, dar și în orașe din România. De asemenea, pe aleile parcului au apărut desene originale, multe reactualizând jocurile copilăriei, precum șotronul.

      Primarul Nicolae Gnatiuc a considerat de la început că acest proiect este un demers de înfrumusețare urbană, dar și un adevărat act de implicare civică activă.

      „Felicitări doamnei Mariana Ghioane și voluntarilor Roxana Naiman, Gabriela Statler, Nicolae Totoroanță, Bulilete Mihaela, Bacalu Luana, Martin Ioana, Puiu Karina, Conciu Andrei, Orindaru George și Ursu Anișoara pentru acest frumos act de implicare civică activă!” – a transmis primarul Nicolae Gnatiuc.

      Din nou cu ochii pe astre…

        Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, vă invită la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” la o sesiune de observații astronomice, miercuri, 23 septembrie 2020 în intervalul orar 20.30 – 22.00.

        De această dată, în condițiile în care cerul va fi senin, vizitatorii vor putea admira Luna și planetele Jupiter și Saturn. Observațiile se vor efectua cu luneta Zeiss Telementor 63/840 mm și telescopul Skywatcher 254/1200 mm.

        În continuare accesul vizitatorilor, pentru a participa la observații, se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare având în vedere situația sanitară.

        Drept urmare, pe terasa Observatorului vor avea acces maxim 5 persoane în același timp. Pentru a avea acces, persoanele trebuie aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezentei în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puține suprafețe.

        PROPUNERE LEGISLATIVĂ: Simulent de risc de 2.000 de lei lunar pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar

          Senatul a adoptat pe 21 septembrie propunerea legislativă prin care se acordă în perioada stării de urgenţă şi de alertă stimulente de risc cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar de 2.000 de lei lunar şi personalului nedidactic şi auxiliar – 1.500 de lei lunar. S-au înregistrat 85 voturi „pentru”, 25 împotrivă şi 13 abţineri.

          „Cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar şi cel nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, din învăţământul particular acreditat şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior vor primi un stimulent de risc în cuantum de 2.000 lei lunar, respectiv de 1.500 lei lunar, acordat pe toată durata stării de alertă şi a stării de urgenţă pentru implicarea şi expunerea în faţa riscului răspândirii oronavirusului”, prevede propunerea legislativă amendată în Senat.

          Potrivit acesteia, stimulentul de risc nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuţiei asigurătorii pentru muncă. Deci, cel mai probabil va fi un venit net. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii, guvernul va emite normele de aplicare ale legii, se mai arată în proiectul de act normativ.

          Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. În județul Bacău sunt peste 10.000 de profesori în ambele sisteme de învățământ.

          Pandemia infectează, din nou, moneda euro

          Șoc pe piața valutară, unde un euro a ajuns la un nou maxim istoric. Astfel, Banca Națională a României a anunțat, joia trecută, un curs de 4,8595 lei/euro. Potrivit specialiștilor, în acest an, moneda euro a variat în limite normale, crescând cu maximum 8,5 bani, cea mai mică valoare pentru euro fiind de 4,7642, în 4 februarie. Înainte de pandemie, euro a crescut peste 4,8 lei, ajungând să atingă un nou maxim zilele trecute.

          De ce tot crește euro?

          Creșterea monedei unice europene este pusă pe seama crizei sanitare cu care ne confruntăm cu toții, când investitorii aleg să-și plaseze banii în monede mai puternice, mai puțin riscante. Prin urmare, cererea este mai mare pentru euro decât leu. Lucru care se vede inclusiv în economiile românilor care au ales să economisească din ce în ce mai mult în euro, în ciuda dobânzilor apropiate de zero. Semn că aceștia nu țintesc neapărat câștigul, ci mai curând protecția, mulțumindu-se să obțină, eventual, un avantaj din diferențele de curs valutar. De altfel, și cei care s-au întors de afară, alungați de pandemie din țările unde erau plecați să muncească, preferă să țină banii în euro. Însă, cursul leu-euro este determinat și de deficitul de balanță comercială, știindu-se că, de ceva timp, România importă mai mult decât exportă. Or, marfa adusă din afară se plătește în euro, nu în lei. La aceasta, se adaugă inflația, datoria publică, deficitul bugetar, precum și instabilitatea de pe scena politică internă.

          Cine pierde?

          Din păcate, prin slăbirea leului, au de suferit nu doar cei care au împrumuturi în euro sau cei care stau în chirie calculată în baza aceleiași monede, ci întreaga populație, întrucât prețurile la utilități, telefonie etc. sunt stabilite în funcție de moneda unică. În plus, sunt afectați și cei care au de gând să se mute în casă nouă, inclusiv tinerii care sunt la prima lor casă, în zona imobiliară discutându-se doar în euro. Cei care, acum, vor un apartament nou trebuie să ceară bani mai mulți de la bancă pentru a acoperi diferența de curs valutar.

          Ce putem face?

          În aceste condiții, experții în finanțe ne sfătuiesc să ne împrumutăm doar în moneda în care câștigăm (sunt trei astfel de bănci comerciale care schimbă lei în euro, la cursul afișat de BNR), să economisim în moneda în care vom cheltui banii (în euro, pentru vacanță în afara țării sau pentru avansul la un apartament, și în lei, dacă vrem să avem bani pentru o urgență oarecare). În plus, nu trebuie ocolite instrumentele de economisire gen titluri de stat sau fonduri de investiții.

          Au început lucrările la modernizarea DJ 156B

            Modernizarea drumului Blăgești – Pârjol a început în forță, chiar în timpul discursurilor de inaugurare și la doar 50 de metri de locul în care erau ținute. Primarul Laurențiu Munteanu i-a avut alături pe câțiva importanți lideri PSD, susținători ai proiectelor care au făcut din Blăgești una dintre cele mai apreciate comune din județ.

            „Ne ținem de cuvânt. Această lucrare ar fi putut începe mai demult, dar ne-a împiedicat o contestație. De aceea lucrul a putut începe doar acum, nu pentru că l-am fi păstrat pentru campania electorală. Facem, deocamdată, atât cât putem, adică 2 km din Blăgești și 3 Km din Pârjol, restul de drum fiind, deocamdată, în proprietatea Mitropoliei Iași. Dar, în locul acestui drum de pământ vom avea unul asfaltat, cu rigole betonate.

