sâmbătă, 27 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1664

Alte măsuri sanitare prelungite până la finalul lunii martie

O nouă Ordonanță de Urgență instituie o serie de măsuri, în contextul pandemiei, care au fost prelungite până la data de 31.03.2021. Astfel:

se menține excepția de utilizare a cardului pentru validarea serviciilor medicale acordate la distanță, până la data de 31 martie 2021. Toate celelalte servicii medicale oferite vor fi însă validate cu cardul de sănătate.

consultațiile medicale acordate în asistența medicală primară și în ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv serviciile conexe actului medical furnizate de psiholog și logoped, pot fi acordate și la distanță, utilizând orice mijloace de comunicare.

consultațiile la medicul specialist din ambulatoriu se acordă fără a fi necesar biletul de trimitere.

în urma consultațiilor acordate la distanță medicul de familie / medicul specialist va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv prescripțiile medicale (rețetele sau trimiterile); documentele sunt transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică.

medicii din spital pot elibera, dacă situația o impune, la externarea asiguratului, prescripție medicală pentru medicamente cu și fără contribuție personală în ambulatoriu pentru maximum 90 de zile.

pentru situațiile care necesită prezentarea de documente Casei Județene de Asigurări de Sănătate de către asigurat, cât și pentru transmiterea documentelor necesare asiguraților de la casele de asigurări de sănătate, se pot utiliza mijloace electronice de comunicare.

 

De asemenea, își mențin valabilitatea până la data de 31 martie 2021 următoarele documente, a căror valabilitate expiră până la această dată:

biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare;

 – biletele de trimitere pentru specialități paraclinice;

 – recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive assistive, ce se depun / se transmit la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate;

– deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor și dispozitivelor asistive;

deciziile de aprobare emise de către comisia de specialitate de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru efectuarea investigației PET-CT.

 

Medicii de familie pot prescrie în continuare pentru pacienții cronici inclusiv medicamentele restricționate din Lista de medicamente compensate și gratuite care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, cu mențiunea că pentru medicamentele care se eliberează în baza unor protocoale terapeutice și a unor formulare specifice este necesară evaluarea periodică a medicului de specialitate pentru a confirma sau modifica schema de tratament, la termenele prevăzute în protocoalele terapeutice sau în scrisorile medicale.

 

(S)PORTretul săptămânii: Fotbal pe…Vatră

Andrei Vatră se identifică bine cu istoria recentă a divizionarei B Aerostar Bacău. Cu el în teren, „aviatorii” au promovat în Liga a III-a. Cu el pe bancă, în calitate de antrenor secund, băcăuanii au revenit, după aproape trei decenii de așteptare, în eșalonul al doilea. Și tot lui i s-a încredințat, de data aceasta din postura de antrenor principal, misiunea de a redesa echipa în finalul ediției 2018-2019. Iar în acele ultime șapte etape ale sezonului, parcursul Aerostarului a demonstrat că dacă înlocuirea lui Florin Bratu cu Andrei Vatră s-ar fi produs ceva mai devreme, poate că „aviatorii” ar fi reușit salvarea de la retrogradare. Vatră speră ca ceea ce nu s-a putut în 2019 să se izbutească acum, când face echipă pe banca tehnică a Aerostarului cu „principalul” Daniel Munteanu. „Suntem montați să ne luptăm până la capăt pentru a reuși rămânerea în liga secundă”, mărturisește Andrei Vatră, protagonistul rubricii noastre, (S)PORTretul săptămânii.

 

Data și locul nașterii: 21 octombrie, Bacău .

Stare civilă: căsătorit cu Beatrice, au împreună două fete. Ce mare, Alexandra are 15 ani și este elevă în clasa a IX-a la Colegiul Național Ferdinand, la profilul mate-info. Mezina familie este Alice (numele a fost ales de sora sa mai mare, inspirată de „Alice în Țara Minunilor”), care are 11 ani și este elevă în clasa a IV-a la Școala „George Bacovia”.

Principala realizare profesională: „Principalele realizări profesionale se leagă de promovările cu Aerostar. Mai întâi în Liga a III-a, ca jucător și apoi în Liga a II-a, ca antrenor seciund”.

Principalul regret profesional: „Faptul că nu am reușit să ne menținem în eșalonul secund, în urmă cu doi ani, deși am fost foarte aproape. Dacă mă înțelegeți, sper ca acesta să rămână principalul regret profesional”.

Sportivul preferat: „Nu vine din fotbal, ci din tenis. Este vorba de Roger Federer și am să explic și ce mă impresionează cel mai mult la el, dincolo de calitățile tehnice și fizice: puterea de a găsi, chiar și la 38 de ani, motivația necesară de a se pregăti și de a juca un tenis de mare clasă”.

Hobby: „În afară de fotbal, nu știu dacă am vreun hobby. Îmi mai place să joc câte un rummy cu prietenii, dar acesta nu e un hobby. Oricum, nu le am nici cu pescuitul, nici cu vânătoarea”.

Mâncarea preferată: „Cea tradițională românească. Dacă ar fi însă să aleg un singur fel, acesta ar fi musacaua gătită de mama. E delicioasă”.

Muzica preferată: „Ascult muzică mai mult în mașină, la radio. Preferata mea este Andra”.

Actori favoriți: „Tom Cruise. Cred că am văzut <Top Gun> de cel puțin zece ori. Iar ca actriță, îmi place Sharon Stone”.

Nu poate trăi fără…: „Familie, prieteni și fotbal”.

Vacanța perfectă: „Cu familia, normal, poate și cu câțiva prieteni și sigur într-un loc cald, eventual pe o insulă mai exotică. De exemplu în Maldive, că tot nu am ajuns încă acolo”.

Oraș de suflet: „Înainte de toate, Bacăul, pentru că aici m-am născut și aici trăiesc. Iubesc însă și Londra. Am vizitat Londra de mai multe ori- am două cumnate acolo- și m-a impresionat din toate punctele de vedere”.

Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „Un telefon, pentru a comunica cu familia și cu prietenii, o drujbă pentru a-mi construi o barcă cu care să mă întorc cât mai repede la ai mei și un pistol cu rachete semnalizatoare ca să fiu reperat și, implicit, recuperat, cât mai rapid de vreun vas” .

Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur: „În primul rând, să-mi știu familia și pe toți cei dragi sănătoși și fericiți. A doua dorință este să ne salvăm anul acesta de la retrogradare. Și mi-aș mai dori să prind ziua în care, ca antrenor al unei echipe băcăuane, să evoluăm pe noul stadion al orașului”.

Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Jurgen Klopp. Este modelul meu de antrenor. Am citit mai multe cărți avându-l ca subiect sau ca autor”.

O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar fi dispus să o facă: „Nici nu am făcut și nici nu-mi place să fac nebunii. Iubesc să am pământul sub picioare și la propriu, și la figurat. Asta se naște și din faptul că mi-e frică și de avion, și de apă”.