            Profit de prilej pentru a aminti că anul viitor vor începe lucrările la rețeaua de apă-canalizare, 43 km, care are proiectul de execuție și toate aprobările gata’, a spus Laurențiu Munteanu.

            Europarlamentarul Dragoș Benea și candidatul PSD la președinția CJ Bacău, Valentin Ivancea, au întărit din plin spusele primarului din Blăgești, în luările de cuvânt ce au urmat.

            (S)PORTretul săptămânii: Relu Auraș, o lume într-un om

            Dimineața supraveghează antrenamentele din Parcul Cancicov: alergări, circuite de forță, box cu umbra. După-amiaza, conduce ședințele de pregătire din sală: lovituri la sac, lovituri la palmare, sparring-uri. Relu Auraș este mereu alături de lotul național de tineret al României pe care l-a preluat cu destinația Olimpiada de la Paris. De fapt, este mereu lângă box. El a dat totul boxului, încă de la 28 de ani, de când a devenit cel mai tânăr antrenor de lot al României. Iar boxul i-a dat totul. „Aproape totul” zâmbește tehnicianul băcăuan, ținând să amintească faptul că din bogatul său palmares lipsește un singur lucru: un titlu olimpic. În rest, le-a cucerit pe toate: titluri europene și mondiale la juniori și seniori, medalii de argint și de bronz la Olimpiadă. Și totuși, în mod cu totul surprinzător, Relu Auraș ar putea trăi fără box. „Greu, dar aș putea”, spune Auraș, care adaugă: „N-aș putea trăi, în schimb, fără oamenii din jur. Așa cum n-aș putea trăi fără familia mea: o familie frumoasă și înțelegătoare, care m-a ajutat și mă ajută enorm. Aceasta este cu adevărat lumea mea”. Să pășim, atunci, în lumea lui Relu Auraș. Și să o facem cu ajutorul rubricii noastre, (S)PORTretul saptămânii”.

             

            Data și locul nașterii: 1 septembrie 1956, Bacău.

            Stare civilă: Căsătorit cu Tania, împreună au doi copii, Gabriel și Amalia. Din prima căsatorie, Relu Auraș mai are doi copii, Alex și Lizi.

            Principala realizare profesională: „Din păcate sau mai degrabă din fericire, mi-e greu să aleg o singură realizare. Spun asta pentru că, din 1987, de când am obținut două medalii de aur la Mondialele de juniori, reușitele s-au ținut lanț. Practic, îmi lipsește doar un aur la Olimpiadă. Și cred că dacă Ronald Gavril nu ar fi trecut la profesioniști, zic că aș fi avut acum în palmares și titlul olimpic. Când Roli a ales boxul profesionist, am plâns cu un ochi, dar am râs cu celălalt. Uite, dacă este să aleg în mod special două realizări, aș alege cariera lui Roli Gavril la profesioniști și titlul mondial cucerit cu Francisc Vaștag în 1993 când, cu ajutorul lui Dumitru Sechelariu, Dumnezeu să-l odihnească, am reușit să-l aducem pe Feri la Bacău”.

            Principalul regret profesional: „Mânăstire într-un picior: titlul olimpic. De asta nici nu mă retrag”.

            Sportivul preferat: „Ar fi mai mulți. Trei sunt din lumea boxului, nici nu se putea altfel. Mă refer în primul rând la la Francisc Vaștag, cel mai bun boxer al României, pe care l-am pregatit 12 ani. Al doilea e Daniel Dumitrescu, un super talent, cu care am cucerit argintul la Olimpiada din 1988, iar al treilea Roli Gavril, omul care, pentru marea performanță, a renunțat la absolut tot. Ieșind din ring, pătrundem mai întâi în sala de gimnastică și aici, cred că v-ați dat seama, o voi nominaliza pe Nadia Comăneci, iar apoi, mergem, pe terenul de tenis, pentru a o saluta pe Simona Halep”.

            Hobby: „Îmi place să stau cu familia și cu prietenii dragi. Și îmi plac călătoriile. Din păcate, deși am colindat întreaga lumea, n-am avut niciodată timp suficient pentru a mă bucura de locurile vizitate. Mereu am fost cu treabă, mereu am fost prins cu antrenamentele, meciurile, competițiile. Mă gândesc că dacă aș avea suficient timp liber, mi-ar plăcea sa mă urc pe un vapor împreună cu familia mea și să cutreierăm lumea întreagă”.

            Mâncarea favorită: „Fructele de mare. Și-mi plac la nebunie dulciurile”.

            Orașul de suflet: „De la noi, Bacăul, fără doar și poate. Din străinătate, Havana, poate și pentru primele succese din carieră, dar, totodată, și pentru căldura oamenilor de acolo. Și ar mai fi și Casablanca, un oraș unde m-am simțit ca acasă”.

            Actorii preferați: „Brad Pitt”.

            Muzica preferată: „Mă linistește muzica italiană, dar dacă este să aleg o artistă, spun Tina Turner”.

            Nu poate trăi fără…: „Poate că lumea s-ar aștepta să spun fără box . Ei bine, nu pot trăi fără familia mea și fără oamenii din jur. Dar mă refer la oameni adevărați. Și dacă am amintit de oameni adevărați, țin să menționez două persoane care mi-au marcat existența. Este vorba de Doru Sechelariu, cu care am avut o relație fantastică nu numai în plan profesional și de Adi Șerban, nașul meu care, în momentul în care antrenam în Tunisia, mi-a zis: «Tu trebuie să revii în România și să antrenezi aici. Spune-mi de ce ai nevoie și eu mă voi ocupa de tot»”.

            Vacanța perfectă: „Alaturi de familie, neapărat pe malul unei ape și neapărat într-o zonă cu oameni și cu locuri de distracție. Nu–mi plac pustietățile”.

             

             Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „N-am spus bine că nu-mi plac pustietățile că hop, ajung și pe o insulă pustie. Ce aș lua cu mine? Familia, fără îndoială. Apoi aș mai lua un televizor și un cățel, să coloreze puțin existența de pe o insulă pustie”.

            Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur:Prima, să scot un campion olimpic peste patru ani, la Paris. A doua, să-mi mai dea niște ani în spate, că am multe de făcut. Și a treia, să-mi văd copii realizați”.

            Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Aleg mai multe, dacă se poate. Îl aleg pe Mircea Lucescu, un om pe care-l admir enorm și pe care l-am avut întotdeauna ca model; dacă aș fi fost antrenor de fotbal, ca Lucescu aș fi vrut să fiu. Pe lângă nea Mircea, le invit pe Nadia Comăneci și Simona Halep, iar alături de noi îl chem, pentru că ar avea ce să învețe de la o asemenea întâlnire la cafea, pe prietenul meu, antrenorul lotului național de lupte pentru juniori, Cătălin Matache ”.

            O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar dori să o facă: „Am făcut multe. Dar nebunii frumoase. O nebunie frumoasă a fost când am decis să plec, de pe o zi pe alta, la Ibiza, împreună cu soția. M-am hotărât azi, iar a doua zi eram în avion pentru o superbă vacanță de zece zile”.

            Ce a învățat în aceste vremuri create de pandemia noului Coronavirus: „Mi-am dat seama că putem fi oricând niște piese mici de șah cu care se poate face oricând, orice. Și, totodată, am realizat cât de mult contează ca în astfel de vremuri să ai alături oameni dragi și de calitate”.

            Capitolul bancuri: le spune sau le ascultă? „De obicei, ascult. Dar mai și spun. De pildă, Bulă și Ștrul se opresc la un hotel pentru o noapte. Aleg camere diferite, dar situate perete în perete. A doua zi dimineața, Bulă spune: «Măi, Ștrul, am avut un vis superb. Se făcea că devenisem unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri ai planetei și eram ba la New York, ba la Paris, ba la Londra… Dar tu ce-ai visat?». «Păi eu, mă Bulă, am visat că venise în camera mea Angelina Jolie care mi-a spus că vrea să fie a mea și doar a mea. Când să trec la acțiune, a intrat pe ușă și Nicole Kidman, care mi-a căzut și ea în brațe. Ce să fac, că nu puteam să mă descurc cu amândouă, m-am blocat. Dacă aș mai fi avut pe cineva să mă ajute». La care Bulă, disperat: «Păi bine, măi, Ștrul, nu puteai să bați în perete la mine?». «Și la ce bun, Bulă? Cum puteai să mă ajuți când tu erai mai mereu plecat: ba la New York, ba la Paris, ba la Londra…»”.

             

             

            Asasinarea Constituției se face la vot cu masca pe bot

            Vașnicii apărători ai drepturilor omului, puzderia de asociații ce demonstrau în stradă mai acu ceva vreme, au dispărut. Iar încălcarea drepturilor cetățenești se insinuează perfid până când va deveni o obișnuință a autorităților. Și astfel, resemnarea și lehamitea noastră va deveni zăbala de care e agățat frâul ținut în pumn de stăpân.

            Ministerul Sănătății tocmai ce a emis Ordinul Nr. 1594/140/2020 din 16 septembrie a.c. privind stabilirea unor măsuri şi acţiuni de sănătate publică necesare procesului electoral. În anexa acestui ordin, cap. V pct.9 lit. a) e stipulată obligația după care; ” alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare…”

            Ce se întâmplă dacă alegătorul va refuza să se conformeze? Norma nu mai spune. Dar se subânțelege dacă lecturăm și lit.f) a aceluiași articol ce precizează că; ”după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot …..” Cu câteva zile înainte de apariția Ordinului 1594/140/2020, întrebat fiiind ce se întâmplă cu persoana care nu vrea sa poarte masca de protectie la vot, domnul Arafat opina că; ”….in mod normal nu i se permite votul. Sunt masurile obisnuite, masca, distantare, dezinfectare la intrare si iesire. Cine nu vrea sa respecte regulile, e posibil sa nu i se permita exercitarea dreptului”.

            Predicția lui Arafat s-a împlinit. Conform ordinului amintit mai sus numai…după îndeplinirea formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota. Adică după ce accepta să își pună masca. Acest ordin al Ministerului Sănătății trebuia să scoată oamenii în stradă și nu din pricina măștii ci din cauza încălcării grave, evidente și stridente a drepturilor esențiale prevăzute în Constituție. Tupeul și lipsa de măsură trebuiau sancționate. Conform prevederilor constituționale Art. 36 “Dreptul de vot -(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, … (2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale”.

            Pe cale de consecință, dreptul la vot nu poate fi suprimat decat prin hotarare judecatoreasca. Orice alta actiune de anulare/suspendare a acestui drept, e un abuz și are conotații penale. Conform Cod Penal art. 38 (1) „ Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege ……. se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.” În condiții excepționale restrângerea unor drepturi se poate face doar prin lege. Așa spune Constituția României la art. 53.

            În cazul de față nu vorbim de o lege, ci de ordinul unui minister care împiedică, liberul exercițiu al dreptului de a alege a cetățeanului care refuză portul măștii. Încă o dată, nu portul ori refuzul purtării măștii e problema. Ci abuzul instituționalizat. Autoritatea care ne cere să respectăm legalitatea, în cazul de față, obligația de a purta mască în exercitarea dreptului de vot, impune această regulă încălcând ea însăși cea mai înaltă normă de reglementare – Constituția României și mai apoi o a doua normă sancționatorie, Codul Penal.

            ”Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi se poate face numai prin lege, nu prin ordonanţe de urgenţă şi categoric nu prin alte acte de nivel inferior – hotărâri de Guvern, ordine de ministru şi aşa mai departe”, a spus Renate Weber în contextul prezentării Raportului Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor omului şi măsurile excepţionale dispuse în perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă (16 martie – 10 septembrie 2020).

            Măsurile restrictive ce încălcau Constituția au fost sancționate de Curtea Constituțională la sesizarea Avocatului Poporului. Măsurile abuzive de carantinare au fost desființate de instanțe. Dar cu toate acestea, asaltul continuă. Ce putem înțelege de aici e că autorităților nu le pasă nici de CCR, instanțe, Avocatul Poporului, constituție, ori legi. Au un scop. …. Doar dacă privim din perspectivă temporală putem observa și scopul.

            A început în fapt o cursă a limitării drepturilor cetățenești și înlocuirea acestora cu dispoziții arbitrare,emise sub pretextul interesului colectiv. Tonul e dat de la cel mai înalt nivel. Abuzul nesancționat civic se propaga în lanț până la cel mai de jos nivel al autorității, ori reprezentanți ai autorității cu atribuții de verificare și control. De ce se întâmplă asta? Avem unele bănuieli….