Ce a învățat în aceste vremuri create de pandemia noului Coronavirus: „Că viața e frumoasă și că merită trăită în detaliile sale. Când spun detalii mă refer că, înainte de pandemie, nu acordam interesul cuvenit lucrurilor mărunte (dar atât de importante, la urma-urmei), care ne compun, de fapt existența”.

Ascultă sau spune bancuri? „Și, și. Să spun un banc? OK, dar e cu prostii. Să-l cosmetizăm puțin ca să poată fi publicat. Așadar, doamna învățătoare le cere elevilor ca a doua zi, fiecare dintre ei să vină la școală deghizați în câte un copac. Toți se conformează, alegând tot felul de costumații, mai puțin Bulă, care se prezintă gol-goluț, cu o pară de duș înfiptă în fund. Învățătoarea ia foc: <Păi bine, băi Bulă, nu ți-e rușine? Nu doar că nu te-ai deghizat într-un copac, dar mai vii și dezbrăcat, să faci circ în clasă!> La care Bulă: <Dar nu-i adevărat, doamna, nu vedeți că sunt și eu un copac?> Învățătoarea, și mai furioasă: <Ce copac, băi nesimțitule, că te iau la palme>. Bulă, foarte sigur pe el: <M-am deghizat într-un curcuduș>”.

Cum se vede la 70 de ani: „Înconjurat de toți ai mei și mai ales de nepoți și cu un confort financiar care să-mi permită să călătoresc peste tot în lume cu soția mea”.

 

 

Chimiștii revoluționari din Filipești susțin și în acest an agricultura modernă

    Compania Romchim Protect, din Filipești, cunoscută pentru soluții revoluționare în agricultură, a organizat primul eveniment hibrid al agrobusinessului românesc din acest an, Simpozionul „Soluții științifice inovatoare în agricultură”, ajuns la ediția a VIII-a. Acum, cercetătorii și fabricanții de la Romchim au prezentat noile lor produse care vor fi lansate în campania agricolă din primăvara 2021, iar vedeta noului lot este Azosulf, realizat pe baza GeMIX Technology.

    Evenimentul a fost organizat de Romchim Protect și Smart Agricultural Services (SAS) – societate care comercializează produse pentru agricultura ecologică, îngrășăminte chimice pentru agricultura convențională, biostimulatori, produse și tehnologii de cultură customizate pentru toate culturile agricole și horticole. Participanții au fost, în condițiile pandemiei de Covid-19, doar un grup de fermieri din România și din Republica Moldova (inclusiv din Transnistria), dar și un grup de ziariști din presa agricolă locală și centrală. Simpozionul a fost transmis, însă, și online. La final, participanții au vizitat modernele linii de producție de la Romchim Protect.
    Reuniunea a fost moderată de Florin Constantin, fondatorul Agzecutive – companie de executive recruitment dedicată exclusiv sectorului agrobusiness.

    Produse pentru o agricultură bine gândită

    „Romchim Protect – a precizat Florin Constantin la deschiderea simpozionului – ne arată inovația adevărată, românească, pentru o agricultură productivă și bine gândită, actualizată la noile trenduri ale agriculturii mondiale!”. Ioan Neculcea, fondator și CEO al companiei din Filipești – a susținut această apreciere printr-o succintă trecere în revistă a principalelor produse inovatoare ale Romchim lansate la edițiile anterioare ale simpozionului. Ne-am reamintit, astfel, de biostimulatorul universal Asfac BCO-4, de biostimulatorul microbiologic cu rol fungic Trisafe, de gama de îngrășăminte Agrisol și de îngrășămintele inteligente prezentate în 2017.

    „Anul 2018 – a spus Ioan Neculcea – a fost cel mai important pe această linie. Atunci am prezentat trei produse cu aplicație în agricultură, îngrășămintele ecologice granulare EcoMAX Equilibrum, îngrășămintele solide care au în compoziție microorganisme și Ploaia solidă Smart Guard Hydro, un complex de nutrienți pentru agricultură, un îngrășământ care are în compoziție și un polimer care poate absorbi de 500 de ori mai multă apă decât greutatea lui”. În 2019 compania a venit cu îngrășăminte lichide injectate în sol, soluția ideală pentru o nutriție sigură a plantelor, iar în 2020 cu produsul Magma, un combustibil ecologic, pentru horticultură, în combaterea efectelor înghețului.

    Vedeta care scoate elemente nutriționale din sol

    „Vedeta” – prezentată de inginerul Marius Gîrbea, director de marketing la Romchim și fondatorul SAS – poartă numele Azosulf, un produs care are în compoziție numai azot total, sulf și carbon și care se obține cu tehnologia inovatoare GeMIX. Aceasta permite solubilizarea elementelor nutritive blocate în sol și care devin disponibile plantelor. Iar GeMIX (Ground Energizer MIX) este un aditiv marca Agrisol.

    Produsul Azosulf este un îngrășământ sub formă de granule iregulare utilizat în fertilizarea culturilor agricole. „Am pornit – a explicat Ioan Neculcea – de la ideea de a reduce chimizarea solului prin diminuarea administrării îngrășămintelor fosfatice. Rezervele de fosfor ale naturii sunt limitate, dar Romchim Protect a formulat, pentru reducerea costurilor de fertilizare a solurilor, un îngrășământ aditivat, Azosulf, care nu conține nici fosfor, nici potasiu, ci un mixt de substanțe organice”.

    Azosulf este un produs care nu conține fosfor și potasiu, elemente indispensabile în nutriția plantelor. Aditivul său GeMIX disponibilizează însă nutrienții din sol și reduce astfel cheltuielile chimizării solului. Fosforul este esențial vieții, nutriției plantelor, dar tot mai rar în natură. Astfel, agricultorii aplică îngrășăminte fosfatice, care costă mult. Azosulf e mai ieftin și scoate nutrienții din sol.
    Alte trei soluții inovatoare lansate în acest an de Romchim sunt Cereal Max, EcoMax Equilibrium şi Rerum Eco. Marius Gîrbea susține că EcoMax Equilibrum este cea mai bună soluție de fertilizare din această primăvară.

    Ce spun fermierii. Unii au pus în brazdă Azosulf, alții sunt curioși

    Primul care a văzut rezultatele după administrarea Azosulf pe un lot experimental a fost fermierul Gavrilă Tuchiluș, din zona agricolă Matca. Concluzia, după experiența cu Azosulf, este că se poate obține eficiență sporită la costuri mai mici.

    Am stat de vorbă și cu unul dintre cei mai importanți fermieri băcăuani pe această temă, Ioan Chiriac. „AzoSulf – ne-a declarat fermierul – este un produs nou, încă nelivrat pe piață. Ni se propune ca noi, fermierii, să-l folosim pe scară largă. Ideea este foarte generoasă, pentru că noi toți resimțim lipsa fosforului din sol, dar și cheltuielile mari pe care le avem din acest motiv. Eu mi-aș dori foarte mult să folosesc noul produs. Am înțeles că ar trebui administrate 200 kg la hectar și vreau să văd dacă într-o singură etapă sau în mai multe. Și dacă el ar fi la același preț cu ce avem acum pe piață și tot ar fi un avantaj, în condițiile în care am extrage fosforul din sol, nu să aducem fosfor din exterior. Voi folosi acest produs și voi vedea și rezultatul. Deja m-am gândit și la sola pe care să-l administrez, o solă cu variații de fertilitate, unde pot vedea rezultate concrete. Dacă l-aș folosi pe o solă pe care deja administrez gunoi de grajd, de exemplu, rezultatul nu ar fi relevant. Noul produs trebuie folosit în condiții limită”.

    Scurt portret de întreprindere modernă

    Romchim Protect, înființată în anul 1998, a devenit una dintre cele mai importante firme băcăuane. Compania nu are mai mult de 36 de salariați, în prezent, dar majoritatea lor sunt ingineri. S-a remarcat prin activitatea de cercetare-inovare și prin fabricarea de produse de înaltă calitate pe linii tehnologice de ultimă generație. Fiecare secție de producție arată – cum se spune – ca o farmacie.

    Divizia Agricultură este unul dintre departamentele sale, prin care produce fertilizatori foliari, biostimulatori și adjuvanți, îngrășăminte complexe, îngrășăminte foliare, degivranți. De asemenea, produce o gamă largă de agenți de deszăpezire, soluții ignifuge, rășini epoxidice, vopsea pentru marcaj rutier, pardoseli epoxidice, pardoseli decorative, membrane lichide de hidroizolație, lacuri, produse care se pliază pe actualul context al pandemiei de coronavirus.

    Produsele Romchim Protect sunt recunoscute pe plan intern și internațional și au obținut medalii de argint (în 1997) și aur (în anul 2000) la Salonul de Inovaţii, Cercetare şi Tehnologii Noi EUREKA, de la Bruxeless, medalia de aur la al 15-lea Salon Internațional de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic „Inventica 2011”, de la Iași. Numai în anul 2016, compania a obținut două medalii de aur la saloanele de inventică, precum și numeroase premii pentru inovare și cercetare românească.

    Astăzi este Blue Monday

      Cunoscută drept cea mai deprimantă zi, „blue monday”, este stabilită în urma unei formule de calcul empiric și a fost stabilită în cea de-a treia zi de luni în fiecare an în luna ianuarie.

      Potrivit unei agenţii de turism, care îl citează pe expertul în lifestyle Cliff Arnall, formula de calcul ţine cont de mai multe variabile – condiţiile meteorologice, nivelul datoriilor acumulate, numărul de zile care au trecut după Crăciun etc. În ianuarie, organismul uman se resimte după consumul abuziv de alcool şi alimente din luna decembrie, conturile bancare sunt aproape de cota de avarie din cauza cadourilor de Crăciun şi a petrecerilor de Revelion.

      Având în vedere aceste elemente, „specialiștii” au decis că în 2021 „blue monday” se potrivește cel mai bine pentru 18 ianuarie. Se spune că pentru persoanele mai puțin optimiste, ianuarie este cea mai dificilă lună a anului, însă sunt și persoane care văd întotdeauna partea plină a paharului și care cred că prima lună a anului este numai bună pentru obiective noi și pentru a începe o serie de activităţi interesante în speranţa obţinerii unor rezultate optimiste în următoarele 12 luni.

      Către Domnul, dinspre domni

      Discuție recentă cu un bun amic. Aflat- vremelnic, evident- la conducerea unei instituții, omul nu a fost ispitit nicio clipă de a plăti polițe. De a-și aminti cât rău i-au făcut unul sau altul dintre șefii din trecut deveniți, între timp, subalterni. Să nu lași loc orgoliilor e o însușire mai rar întâlnită la persoanele ajunse în funcții de conducere. Cum se activează ea? Care ar fi explicația? Amicul a surâs, puțin încurcat: „Probabil pentru că am o bună relaționare cu Dumnezeu”. Explicația stă în picioare. Dacă ai o bună relaționare cu Cel de Sus, e limpede că o ai și cu cei din jur. Și totuși… Și totuși există persoane care, pentru simplu fapt că merg la Biserică, se roagă, țin post, citesc și citează din Sfânta Scriptură, consideră că sunt oamenii Domnului. Problema e ca nu sunt oameni cu… oamenii.

      Ceea ce, logic, arată că nu sunt nici oamenii Domnului. Îmi vine în mine exemplul unui șmecher ajuns într-o funcție babană, una cu mult peste meritele și competențele sale. Considerat drept bisericos- ce-i drept, îl vedeam deseori pupând icoanele la „Sf. Nicolae”- omul nu avea nimic sfânt în el, dovadă că preocuparea sa era să se țină de „jocuri și joculețe” și să taie capul celor căzuți în dizgrație.

      Avea și metode sadice rafinate. Citez: „Eu nu-l execut pe condamnat dintr-o dată. Nu! Mie îmi place să-l iau pe după umeri și să-l însoțesc cu blândețe pe un drum care se îngustează și se tot întunecă, iar când vine momentul, îi tai capul așa, dintr-o dată!”. Piei, Satană! Acum, individul e un nimeni în ploaie. Mai știu pe unul care se jura pe toate cele sfinte și spunea că nu iese din vorba duhovnicului. Nu știu ce-l sfătuia duhovnicul, dar omul pustia în jur. Lua și de la vii, și de la morți de parcă nu ar fi auzit niciodată că banul e ochiul Dracului.

      Și lui ăsta i s-a înfundat deși, la cum îl cunosc, va face totul pentru a se ridica din nou. Până la urmă, există un echilibru în toate. Nu poți aștepta să găsești bine după ce ai făcut rău. După cum nu e corect să faci bine numai și numai pentru a găsi bine. Faci bine pentru că e bine să-l faci. Și pentru că, indiferent ce ar face și spune unii așa- ziși domni, asta vine dinspre Domnul și te poartă către Domnul.

      Zeci de șomeri vor începe să învețe o nouă calificare

        Încă din prima lună din 2021 Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău va demara mai multe programe de formare profesională pentru șomeri față de câte a început în aceeași perioadă a anului anterior. Astfel, în cursul lunii ianuarie va deschide 4 cursuri de calificare/recalificare la care vor fi cuprinși, în total, 60 șomeri. Dintre aceștia, câte 16 vor participa la un curs de contabil sau de inspector/referent resurse umane.

        Alți 14 vor învăța tainele meseriei de instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze și tot atâția se vor califica în ocupația de lucrător în comerț. Cu numărul de participanți la cele 4 programe de formare profesională, județul Bacău se situează pe locul 4 la nivel național. În fruntea clasamentului se află județul Dîmbovița cu 84 participanți. Este urmat de Vrancea, cu 70 cursanți, și București, cu 80 participanți. În total, în țară, vor fi deschise în ianuarie 49 cursuri de calificare/recalificare, la care vor participa 744 persoane.