            Jr. Adrian M. Ionescu

            Dedeman deschide un magazin și în Călărași

            Compania Dedeman, lider național în retailul materialelor de construcții și al amenajărilor interioare, cu capital integral românesc, deschide miercuri, 23 septembrie, un nou magazin la Călărași.

            Investiția totală se ridică la 12 milioane de euro și include valoarea de achiziție a terenului de 4,7 hectare, a lucrărilor de construcție, amenajarea magazinului și a zonei exterioare, utilajele și echipamentele necesare desfășurării activității, dar și stocurile de produse pregătite pentru primii clienți.

            Suprafața construită are circa 12.700 mp, iar restul terenului este dedicat spațiilor verzi, zonei de recepție a mărfii și celor 344 de locuri de parcare.
            Pentru aceasta, cei 150 de angajați ai noului magazin au urmat programe de instruire adaptate fiecărui post și sunt pregătiți să vină în sprijinul noilor clienți cu recomandări și soluții eficiente pentru planurile lor.

            Compania Dedeman a deschis patru noi magazine în acest an, 3 dintre acestea fiind inaugurate în luna septembrie.

            „Într-un an plin de provocări am izbutit să ne respectăm planul de investiții și să inaugurăm patru magazine. Clienții noștri merită toate eforturile, mai ales că, odată cu pandemia, apetitul acestora pentru renovări sau mici proiecte de bricolaj a crescut. Suntem siguri că și în noul magazin din Călărași, clienții Dedeman vor găsi idei și soluții optime pentru toate planurile lor, dar și pentru noile pasiuni.”
            Dragoș Pavăl, președintele companiei Dedeman

             

            Asău: Izolați de lupta politică

              Zeci de familii din Asău sunt aproape izolate din cauza unui podeț care stă să se dezmembreze. Obiectivul, amplasat în zona Gura Agăstinului, este singura cale de acces peste râul Apa Asăului. Oamenii spun că nu au cum să ajungă la propriile case. În plus, sunt afectate și micile afaceri din turism din zonă.

              Singura cale de acces peste râul Apa Asăului a fost amenajată cu trei ani în urmă, după ce zona fusese afectată de inundații. În tot acest timp, podul a fost intens folosit, atât de localnici, cât și de firmele care aveau interese în zonă, ajungându-se să se degradeze periculos de mult.

              Situația fost sesizată, în mai multe rânduri, de sătenii afectați, însă fără ca autoritățile locului să miște un deget pentru a-i ajuta. Interesant este că, inițial, fuseseră aprobate fonduri pentru construirea unui pod nou, însă, din rațiuni necunoscute, consiliul local a oprit proiectul.

              „Probabil, pentru că m-am luat de ei și le-am spus unele adevăruri, au decis să stopeze investiția”, crede Simona Drilea, un antreprenor care deține o pensiune în zonă.

              Întrebat de problema podului, primarul comunei, Constantin Rădulescu, aflat în acest post de câteva mandate, ne-a răspuns că de vină sunt consilierii locali care nu au aprobat construirea unui nou pod, dar și piedicile legislative, neputând fi făcute achiziții fără a se respecta regula licitațiilor.

              „În 2017, propusesem o sumă pentru întocmirea documentației. Când să facem bugetul, unii consilieri s-au opus, motivând că vor să facă un loc de joacă pentru copiii de acolo. Acum, abia am reușit să scoatem la licitație proiectarea, dar în prima tură nu s-a înscris nimeni”, spune primarul comunei.

              Soluții ar fi, dar…

              Localnici sunt nemulțumiți că, deși achită taxe și impozite ca restul asăuanilor, nu se pot bucura de aceleași condiții de care beneficiază ceilalți săteni care au casele la drumul asfaltat. Pentru a grăbi lucrurile, sătenii au fost chiar dispuși să intervină singuri pentru remedierea podului, dar s-au oprit în interdicțiile legii, acesta fiind proprietatea primăriei. O soluție provizorie ar fi ca sătenii să treacă direct prin vadul râului.

              Pentru asta, oamenii au cerut primăriei să aducă un utilaj care să amenajeze albia (adâncită din cauza exploatărilor de lemn), astfel încât să se poată trece, în siguranță, prin apă, până va fi reparat podețul. Pe ultima sută de metri, edilul din Asău, între timp retras din lupta pentru primărie, ne-a încredințat că va trimite un utilaj care să amenajeze albia cursului, fiind de acord și cu soluția reparării, pe bucăți a podețului.

              „Podul s-a tocit, ba de la umezeală, ba de la hacurile potcoavelor cailor. O să începem să schimbăm din podele, puțin câte puțin, pe care să le cumpărăm direct, cu notă de comandă, dar nu întreaga cantitate, că nu putem fără licitație”, încheie primarul Rădulescu.

              Gata cu Biserica? Dar glasul lui Pepsi?

              S-a nimerit rău în calendarul creștin săptămâna asta a patimilor electorale. Nici o sărbătoare cu un sfânt mai cu moț nu este în cele șapte zile, spre dezamăgirea pofticioșilor de funcții. Și ce oportunitate electorală ar fi fost o mare sărbătoare! De vreo două luni, candidați care trecuseră prin biserică doar la propriul botez sau la alegerile anterioare au luat cu asalt slujbele religioase.

              Unii, crezând că și-au depus candidatura pentru trimisul secund al lui Dumnezeu prin comunitatea lor terestră, mai-mai să se lipească de catapeteasma sfântului altar, în dorința de a fura (sic!) măcar puțintică aură din tezaurul zugrăviților sfinți. Laudă supremă, printr-un cartier, un candidat a spus că este o onoare faptul că miroase a tămâie și nu a Coco Chanel de amantă, ca alții. De-acum, până la alegerile viitoare, gata cu marea pioșenie! Nu-i veți mai vedea prin biserici, decât în caz de forță majoră (ultimă…).

              Școlerii care au început cursurile în online au vrut să pună în operă o răzmeriță de poveste. Seduși de promisiunea tulburătoarei Monica – fiecare elev va avea „o băncuță dotată cu pepsiglas” -, aceștia sperau să fie primiți în prima zi de școală ca-ntr-un decor de bar: cu pepsi-cola și alte specialități specifice atmosferei. Răzmerița a fost dezamorsată însă de cei care au debutat în non-online cu școala.