        Cele mai multe, respectiv 110, se vor pregăti pentru a deveni lucrător în comerț. Alte 99 persoane se vor califica în meseria de operator introducere, validare și prelucrare date, iar 84 se vor pregăti pentru a deveni agenți de securitate. Revenind la județul Bacău, amintim că AJOFM este acreditată să desfășoare cursuri în 16 meserii și că pregătirea profesională prin această instituție este gratuită, pentru șomerii aflați în evidența ei. Cei din altă localitate decât Bacăul beneficiază și de decontarea cheltuielilor cu transportul. La formare profesională gratuită au dreptul și cei care obţin venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă (500 lei) şi sunt înregistrați la agenţiile de şomaj.

        Același drept îl au și persoanele care şi-au reluat serviciul la încetarea concediului pentru creşterea copilului, precum şi cele care s-au întors la lucru, după recuperarea capacităţii de muncă, ulterior pensionării de invaliditate. Cei interesaţi să se califice ori recalifice într-o anumită meserie sunt aşteptaţi să-şi exprime din timp opţiunea la AJOFM Bacău, str.Ioniţă Sandu Sturza, nr.63, telefon 0234525265 sau 0234576286 ori la Centrul de Formare Profesională Bacău (str.V.Alecsandri, nr.25, etajul IV, 0234514859).

        Automate, la sate, pentru colectarea deșeurilor din plastic, aluminiu sau sticlă

        Din acest an, vom plăti câte 50 de bani pentru fiecare ambalaj. Este vorba de ambalajele din plastic, aluminiu sau sticlă cu capacitatea de până la trei litri, excepţie făcând recipientele în care sunt vândute lactatele. Măsura, anunțată de Ministerul Mediului, are ca scop este creşterea gradului de reciclare a acestora.

        Banii plătiți pe ambalaje la cumpărarea produselor din magazine vor fi recuperaţi ulterior, de la automatele amplasate special. Deja, la unii dintre marii retaileri, au început să apară astfel de centre de reciclare, la altele existând de mult timp.

        Se caută soluții inclusiv pentru asigurarea colectării în mediul rural, zone unde, se știe, există printre cele mai mari cantități de deșeuri care ajung direct în natură. De altfel, s-a și dovedit că poluările masive vin din localităţi rurale.

        Deocamdată, se știe că, în preţul fiecărui produs, va fi inclusă garanţia de 50 de bani care va fi plătită de consumator, garanţia plătită urmând a fi recuperată de către clientul final prin introducerea recipientului de plastic, sticlă şi aluminiu în automatele speciale.

        Un episod simptomatic

        Ce poate fi mai românesc decât ca un român să atenționeze că se pregătește un tun prin care țara va fi jefuită iar toată presa națională să sară și să ceară capul celui care a tras semnalul de alarmă?!

        Radu Lecca este, fără îndoială, un personaj controversat. Condamnat la moarte în procesul „Marii Trădări Naționale” deoarece a fost considerat criminal de război, sentința i-a fost comutata la închisoare pe viață chiar în ziua în care urmă să fie împușcat împreună cu Ion Antonescu. Lecca, originar din comuna Ungureni, județul Bacău, fusese director al Centralei Evreilor din România în timpul guvernării lui Antonescu. În cadrul „Centralei”, s-a ocupat, între altele și de încercarea de a facilita emigrarea a 70.000 de evrei români în Palestina, plan care nu s-a mai realizat și din cauza opoziției consulului britanic.

        Dar nu despre asta este vorba. Prin 1930, în timpul Guvernului George G. Mironescu, România vrea să contracteze un împrumut în Franța. Radu Lecca se afla la Paris, unde cunoscuse un anume Gohard care specula informații bursiere legate de acest gen de împrumuturi, informații care-i veneau chiar de la cifrul diplomatic. Lecca află condițiile extrem de dezavantajoase pentru România pregătite de Franța. Între altele, pentru supravegherea cheltuirii banilor astfel obținuți, României i se impunea prezența unui consilier al Societății Națiunilor. Guvernatorul BNR, care s-a împotrivit acestei condiții – Dumitru Burileanu – avea să fie demis din acest motiv. Radu Lecca obține dovezi cum că liberalii încercau să forțeze, în același timp, și abdicarea regelui Carol Al II-lea și merge în țară să i le prezinte suveranului.

        Cele două mari partide – liberalii și țărăniștii – orechestreaza, însă, o campanie de presă contra lui Lecca. Se susține că dezvăluirea condițiilor total dezavantajoase ale împrumutului a „tulburat tradiționala prietenie româno-franceză”. Ambasadorul francez de la București este rechemat la Paris. Lecca se reîntoarce în Franța fără să fi reușit să împiedice împrumutul însă este arestat pe baza articolelor din presa românească și condamnat la doi ani de închisoare pentru „acțiuni îndreptate împotriva siguranței naționale a Franței”. Va executa 21 de luni de închisoare, după care își lichidează afacerile din Franța și se mută la Berlin, unde va fi, pentru trei ani corespondetul român al ziarului Völkischer Beobachter, organul de presă al Partidului Muncitoresc Național-Socialist German al lui Hitler.

        Să mai precizăm că Radu Lecca a fost eliberat din închisoare în 1963, an în care – se afirmă într-o știre Europa liberă din 1996 – ar fi încercat să scoată bani dintr-un cont de la Swiss Volksbank, cont deschis în vremea războiului. Banca i-ar fi răspuns că nu mai există înregistrat nici un cont, deoarece arhivele au fost distruse.

        ASF: Pandemia ține în șah revenirea economică

        Relansarea economică globală ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei, se arată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

        Printre vulnerabilități, menționate într-un raport al Băncii Mondiale, se regăsesc: eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariția unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.

        Factorii decidenți ar putea influența obținerea unor rezultate mai bune printr-un control eficient al pandemiei și reforme structurale, care să stimuleze productivitatea și sustenabilitatea mediului înconjurător. Măsurile sugerate le includ pe cele care protejează sănătatea și educația, prioritizează investițiile în tehnologii, îmbunătățesc guvernanța și cresc transparența datoriilor.

        Investițiile în proiecte de infrastructură verde și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susține niveluri mai ridicate de creștere economică, contribuind în același timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanța îmbunătățită și reducerea corupției pot sta la baza unei creștereri economice pe termen lung. Transparența ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane și ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creștere economică.

        Creșteri economice sub estimări

        Conform Raportului privind perspectivele economice globale realizat de Banca Mondială, activitatea economică mondială va crește cu 4% în 2021, sub estimările anterioare, ca urmare a revenirii în forță a noilor cazuri de infectări cu COVID-19. În același timp, pentru România este estimată o creștere economică de 3,5%, o prognoză mai mică cu 1,9% față de previziunile din iunie 2020.

        Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 2/14.01.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale ce poate fi accesat AICI.

        Cultura. Mai bine ”cu” decât ”fără”

        Fiind ființe umane, suntem atrași de frumos, de ”acel ceva” care ne captează atenția, care ne zâmbește ochiului, sufletului, de acele întâlniri, experiențe, în care timpul nu mai este măsurat în minute, ci în bătăi de inimă, și zboară cu aripi mari. ”Acel ceva”, care ne bucură spiritul prin diferite forme, prin artă plastică, muzică, literatură, teatru, film, și ne conturează ca ființe inteligente, creative și echilibrate, poartă numele de CULTURĂ. Ea ne face mai distinși, mai înțelepți, mai răbdători și mai empatici, ea ne ridică privirea spre lume.

        Cultura provine de la cuvântul latinesc ”colere”, care se traduce prin “a cultiva, a avea grijă”, “a onora”. În esența sa, cultura este echivalentul vieții, nu poți avea o viață fără cultură. De exemplu, imaginați-vă o viață fără teatru, fără concerte, fără muzee, fără istorie. Ce ar fi? Totul ar fi anost și dezolant, nu am mai trăi sentimentele de jovialitate din cadrul unui concert, sentimente de regăsire și liniște interioară, din sălile de teatru, unde inima îți vibrează în fața unor situații de viață, care devin lecții pentru prezent sau pentru mai târziu, și mai ales sentimentele de încredere și mândrie, când, în muzee, înțelegi apartenența ta la o cultură, la niște valori. Cultura îți deschide orizonturi de neimaginat, pe care nici prin vis nu le putem vedea, dar care, cu ajutorul ei, par tangibile. Cultura înseamnă pași siguri spre viitor.
        Cultura este ca un copac verde, falnic, înalt, cu o rădăcini adânci, puternic fixate, care se plantează, sămânță cu sămânță, în comportamentul, atitudinea, modul nostru de gândire, cu destinația finală de a deveni cea mai bună versiune a noastră. Cultura are cele mai strălucitoare roade, acei muguri timizi care mai apoi înfloresc în cele mai colorate și impozante flori, care îți luminează ziua și pe care le privești ore în șir, acaparat de farmecul lor.
        Cultura îți luminează drumul oriunde ai merge, îți oferă repere. Să o ai în bagajul personal este ”un atu”, e un prieten care nu te lasă să te rătăcești…
        “Cultura este ceea ce rămâne în om când el a uitat tot.”, acest citat, atribuit psihologului american B.F. Skinner, îmi place foarte mult deoarece este precis, și arată, printr-o singură frază, importanța culturii.
        În concluzie, gândul meu de Ziua Culturii Naționale este că ar trebui să conștientizăm (și apoi să acționăm în consecință), dacă nu am făcut-o deja, că ea, CULTURA, este cea mai puternică ”armă” pe care noi, oamenii, o avem, și fără de care nu vom reuși să ne atingem obiectivele. Cultura ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi înșine, să înțelegem lumea în care trăim și să o construim înțelept pe aceea în care vrem să trăiască generațiile viitoare. Cultura este ca o ceașcă de cafea care te trezește. Mai bine ”cu”, decât ”fără”.

        Patricia Unguru, clasa a X-a, elevă la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” și la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău

        Schimbarea pe care o aștept

        Niciodată, începutul unui an nu a fost mai anevoios pentru mine, așa cum s-a întâmplat acum. În alte dăți, ardeam de nerăbdare să o iau de la capăt, aveam chef și poftă de o mulțime de lucruri. Dar acum mi-au trebuit câteva zile, mai bine de-o săptămână, ca să mă scutur de o stare proastă, de senzația că mă apasă ceva, că mă trage înapoi.

        Nu știu, de când cu Coronavirusul ăsta și cu amenințarea retragerii într-un bârlog, de când cu frica asta care te încolțește vrând nevrând, nimic nu mai are farmec. Am stat apoi mai mult de vorbă cu mine și mi-am făcut câteva promisiuni. Gata, în noul an voi schimba niște lucruri, așa mi-am zis! Nu voi mai spune cu ușurință „da”, din simplă politețe, de cele mai multe ori, pentru că mi-e greu să refuz pe cineva sau ceva, făcând apoi ceva ce nu mă mă atrage cu adevărat, pentru că e repetitiv și nu mă mai reprezintă. Nu voi mai fi concesivă și atât de tolerantă, în general, pentru că simt cum timpul meu e din ce în ce mai condensat.

        Și de aceea, mult mai prețios. Aș vrea să fac, dincolo de obligațiile mele profesionale, de serviciu, doar ceea ce e plăcut și mă distrează. Oare voi reuși? Habar n-am, dar voi încerca să fac unele schimbări, să găsesc resurse de prospețime. De fapt, nu-mi doresc mult, ci doar o bunăstare interioară. Și știu că pentru asta trebuie să renunț la veșnicile reproșuri pe care mi le fac, la starea de permanentă nemulțumire.

        Mereu am vrut mult de la mine și prea puțin de la alții. Întotdeauna m-a împiedicat mândria, și în unele cazuri decența, să cer ceva, să pretind un lucru anume, sau să mărturisesc că îmi este greu, într-o situație sau alta. Dar, gata, vreau să mă eliberez de toate astea, să dau de-o parte lucrurile neînsemnate, trenante, și să mă simt ușoară. Mă va ajuta mintea mea la asta, ea îmi este cea mai bună prietenă, nu m-a părăsit niciodată, pe ea mă bizui mereu. Poate că am avut unele scăpări uneori, dar mici și repede trecătoare, rațiunea rămânând cea pe care pariez întotdeauna. Fac asta fără să-mi pierd căldura sufletească, fiindcă e o prostie enormă să crezi că oamenii cerebrali sunt reci, am auzit de o mulțime de ori prejudecata asta.

        Or, inteligența ascuțită și o minte cultivată duc și la o rafinarea a simțurilor, la o intensitate a trăirii. Cred că adevărul are mai multe fețe, nu este univoc, e plin de nuanțe, și ai nevoie, ca să-l vezi limpede, și de intelect, și de inimă. O știm dintr-un încântător roman al lui Antoine de Saint Exupéry. Da, ce lucru grozav este să nu-ți pierzi privirea aceea curată, pură, inocentă, a unui copil. Am să mă întorc mai des la fetița care am fost, naivă și plină de curaj, însetată de tot și de toate. Capăt putere, forțe proaspete făcând asta. Sunt seri când îmi citesc povești, de fapt le recitesc pe cele care mi-au fost cele mai dragi sau îmi inventez unele noi.

        „Toți oamenii mari au fost cândva copii… însă doar câțiva dintre ei își mai amintesc”, spune, mâhnit, Micul Prinț. Îmi voi primeni amintirile anul acesta, și voi redescoperi pofta de joacă, de jocuri. Ceva -ceva o ieși din asta, poate o nouă carte, pe care o am deja în minte.
        În rest, schimbarea pe care o aștept, de mult timp, ar fi aceea în care binele și frumosul să nu aibă limite, doar răul să fie limitat, dacă nu poate fi alungat definitiv din viața noastră, fiindcă asta e o utopie.