              Aceștia le-au transmis celor aruncați în online că nu l-au zărit, nu i-au simțit aroma și nici măcar nu i-au auzit glasul lui Pepsi, prin școală. O adevărată tragedie! Școlerii voiau neapărat, ajutați de Monica, dealerul de lux pentru România al firmei Pepsi, să le dea cu tifla nesuferiților de părinți, care susțineau că, doldora fiind de 4-Methylimidazole sau 4-Mel, băutura carbogazoasă americănească ar fi primejdioasă pentru sănătate. N-a fost să fie. Nu disperați, dragilor! Mai inventează Moni ceva…

              Hub-ul pentru tinerii antreprenori, în fostul cinematograf „Orizont”, prinde contur

              Viitorul incubator de afaceri, destinat tinerilor antreprenori băcăuani, intră în linie dreaptă. Marți, în interiorul fostului cinematograf „Orizont”, primarul Bacăului, Cosmin Necula, le-a prezentat ziariștilor stadiul proiectului de amenajare a hub-ului pentru tineret. „Nu întîmplător ne aflăm în locul în care a funcționat, cândva, cinematograful «Orizont».

              Practic, felul în care arată, acum, această locație reprezintă ceea ce am primit «cadou» din partea celor care au condus orașul atâta timp. La fel s-a întâmplat și cu conductele de apă, și cu cele de termoficare, cu iluminatul public etc. Or, acest spațiu, după ani de zile în care am căutat soluții pentru reconversia lui, va prinde, în sfârșit, viață, urmând a fi transformat într-un punct de plecare a tinerilor în drumul pe care-l vor începe în viață”, a declarat Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău.

              Proiectul incubatorului de afaceri, aflat în stadiul de achiziție publică a serviciilor de proiectare și execuție, are o valoare de 4,4 milioane de euro, finanțare europeană, obiectivul urmând să includă atât spații destinate afacerilor demarate de tinerii antreprenori, săli de conferințe, săli de proiecție, cât și o cafenea publică cu gradină la etaj. „Acest hub pentru tinerii antreprenori nu este o idee utopică, ci zone concrete prin care antreprenoriatul pentru tineret va putea să se dezvolte.

              Aici, tinerii vor beneficia de consultanță, de birouri în care să se dezvolte, un loc în care vor învăța să devină antreprenori, să învețe să se descurce singuri. Va fi o extindere a centrului pentru tineret pe care-l avem în prezent”, a completat primarul Necula.

              Incubatorul de afaceri pentru tineret va fi structurat pe două nivele, cu o suprafață totală de 1.800 ce metri pătrați, întreg spațiul unde a funcționat vechiul cinematograf urmând a fi consolidat, reconfigurat şi modernizat, lucrările fiind programate să se finalizeze în cel mult un an și jumătate.

              Urmează ca și celelalte două cinematografe din Bacău, aflate în stare de degradare, să fie valorificate în folosul comunității, însă după ce instanța de judecată va soluționa litigiul dintre primărie și proprietarul acestor spații.

              Ultima ședință a Consiliului local Bacău

                Consilierii municipali băcăuani s-au întâlnit, marți, în ultima ședință din această legislatură. Deciși să îngroape securea războiului politic, consilierii au aprobat propunerile de pe ordinea de zi fără foarte multe discuții.

                A ajutat și faptul că multe dintre proiecte erau chestiuni mai mult tehnice. A fost, astfel, aprobată modificarea Bugetului, cea mai importantă modificare fiind alocarea sumei de 684.000 de lei pentru plata lucrărilor de la Parcul Făgăraș.

                Arhiepiscopia Romanului și Bacăului a primit un teren de 3.000 mp pe strada Bujorilor, pentru construirea unei biserici închinate Sf Mucenițe Ecaterina. Municipiul Bacău se va asocia cu Federația Română de Natație și Pentatlon Modern în vederea organizării unor evenimente sportive la Bazinul de Înot Bacău în lunile octombrie și noiembrie 2020.

                Consilierii au mai aprobat și o hotărâre pentru aprobarea parteneriatului cu unitățile de învățământ preuniversitar de stat din Municipiul Bacău în vederea aplicării prevederilor OUG nr.144/2020. Aici este vorba despre recuperarea banilor cheltuiți de municipalitate în timpul stării de urgență și după aceasta pentru dezinfectanți și echipamente.

                 

                A mai fost aprobată scoaterea la licitație pentru închiriere a unor amplasamente de la Insula de Agrement.

                „Dorim ca Insula de Agrement să fie acel loc care să asigure atât condiţii de joacă pentru copii, spaţii de recreere prin amenajările existente: plajă, pista de skate, loc de joacă amenajat, cât şi condiţii pentru petrecerea timpului liber a adulților/părinţilor, prin amenajarea unor locuri în care să-şi petreacă timpul liber, asigurându-le astfel posibilitatea de a achiziţiona diverse tipuri de produse.

                Agenţii economici de pe raza municipiului Bacău sunt interesaţi să inchirieze spaţii pentru activităţi de alimentaţie publică, comerț sau agrement. Prin valorificarea patrimoniului existent se atrag venituri la bugetul local şi se creează o ambianţă şi un confort pentru cetăţenii municipiului, care intenţionează să-şi petreacă timpul liber pe Insula de Agrement”, se arată în expunerea de motive semnată de primarul Cosmin Necula.

                Consilierii au mai aprobat și lista finală a proiectelor care vor primi finanţări nerambursabile de la bugetul local al municipiului Bacău, pentru activităţi nonprofit de interes general, în baza Legii nr. 350/ 2005 aferente anului 2020.

                Clubul Sportiv ”Știința” a primit un ajutor de 200.000 de lei în vederea menținerii echipei feminine de volei ”Știința” Bacău în primul eșalon valoric.

                „Vă mulțumesc pentru ceea ce ați făcut astăzi pentru sportul băcăuan. Este o gura de oxigen. Să ne revedem în mandatul viitor!”, le-a mulțumit consilierilor antrenorul Științei Florin Grapă.

                Firea și Umbrărescu, alături de Valentin Ivancea pentru președinția Consiliului Județean Bacău

                Într-un emoționant mesaj video, primarul general al Capitalei, băcăuanca Gabriela Firea, și-a anunțat susținerea pentru Valentin Ivancea, candidatul social-democrat la președinția Consiliului Județean Bacău. Firea, care se bate pentru al doilea mandat de primar la conducerea Bucureștiului, a evocat implicarea lui Ivancea, din postura de prefect și subprefect, în marile proiecte derulate în Bacău de fosta guvernare social-democrată.