        Despre algoritmul colbuit al imnurilor și steagurilor

        Am scris la această rubrică despre textele imnurilor naționale, apreciind că sunt niște bocete despre război, moarte și ură. Găsesc în ,,21 de lecții pentru secolul XXI” (Yuval Noah Harari, Iași, Editura Polirom, 2018, pp. 108-112) alte nuanțe interesante croite pe aceeași temă, dar cu trimitere și către drapelele naționale.

        Nonconformistul Harari zice că majoritatea imnurilor naționale ,,par să fi fost compuse de Beethoven într-o zi mai curând mediocră” (op. cit.) și ne aruncă o provocare: ,,Vă puteți petrece o seară împreună cu prietenii ascultând diverse imnuri naționale pe You Tube și încercând să ghiciți cui aparțin. Până și versurile sunt aproape la fel în toată lumea, denotând concepții comune legate de politică și loialitatea de grup” (ibidem). El ne propune chiar și versurile unui imn național, îndemnându-ne să ghicim cărei țări aparține. Grea, dacă nu imposibilă încercare! Am putea nominaliza zeci de țări…

        Steagurile naționale sunt trimise la categoria… ,,conformism anost”. ,,Cu o singură excepție, toate steagurile sunt bucăți dreptunghiulare de material textil ce înfățișează un repertoriu extrem de limitat de culori, dungi și forme geometrice. Nepalul este țara care face notă discordantă, cu un drapel alcătuit din două triunghiuri. Firește, până și pruncii interesați de… heraldică știu că: steagul indonezian are o bandă roșie deasupra unei benzi albe; steagul polonez a schimbat ordinea acelorași benzi; drapelul Principatului Monaco este identic celui indonezian … Dacă vrem să realizăm diferențele dintre drapelele Belgiei, Ciadului, Coastei de Fildeș, Franței, Guineei, Irlandei, Italiei, statului Mali și cel al unei țări numită România avem dificultăți mari” (ibidem), zice Harari.

        Într-o pauză destinată hărțuirii stresului, chiar și Elon Musk, fondatorul Tesla, și-a făcut timp să posteze pe Twitter un mesaj în care arată că steagul României și cel al Ciadului sunt aproape asemănătoare. Drapelul României, care are culorile poziționate pe verticală, datează din 1861. Ciadul a adoptat acest model în 1959, când și-a declarat independența față de Franța. Țara africană a optat inițial pentru culorile verde, galben și roșu, însă întrucât Mali avea un drapel asemănător, a schimbat culoarea verde cu albastru… Steagul nostru a devenit asemănător cu al statului Ciad după ce s-a renunțat la stema de pe steag, în 1989.

        În 2004, Ciad a solicitat O.N.U. să analizeze problema. Experții lor au acuzat România că a furat steagul statului Ciad. Au fost create și niște instituții internaționale pentru a stinge conflicte de acest gen, dar în zadar. În fiecare țară există slujitori ai vexilologiei care papă o pâine tare gustoasă cercetând steagurile din varii epoci și țări; inclusiv în România.

        La noi trudește și Comisia Națională de Heraldică. Dacă vreți să realizați stema unui oraș, vă puteți lăsa păgubași din cauza exigențelor impuse de către varii comisii locale și naționale de vexilologi. Cu un steag național este mai simplu. Decid în culise doi politruci și-i gata simbolul, deși Tudor Mușatescu ne avertizase că pe un drapel ar trebui să fluture sufletul colectiv al neamului. Un steag este o poveste de suflet a neamului; trebuie să individualizeze ireproșabil acest suflet. Îmi aduc aminte de vorbele celebre ale lui Victor Hugo: ,,România! Da, îmi imaginez foarte bine; un steag care are la mijloc Roma şi în jur numai raze”…

        Cei zece leproşi…

        Una dintre atitudinile pe care trebuie să le avem la cumpăna dintre ani, este aceea de mulţumire la adresa lui Dumnezeu. Minunea vindecării celor zece leproşi, este o întâmplare deosebită, din care putem să învăţăm multe lucruri despre mulţumire şi ne-mulţumire.

        Din zece leproşi care au fost vindecaţi de Iisus, nouă au plecat şi şi-au văzut de treburile lor, iar unul dintre ei s-a întors ca să-I mulţumească. Ceea ce şochează, încă de la bun început, este disproporţia zdrobitoare dintre cei care au mulţumit lui Dumnezeu pentru vindecarea primită şi cei care nu au mulţumit lui Dumnezeu pentru aceasta.

        Boala de care sufereau aceşti zece oameni era cumplită nu numai datorită faptului că era o boală incurabilă, care conducea la descompunerea lentă a mădularelor afectate, ci şi datorită faptului că era o boală contagioasă, care implica excluderea din familie, din locuinţă, din societate şi din tot ce însemna viaţă publică, a celui afectat. Dar într-o zi s-a întâmplat ceva cu totul nebănuit şi neaşteptat, care a rupt şirul evenimentelor plictisitoare şi dureroase, ale vieţii de ghetou, a celor zece leproşi: Prin zonă a trecut un rabin al lui Israel, despre care circula zvonul, că a vindecat mulţi oameni şi suferinzi de bolile cele mai cumplite. Domnul Iisus, care niciodată n-a rămas insensibil la astfel de strigăte, i-a vindecat. Însă interesant este modul în care a făcut lucrul acesta: i-a trimis să se arate preoţilor.

        Conform prescripţiilor Vechiului Testament, preoţii erau cei care constatau prezenţa bolii, evoluţia sau vindecarea ei, şi tot preoţii decideau dacă cel afectat, putea să reintre în societate sau să rămână mai departe în izolare. Minunea a constat în faptul că în drum spre preoţi, dintr-o dată, cu toţii, s-au văzut curăţiţi. Boala, adesea, îi uneşte pe oameni, şi face să dispară prejudecăţile şi barierile dintre ei. Ca leproşi, au convieţuit bine şi evreii şi samaritenii. Însă când s-au văzut vindecaţi n-au mai putut sta împreună. Numai unul şi-a adus aminte de condiţia sa de demult… Al zecelea lepros a împlinit în mod practic cuvintele adresate de către Domnul Iisus ucenicilor, atunci când aceştia L-au întrebat ce răsplată vor avea, datorită lucrurilor la care au renunţat, pentru a-L urma pe El: ,,Şi oricine a lăsat case sau fraţi sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau feciori sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa veşnică.” (Matei 19:29)

        Pr. Liviu Burlacu, Centrul „Izvorul Tămăduirii” – Bacău

        Arheologie lexicală: Bacovia, la Teatru

        Dilemă veche

        Datează din secolul trecut: firma teatrului băcăuan includea cuvântul Bacovia, aflat la el acasă, după cum se va vedea. De aici şi până la a-i aşeza alături termenul lipsă (?) n-a fost decât un pas, pe care l-au făcut nu numai spectatorii doritori de a da, în opinia lor, numele complet al instituţiei de cultură pe care o frecventau cu pasiune, ci şi oameni… de cuvânt: gazetari, activişti de profil, ca să nu mai vorbim de cei din afara Bacăului. Aceştia din urmă erau absolut convinşi că fac o greşeală utilizând doar doi termeni şi îl adăugau pe al treilea: Teatrul „George Bacovia”. Mult mai aproape de zilele noastre, unele lucrări de informare au (re)pus în circulaţie aceeaşi titulatură, după ce au realizat o necesară incursiune în devenirea aşezământului teatral, începând cu vrednicul de amintire Alexandru Vilner şi cu numirea anului de deschidere a unui spaţiu pentru spectacole în Bacău: 1852.

        Din cartea de vizită a instituţiei

        Anul de naştere faptic al entităţii culturale este 1948 (1 august), sub denumirea „Teatrul de Stat Bacău”. În 1970, Consiliul Popular al judeţului Bacău emite decizia prin care noua titulatură devenea „Teatrul Dramatic «Bacovia» Bacău” (director, Vasile Sporici/Vlad Sorianu). Un an mai târziu, aveau loc trei evenimente culturale băcăuane: prima ediţie a Festivalului Naţional „George Bacovia”, dezvelirea statuii poetului (autor, Constantin Popovici), respectiv inaugurarea Casei Memoriale „George Bacovia”. În 1985, se reduce denumirea la „Teatrul «Bacovia» Bacău” (director, Stelian Preda), iar din 2005 se numeşte „Teatrul Municipal «Bacovia» Bacău” (director, Adrian Găzdaru).

        Ce e „Bacovia”?

        „Noua denumire evoca, în primul rând, originea latină a numelui orașului, dar și pseudonimul marelui poet George Bacovia, a cărui biografie este strâns legată de acest oraș” (Alin Popa, Violeta Popa, Ivona Lucan, „Teatrul Municipal Bacovia. Jurnalul unui teatru de provincie (1948-2018)”, Bacău, Editura Bibliotecii „C. Sturdza”, 2018). V. Netea, după un interviu pe care i l-a luat poetului în 1943, conchide: „Numele, sau mai exact spus, pseudonimul ce stă deasupra poeziei bacoviene, vine de la numele roman al Bacăului, care se zicea Bacovia, aşa numindu-se probabil întreaga regiune din această parte a Moldovei”. Iată şi mărturia poetului: „Eu l-am luat din dicţionarul lui Hasdeu, cum cred că va fi făcut şi Arghezi în legătură cu râul Argeşului”, ţinând să ne ofere imediat o şaradă proprie: „ Bacovia mai înseamnă şi altceva. Prescurtând pe Bacchus în Baco şi adăugându-i apoi cuvântul latin Via – Cale, adică ajungi să vezi că Bacovia înfăţişează pur şi simplu Calea lui Bacchus. Pe calea aceasta am mers eu într-adevăr de foarte multe ori”.

        La rândul lui, Bogdan-Petriceicu Hasdeu a preluat denumirea latinească din Codex-ul lui Marco Bandini (1646).

        † DUMINICA a 2-a de peste an

        Tema Liturgiei cuvântului este chemarea. Venind din partea lui Dumnezeu, chemarea este un semn al iubirii sale. Din lectura I desprindem faptul că Dumnezeu îl cheamă pe copilul Samuel pentru misiunea de profet; în lectura a II-a, sfântul Paul ne arată că trupul, adică întreaga fiinţă umană, este chemat la înviere; evanghelia zilei pune în lumină faptul că Isus îi cheamă pe primii trei bărbaţi pentru a-i face apostoli.

        Botezul pe care Isus l-a primit în râul Iordan a însemnat pentru El recunoaşterea publică a mesianităţii cu care a fost investit, mesianitate care obţinea, cu preţul jertfirii de sine a Fiului Preaiubit, eliberarea fiecărui om de orice fel de sclavie. Cei doi ucenici ai lui Ioan trebuie să fi înţeles acest lucru în momentul în care şi-au auzit învăţătorul proclamându-L pe Cel care trecea, drept Mielul lui Dumnezeu. Ceea ce a urmat este definit în cele trei verbe, a veni, a vedea şi a rămâne cu El. Mai precis, doar atunci când cei doi ucenici ai lui Ioan au mers împreună cu El, au văzut unde locuia şi au rămas cu El le-a permis să descopere că este Mesia. Aşadar, nimeni nu poate descoperi cine este Isus dacă nu merge împreună cu El, dacă nu vede unde locuieşteşi dacă nu rămâne cu El. Dar, pentru a-L întâlni pe Isus şi a descoperi mesianitatea sa eliberatoare, este necesară de multe ori o mediere.

        Într-adevăr, cei doi ucenici au mers către Isus doar în urma mărturiei lui Ioan Botezătorul, iar Petru a venit la Isus doar în urma mărturiei date de către fratele său, Andrei. Această remarcă ne permite să scoatem în evidenţă un aspect important al dinamicii vieţii religioase – O!, cât de important pentru timpurile noastre – şi anume: întâlnirea celor din jurul nostru cu Isus Cristos depinde de cele mai multe ori de mărturia pe care noi o dăm cu privire la El. Abia acum înţelegem cât de importantă este mărturia vieţii noastre creştine. O bună mărturie atrage oamenii către Cristos, în timp ce o mărturie negativă venită din partea unui creştin îi îndepărtează pe oameni de Cristos.

        Pr. Richardo-Dominic Baciu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

        Pieton băut, victima unui accident rutier

          La data de 15 ianuarie a.c., poliţiştii din Oneşti au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier în urma căruia o persoană a necesitat îngrijiri medicale.

          Din primele verificări a rezultat că un bărbat de 30 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe direcţia Oneşti– Adjud, a surprins şi accidentat un bărbat, de 58 de ani, care circula în calitate de pieton pe marginea părţii carosabile.

          În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a pietonului care a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar pietonul avea o alcoolemie de 1,07 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ambilor li s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

          În cauză poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

          3.000 de persoane controlate în 48 de ore

          În ultimele 48 de ore, sub autoritatea Instituției Prefectului, structurile teritoriale ale M.A.I. au continuat să acţioneze, pe raza judeţului Bacău, pentru siguranţa şi sănătatea cetăţenilor.

          Activităţile de verificare a respectării măsurilor impuse în contextul stării de alertă au avut loc în sistem integrat şi au vizat, în special, zonele aglomerate, centre comerciale, piețe, dar şi mijloacele de transport în comun, scopul vizat fiind prevenirea răspândirii virusului Covid 19.

          Astfel, în ultimele 48 de ore, au fost legitimate peste 3.000 de persoane şi au fost controlate 335 de obiective/locaţii cu privire la respectarea prevederilor Legii nr. 55 din 2020, din care 132 de restaurante.

          Totodată, pentru siguranţa cetăţenilor, poliţiştii de la rutieră au acţionat pentru verificarea mijlocelor de transport persoane, fiind oprite pentru control 668 astfel de autovehicule, din care 158 de mijloace de transport în comun.

          Ca urmare a abaterilor constatate, au fost aplicate, conform Legii 55/2020 privind unele măsuri de combatere a pandemiei de COVID-19, 122 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 26.500 de lei, din care 95 de sancţiuni au fost aplicate ca urmare a nerespectării măsurilor de protecţie individuală.