                „Știu cât de mult s-a implicat Valentin Ivancea, când a lucrat la Prefectură, pentru toate investițiile majore ale județului. Mă refer la aeroport, de asemenea la centură, la drumurile județene precum și la toate investițiile din domeniul sănătății. Îl cunosc, știu cât este de implicat: un om harnic, un om onest, un om care-i iubește pe ceilalți oameni, familist convins, un prieten adevărat și o persoană care va fi cu siguranță aproape de fiecare băcăuan”, a mărturisit Gabriela Firea.

                Primarul Capitalei a mai spus că o parte importantă a familiei sale a rămas în Bacău și că nu privește cu indiferență la soarta județului Bacău, în contextul apropiatelor alegeri locale. „Mă știți, nu v-aș face o recomandare care să nu fie în favoarea voastră. Țin la voi, chiar dacă am plecat de 30 de ani. Am familia în continuare în Bacău, parte din ea cel puțin și vă păstrez în suflet. Vă îndemn să mergeți duminică la vot și să arătați că vă pasă de familie, de prieteni, de județul Bacău”, a subliniat Firea în mesajul video amintit.

                Tot în cursul ultimelor zile, Ivancea a postat pe contul său de Facebook un filmuleț în care apare alături de Dorin Umbrărescu, reputatul constructor băcăuan de drumuri, socotit drept cel mai puternic drumar din România la acest moment. Umbrărescu, ale cărui firme execută șoseaua de centură a Bacăului, s-a intersectat cu Ivancea chiar pe șantierul acestui proiect de infrastructură.

                „Ne-am întâlnit acum un an și jumătate, ăsta-i rodul muncii”, a afirmat Umbrărescu, referindu-se la lucrarea de la centură. Drumarul băcăuan și-a declarat susținerea pentru proiectul de autostradă A13 Bacău – Brașov, spunând că aceasta este necesară. „Dacă se întâmplă, faceți din nou un grup de lucru și vă apucați de organizat din nou, am văzut cum merge. Să vă dea Dumnezeu sănătate și să mai faceți lucruri bune, așa cum ați făcut”, a spus Dorin Umbrărescu.

                Valentin Ivancea a condus Prefectura Bacău între 2017 și 2019, ca subprefect și prefect, timp în care lucrările la șoseaua de centură au evoluat spectaculos, până spre 60 la sută grad fizic de realizare a investiției. Asta s-a întâmplat datorită eliminării impedimentelor și barierelor birocratice din calea proiectului.

                Concret, Ivancea a înființat un „Grup de lucru” la nivel de Prefectură, pentru proiectul șoselei de centură. În 8 luni, pe parcursul lui 2019, grupul s-a întâlnit de 84 de ori, s-au emis peste 400 de acte administrative pentru proiectul șoselei de centură și au avut loc 45 de intervenții în teren pentru a facilita derularea lucrărilor în ritm alert.

                Publicat de SC Deșteptarea SA la comanda PSD, cod mandatar financiar 21200019

                Să facem curățenie!

                Mi-am dorit mereu să văd candidați la diferite funcții politice și administrative care nu se bălăcăre, în precampanii și în timpul campaniilor electorale, în mizerii politice de tot felul. Și chiar am văzut, deși numai pe ici pe colo, dar am văzut. Păcat că nu sunt un alegător de prin arealele lor, poate îi și votam.

                Să nu omitem nici adevărul că mulți dintre candidați sunt și vor rămâne iluștri anonimi, dar până când vom merge să votăm mai sunt cinci zile, lupta electorală nu e pe final și cine știe ce bombă politică ar putea fi detonată. Postacii nu dorm, ba parcă sunt mai activi ca oricând și toarnă venin. Nu dăm nume, pentru că nici măcar atât nu merită.

                Mâine, 23 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Curățeniei. Poate ne amintește că o curățenie zdravănă ar trebui făcută și în rândul celor care infectează clasa politică și, evident, mediul politic și social, ba și pe cel economic în care trăim. Dacă pentru a face curățenie diurnă poți pune ușor mâna pe uneltele necesare, pentru a spăla mediul politic e mult mai complicat. Poate și pentru că, în fapt, politică facem toți, oriunde și oricum ne-am afla. Iar ceea ce ne vizează personal e mai greu de abordat, pentru că… interesul poartă fesul! Dar avem și o cale simplă: să votăm, gândind cum trebuie.

                Dar a face curățenie, oriunde, stă numai în puterea noastră. „Cerul curat de trăsnet nu se teme” – spune un proverb românesc și ar trebui să ținem cont de el.
                Mizerii politice poți vedea, mai ales în campaniile electorale, pe la toți, chiar și la popoarele pe care le-am considerat mereu „mai civilizate”, mai educate”, „mai democratice”. Iar mediul tot mai tehnologizat în care trăim face parcă și mai facilă poluarea de acest fel. Dar pentru a păstra mediul curat, inclusiv cel social, avem o singură soluție: să facem curățenie!

                 

                Cum se vota pe vremuri?

                  Toți ne dorim binele. Un vot, o șansă pentru viitorul copiilor noștri. Ne-am creat singuri norme, cutume și dreptul consfințit prin lege, de a alege. Interese de partid, ambiții, orgolii, planuri, promisiuni. Nu este de mirare că există atâtea candidaturi pentru un singur loc, mult mai multe decât la facultate.

                  Cu fanfară, în costum național.

                  Profesorul G. Vasiliu, la 74 de ani, își aduce aminte cu nostalgie, de alegerile din tinerețe: „Era în 1965. Abia intrasem la facultate, la Iași. În gară veniseră două trenuri cu militari. Să mențină ordinea. Se terminase cu colectivizarea. Cânta fanfara în fața statuii, pe Unirii. Unde se ridica și tribuna când se defila de 23 august.

                  Inainte de colectivizare, 1961

                  Înghesuială mare. Majoritatea celor care mergeau să voteze erau îmbrăcați în costume populare. Atunci îl votau pe Ceaușescu. Nici nu mai știu dacă am votat. Aveam viză de flotant acolo, la cămin. Am venit acasă, la Bacău, așa… o fugă. Era duminică. Luni eram la cursuri. La votare s-a păstrat modelul de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Eu l-am apreciat pe omul acela.

                  A făcut ceva dom’ le în țara asta, după foametea din 1947 și Naționalizare. Așa erau vremurile. Votarea se organiza ca și acum, numai că atunci nici nu se mai ajungea la cabină. Se punea ștampila să vadă toți. Mi-aduc aminte că unii candidați făceau presiuni asupra electoratului.

                  Votare în vremea Guvernului Gheorghe Gheorghiu Dej 1952

                  Ca Birlic, în Titanic Vals (1964) să nu fie votat. Erau înscriși pe listă cetățeni respectabili, profesioniști, cu funcții pe la marile întreprinderi industriale. Partidul îi vroia deputați și în Marea Adunare Națională. Știu că pe buletinul de vot erau trecuți directorul de la Carne și directoarea de la Lapte. Fiecare se ruga să nu fie votat. Ea promitea înghețată. El, și normal, pachete cu carne. Cine era deștept, fugea de funcție.

                  Se îngehesuiau ăia fără școală. Era o răspundere foarte mare, nopți nedormite pe drumuri, sarcini de plan de îndeplinit, de multe ori absurde. Erau și ceva avantaje. Acuma ce să fac eu cu înghețata? Am votat împotriva cărnii! Perioada aceea a surprins-o cel mai bine regizorul Lucian Pintilie, în filmul «De ce trag clopotele Mitică?», de sfoară! Să nu se uite! Când se mergea la urne, vota și promisiunea cotei de alcool!”

                  Însemnatul cu creta.

                  Întoarcere și mai mult în timp. Dr. Maria Rusu, medic pediatru, la 94 de ani, cu o memorie demnă de invidiat, ne descrie cum a participat la primele alegeri democratice, la un an după terminarea războiului, în 1946:

                  „Am votat la Hangu, Neamț. Dădusem examen la facultate, la medicină. Am intrat. Era pe la mijlocul lunii noiembrie. Acolo, la Hangu, erau 3 partide. Și încă unul, Cuziștii, dar ăla era neînsemnat. Apăruseră comuniștii. S-a spus că ei au furat alegerile. Liberalii și Țărăniștii erau vechi. Fiecare cu susținătorii lor. Făceau cu rândul la putere. Când eram mică, auzeam cum veneau la noi cu promisiuni. Alegeau oamenii gospodari. Familia mea nu era bogată, dar erau fruntași în sat.

                  Aveam animale, dar pământ puțin. Zona nu a putut fi colectivizată. Îi spuneau tatei: Domnu’ Onu, vă dăm două hectare de pământ dacă veniți la noi! Pământul era pe dealuri. Până ajungeai acolo trebuia să te întorci. «Nu-mi trebuie!», spunea tata. Vă dăm bani! «N-am nevoie de bani nemunciți». Tata era dragoman la pădure. Avea echipa lui de cioplitori în lemn. Dar veneau din doi în doi ani, cum se vota atunci. Când s-a înființat Organizația Națiunilor Unite, râdeam. Uite tata ce-a ajuns cu numele lui de «ONU». Când se vota, ce bătute erau după ce ieșeau de la urne. Stătea câte unul ascuns în pod și vedea, printr-un cep din grinda tavanului, unde-a pus fiecare ștampila.

                  1975

                  Făcea semn altuia, care stătea la intrare, dacă era X sau linie. Când ieșea amărâtul pe ușă, îl bătea amical pe umăr, să-l felicite, și-i făcea semnul pe spate cu creta. De unde vot secret? Ce scatoalce lua săracul după aia, că n-a votat cu cine a promis…! Că și directorul școlii, și jandarmul care păzea acolo, erau într-un partid.”

                  Vechile năravuri rămân. Oare de ce, pentru a nu se primi foloase necuvenite, fotografiatul buletinului de vot în cabină se pedepsește astăzi, pecuniar… nu fizic?

                  1975

                  Votați Soarele!

                  „Am votat pentru prima dată, aici în Bacău, în 1956. Eram medic în Șerbănești. Funcționau patru circumscripții. Eram la a IV-a, care ținea până la Piață. Locuiam într-o cămăruță la Spitalul de copii. Avea 50 de paturi. Era amenajat într-o fostă sinagogă, undeva, pe o stradă unde acum este situată Piața Centrală.”

                  1985

                  „Cum cu cine? Am votat Soarele! Păi nu mai erau alte partide. După PCR a apărut și PSD, dar tot aia era. Era în centrul orașului un panou. Mare! În fiecare seară era afișat câte un candidat. Numit. Atunci nu erau mai mulți candidați pe un loc. Așa se vota. Nu exista contracandidat.”

                  Ca medic pediatru, a conștientizat că numai cu voință, fără finanțare și sprijin politic, nu se poate construi un spital nou pentru copii. Era necesară o reformă și o modernizare a sistemului sanitar. Medicul Maria Rusu a fost aleasă deputat timp de 34 de ani, în Bacău, în Regiunea Bacău și în Marea Adunare Națională. Se bucură și acum de respectul tuturor celor care au cunoscut-o și țin pasul cu ritmul ei activ de viață.

                  Lansare de videoclipuri cu succes. Eveniment de excepție la Orbeni

                  O seară magică a avut loc sâmbătă, 19 septembrie, la Orbeni, acolo unde îndrăgita artistă Maria Șalaru a semnat un nou act cultural încărcat cu emoții și lacrimi. Totul s-a petrecut în curtea Căminului Cultural din localitate și s-a desfășurat cu respectarea tuturor normelor sanitare. În cadrul evenimentului a avut loc lansarea unor videoclipuri în care protagoniști sunt micuții artiști din ansamblul folcloric „Spic de grâu” din Orbeni, grupare  coordonată chiar de Maria Șalaru.

                  „Protagoniștii nu au văzut imaginile decât în timpul proiectării lor, ceea ce a generat o stare de spirit extraordinară! Toți chiuiau și săreau în sus de bucurie. Se vedea fericirea pe chipul lor pur și gingaș de copil. Acesta a fost scopul meu: să le aduc bucurie și speranță pentru viitor și ca ei să știe că viața continuă și în pandemie, va continua și după Covid, a povestit Maria Șalaru.