          În continuare, polițiștii, împreună cu celelalte structuri ale M.A.I. și instituții cu atribuții de control, vor acționa, pentru verificarea respectării prevederilor Legii 55/2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.

          Poliția în acțiune

            Depistat în trafic cu o alcoolemie de 1,08 mg./l. alcool în aerul expirat

            La data de 15 ianuarie a.c., în jurul orei 10.30, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Bacău au depistat, în trafic, un bărbat de 61 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe Calea Romanului, având o alcoolemie de 1,08 mg./l. alcool în aerul expirat.
            Acesta a fost transportat la spital unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
            S-a întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice sub influenţa alcoolului.

            Material lemnos confiscat de poliţişti

            La data de 15 ianuarie a.c., polițiști din cadrul Secţiei 7 Poliţie Rurală Brusturoasa au depistat un tânăr de 28 de ani, din comuna Asău, după ce ar fi tăiat şi sustras din pădurea Ocolului Silvic Comăneşti, 7 arbori, esenţă foioase.
            Materialul lemnos în volum de 2,23 m.c. şi o valoare de 676 de lei a fost ridicat în vederea confiscării, iar tânărul în cauză este cercetat pentru tăiere ilegală şi furt de arbori.

            Mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pus în aplicare de poliţişti

            La data de 15 ianuarie a.c., poliţiştii din Racova au depistat, pe raza localităţii, un bărbat de 52 de ani, pe numele căruia Judecătoria Buhuşi a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.
            Cel în cauză a fost condamnat la executarea pedepsei de un an de închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului.
            Poliţiştii l-au încarcerat în Penitenciarul Bacău.

            Sărbătoare gastronomică la Slănic-Moldova

              O atracție specială a stațiunii Slănic-Moldova o reprezintă ,,Crama Domnească”, un restaurant-terasă cu specific tradițional românesc, deosebit de atractiv, atât prin excelenta sa poziționare, cât și prin ambientul său rustic, diversitatea și bogăția meniurilor, muzica bună și serviciile de calitate.

              Construită în anul 1920, crama a fost gazdă primitoare și de neuitat pentru turiștii care au vizitat stațiunea, printre aceștia numărându-se și personalități din țară și din străinătate.

              Și iată că la sfârșitul acestei săptămâni (16-17 ianuarie) se vor sărbători 10 ani de activitate neîntreruptă a acestei unități etalon, grație familiei Valentin și Alina Bucur, principalii artizani ai schimbărilor și bunelor practici săvârșite aici, în numele bunului gust, respectului față de clienți și pasiunii pentru bucătăria românească.

              Evenimentul va fi marcat în acest weekend de un adevărat festin gastronomic, onorat cu mâncăruri și preparate special pregătite, dar și cu reduceri de prețuri, între 20 și 50 la sută, la toate preparatele!

              Nu vor lipsi din meniu vițelușul la proțap, tocana de mistreț, păstrăvul la plită cu legume, ciorba de fasole cu afumătură, sau plăcintele poale-n brâu. Duminică, invitații vor putea savura și alte bunătați culinare, precum purceluș la proțap, gulaș, saramură de păstrăv și crap, berbecuț la proțap, tocană de cerb. Atmosfera de petrecere și bună dispoziție va fi completată de maestrul lăutar Nelu Ploieșteanu, de frumoasa cântăreață de muzică populară Vasilica Tătaru și de Ansamblul artistic ,,Datini Trotușene”.

              ,,Mulțumesc tuturor celor care ne-au călcat pragul de-a lungul anilor, mulțumesc personalului pentru dăruirea și priceperea de care au dat dovadă în tot acest răstimp. Vă așteptăm cu mult drag să fiți părtași la această sărbătoare și să ne vizitați și în continuare”, a spus Valentin Bucur.

              Romulus-Dan BUSNEA

              Final de proiect de finanțare la Muzeul Răzeșilor Găzari din Măgirești

                Fundația Culturală „Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat” a finalizat aplicarea unui proiect de finanțare pentru achiziționarea de noi dotări în Muzeul Răzeșilor Găzari al Văii Tazlăului din satul Prăjești, comuna Măgirești. Proiectul a fost aplicat prin Asociația Grupul de Acțiune Locală Ulmus Montana, care operează în județul Bacău, inclusiv în comuna Măgirești, iar finanțarea a fost susținută prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

                Fundația culturală este coordonată de scriitorul ieșean Constantin Parascan, fiu al satului Prăjești, iar originalul muzeu a fost deschis acum cinci ani și este organizat într-o clădire nouă (cu o arhitectură specială, proiectată de arh. Alin Corduban, sub vegherea ing. dr. Irina Bliuc, și construită cu fonduri ale Primăriei Măgirești).

                În muzeu sunt etalate valori de patrimoniu descoperite în zonă și care aparțin Culturii Cucuteni, dar și unor perioade de timp din vremea dacilor și romanilor și care merg de-a lungul istoriei noastre până la colectivizarea agriculturii. Exponatele ilustrează viața oamenilor locului, a răzeșilor găzari, cu meseriile și meșteșugurile lor străvechi, cu istorii ale comercializării păcurii și cultivării pământurilor și îngrijirii pădurilor. O parte dintre exponate aparțin portului tradițional românesc. Muzeul are și o bibliotecă și o arhivă documentară valoroasă, cu documente din secolele XVIII-XX, și organizează activități cultural-educative și de valorificare a patrimoniului tradițional, precum și de omagiere a personalităților naționale și locale, prin recitaluri, întâlniri cu scriitori, istorici, specialiști în conservare și restaurare, pictori etc. Printre oaspeții muzeului s-au numărat IPS Ioachim, academicianul Mihai Șora, criticul de film Irina Margareta Nistor și actorii Dorel Vișan, Florin Piersic și Ileana Popovici.

                Între proiectele viitoare ale muzeului sunt menționate organizarea gospodăriei originale răzășești care aparține familiei Parascan (casă, grajd, fierărie etc. din 1880), editarea volumului „Mărturii din comunism ale unor locuitori de pe Valea Tazlăului Sărat” și realizarea unui film despre viața răzeșilor găzari în urmă cu 70-100 de ani.

                „Suntem recunoscători membrilor Fundației Culturale Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat, colectivului Primăriei Măgirești, coordonat de primarul Câdă Ionică, trezorierului Fundației, Luiza Florariu, sponsorilor, donatorilor și  Consiliului Județean Bacău, pentru ajutor la realizarea Proiectul de finanțate și pentru îndrumările administrative, dar și colectivului Muzeului Județean Neamț, coordonat în 2015 de regretatul arheolog dr. Gheorghe Dumitroaia. În continuare îi chemăm alături de noi pe toți cei care se simt parte a culturii și istoriei românești, pe oamenii locului, oficialitățile locale și județene, pentru a ne sprijini în realizarea proiectelor pe care ni le-am propus” – spun custozii Muzeului Răzeșilor Găzari.