                  Spectacolul a început cu un cuvânt de prezentare a primarului Costache Popa după care Maria Șalaru și-a exprimat mulțumirile pentru un proiect finalizat cu succes și i-a felicitat pe părinți și pe micii artiști ai ansamblului „Spic de grâu” din Orbeni. După un program de cântece interpretate de Georgiana Grecea, Denis Sabău, Ioana Pară, George Bîndac, Alesia Purcaru, Carla Pascal, Dragoș Roman, Mădălina Moraru, Ioana-Simona Barbu și Marina Duhalmu a urmat proiectarea celor șapte videoclipuri realizate cu profesionalism de către tânăra echipa de filmare de la București, condusă de Gabriel Costin Boeroiu.

                  „Într-un decor natural foarte frumos, la pensiunea Magic Garden din Dărmănești, ne-a primit cu brațele deschise gazda noastră doamna Mariana Milea. Cu trei camere, cu dronă, cu oameni pricepuți care le-au mânuit, am făcut o treabă foarte bună. Menționez că, doar jumătate din cele 15 videoclipuri am reușit să le promovăm aici la Orbeni, urmând ca celelalte videoclipuri să le promovăm în octombrie-noiembrie”, a explicat Maria Șalaru care ne-a prezentat pe scurt povestea de succes „Spic de grâu”: „În anul centenarului (2018) am mers la Orbeni cu o piesă de teatru în regia lui Radu Bogdan Ghelu «România dodoloață» în care eu am jucat rolul reginei Maria a României.

                  Încă de atunci am remarcat frumusețea oamenilor, a copiilor, a costumelor populare în care unii dintre ei au venit îmbrăcați la spectacol. Cred că atunci a încolțit și ideea domnului primar Costache Popa de a înființa un ansamblu, pentru că în următorul an m-a sunat să mă întrebe dacă nu vreau să-l ajut în realizarea unui proiect, «Cântec și port popular, parte din sufletul satului meu». Primul pas este cel mai greu și acesta a fost făcut de domnia sa, apoi proiectul a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local iar pe 1 martie 2019 ne-am pus pe treabă. Este știut de mulți dintre cititorii dumneavoastră faptul că iubind copiii, mi-am dăruit cea mai mare parte a carierei mele formând și promovând tinere talente. Copiii și oamenii de aici însă m-au atins cu borangicul sufletului lor și m-au inspirat în creațiile mele.”

                  În continuare, Maria Șalaru a vorbit despre formarea unui ansamblu folcloric care durează ani buni, despre organizare și finanțare. În aceste condiții, Maria Șalaru observând nerăbdarea acestor copii talentați, nu a mai așteptat confecționarea costumelor populare, și neavând prins prins în buget suportul muzical, artista a plătit negativele și le-a împrumutat costume din colecția personală. Încet, încet, acum speră să reușească să achiziționeze costumele și să angajeze un coregraf pentru a realiza și această parte la care încă mai este de lucrat. Maria Șalaru a făcut referire și la munca depusă în realizarea videoclipurilor dar și la investiția financiară care a fost suportată de părinți, cei care au plătit pentru cazare și masă, au asigurat transportul pentru echipa de filmare și a dansatorilor ansamblului „Ca la noi” condus de coregraful Robert Costrovanu, filmarea și editarea materialului până la forma finală.

                  „Prin această realizare dorim să arătăm că atunci când vrem să facem lucruri frumoase, folositoare sufletului și spiritului de copil, care în această perioadă a avut mult de suferit, nu ne poate opri nimic! Promovarea valorilor locale, a copiilor talentați, sunt foarte importante în aceste vremuri când prea puțin accent se pune pe unitate în diversitate și patriotism. Felicit pe toți părinții care au înțeles cât de important este pentru copilul lor, pentru ca acesta să se poată manifesta și pe acest plan, artistic, felicit pe domnul primar și pe cetățenii comunei care ne sunt alături”, a mai spus Maria Șalaru.

                  În urma acestei colaborări și a rezultatelor deosebite obținute în această perioadă, membrii grupului: Denis Lupescu, Denisa Pavel, Andreea Teleoaca și Cosmin Pascal au fost admiși la Școala Populară de Arte și Meserii Bacău, pentru clasa externă de canto popular de la Orbeni. De altfel, acest eveniment a fost organizat și pentru a marca începtul cursurilor pentru noul an a clasei externe de la Orbeni. În cadrul evenimentului, Maria Șalaru a lansat și cel mai recent videoclip, „Doar o mamă poate spune”.

                  Atletism / Băcăuanii, pe podiumul Balcaniadei de Seniori

                  Atleții băcăuani au adus României cinci medalii la Balcaniada de atletism pentru seniori desfășurată în weekend, la Cluj Napoca. Din cele cinci medalii, două sunt de aur. Astfel, Bianca Ghelber (SCM Bacău/ Steaua) s-a încununat campioană balcanică la aruncarea ciocanului cu rezultatul de 72.18 metri, în timp ce Iulia Banaga (CSM Onești) a făcut parte din ștafeta de 4×100 câștigătoare cu timpul de 46.11.

                  Biancăi și Iuliei li s-au alăturat pe podium, din postura de medaliați cu argint, doi sportivi pregătiți de Cristina Alexe: Nicolae Alexandru Soare (Știinta/ CSM Bacău), clasat pe locul 2 la 5000 m cu 14:14.09 și Elena Adelina Panaet (Știința), noua vice-campioană balcanică a probei de 3000 m obstacole, cu timpul de 9:52.12. În fine, cadrul a fost completat de Marian Tănase și Marius Gabriel Țone, ambii de la CSM Onești, componenți ai ștafetei 4×100 m medaliată cu bronz cu rezultatul de 40.55.

                  „Succesul Biancăi este cu atât mai îmbucurător cu cât ea a avut trei rezultate peste 72 metri la această Balcaniadă: 72.18, 72.02 și 72.17”, a declarat antrenoarea Biancăi Ghelber, Mihaela Melinte. „Într-un an atipic, condiționat de pandemie, organizatorii au etichetat Balcaniada de la Cluj drept cea mai puternică competiție de până acum a anului, lucru care sporește importanța rezultatelor obținute de sportivii noștri” a punctat Cristina Alexe, antrenoarea Adelinei Panaet și a lui Alex Soare.

                  „Cel mai important este că atleții noștri au avut la dispoziție o competiție europeană a cărei anvergură este sporită de prezența delegației Ucrainei”, a concluzionat directorul CSM Onești, Ingrid Istrate.

                  ULTIMELE ȘTIRI