Prețul gazelor ar putea să crească, în lunile următoare, cu procente semnificative. Deja, buteliile de aragaz au prețuri mai mari cu peste 10 %. Șoferii cu mașini pe GPL plătesc pentru un plin cu aproape 28 de lei mai mult, față de acum câteva luni. Scumpiri sunt preconizate și la energia electrică, facturile urmând să se majoreze cu până la 48%.
Veștile proaste nu mai contenesc să apară, odată cu debutul toamnei, veniturile băcăuanilor fiind serios afectate de evoluția prețurilor la utilități. Astfel, în lunile următoare, se preconizează că facturile la gaze să crească şi cu 80%, față de anul trecut, de exemplu. De altfel, preţul gazelor naturale a înregistrat deja o creştere istorică, făcând și mai grea ieșirea din criza provocată de pandemia de Covid-19. Explicația scumpirii gazului ar putea fi cuplarea preţului din producţia internă de gaze la preţul bursei de la Viena, unde rușii de la Gazprom fac cărțile. Lucru indicat și de Asociația Energia Inteligentă, singura organizație care pare mai activă în lupta pentru respectarea drepturilor consumatorilor. Potrivit acesteia, încă din vara anului 2020, gazele naturale, aduse în România prin Gas Release Program (GRP), aveau un preț cu minimum 5% sub prețul gazelor din Europa de est (tranzacționate pe Bursa de la Viena).
„Astfel, unii furnizorii au înțeles că acest program le oferă posibilitatea de a face un profit considerabil si au achiziționat gaze naturale din România și le au exportat în țări în care se aplica prețul de la Viena (Ungaria, Austria)”, au arătat cei de la Asociația Energia Inteligentă. Potrivit aceleiași surse, măsurile administrative din ultimii ani, din piaţa gazelor naturale, au avut un efect negativ atât asupra producătorilor, cât şi a consumatorilor. „OUG 114 – o măsură impusă din dorinţa de a strânge cât mai mulţi bani la buget – nu şi-au atins scopul, dar, în schimb, a favorizat importurile de gaze, în defavoarea producției interne de gaze, cu efecte în securitatea aprovizionării cu gaze pe termen lung. Gas Release Program, implementat începând cu iunie 2020, a adus preţuri mai mici la achiziție din producția internă (o scădere cu 42 % a prețului mediu în semestrul II 2020 față de semestrul II 2019), fără să se obțină prețuri mai mici la consumatorii casnici de gaze (3 milioane de consumatori casnici achită prețuri similare cu ceea ce achitau în semestrul II 2019), dar a adus o stimulare în această perioadă ca furnizorii să exporte gazele din producţia locală pentru a obţine preţuri mai mari”, este concluzia trasă de Asociația Energia Inteligentă.
Cert este că pentru ultimul trimestru, contractele pe gaze pe bursa de la Viena, CEGH, se încheie la peste 47 de euro pe MWh, față de … 18 euro pe MWh, cât erau, de exemplu, în primul trimestru al anului. Și asta în condițiile în care guvernanții par să fi uitat de mecanismul de protecţie a consumatorilor vulnerabili, concentrându-se mai mult pe luptele interne. De notat și că, în prima parte a anului, a crescut consumul intern de gaze (cu aproape 10%), în timp ce importurile din Rusia s-au majorat (cu peste 20%). Ciudat este că, pe fondul scăderii producției interne de gaze, exporturile României, unde intră şi tranzitul, au crescut de circa 20 de ori. Ca o paranteză, în Europa, prețul gazelor l-a depășit pe cel al petrolului.
Guvernanții, imuni la nevoile pensionarilor cu venituri mici
În vreme ce oficialitățile sunt liniștite vizavi de evoluția fulminantă a prețurilor la gaze și energie electrică, constatând simplist că „nu am văzut creșteri de preț foarte mari la facturi”, Institutul Național de Statistică arată că, în luna iulie, de exemplu, s-au înregistat scumpiri de 25%, la curent și 20% la gaze, comparativ cu iulie 2020, împingând inflația până la pragul de 5%.
„Locatarul unei case din sudul României, care în februarie 2021 achita circa 600 de lei contravaloarea gazelor pentru încălzire, în februarie 2022, ţinând seama de noile preţuri, urmează să achite circa 1.200 de lei”, a declarat Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă. Din păcate, cel mai mult vor suferi cei cu pensiile mici, neracordați la rețeau națională de gaze.
„La noi, de exemplu, GPL-ul s-a scumpit la 3,39 lei/litru, față de 2,70 lei/litru, cât era acum vreo două luni. La alții, se vinde și cu 3,40 lei/litru. Și la buteliile de aragaz e la fel, poate chiar mai rău. De exemplu, buterlia de 11 kg. costă acum 90 lei, față de 73 lei, iar cea 9 kg. se vinde cu 75 lei față de 58 lei. Le și zic oamenilor că, la prețurile astea, ne mai vedem la Crăciun. O butelie, dacă o folosești acum, în sezonul zacuștilor și a ardeilor copți, te ține vreo două săptămâni. În restul anului, te poate duce o lună jumate”, spune un angajat al unui punct de încărcare cu GPL din Onești.
Scumpirea gazului pentrolier GPL, respectiv propan şi butan, le va da bătăi de cap și miilor de băcăuani care au instalate pe mașini butelii de gaz lichefiat. În cazul lor, GPL-ul e mai scump cu aproape 12 % față de începutul verii, de exemplu. Pentru un plin de rezervor, un șofer plătește cu aproape 28 de lei mai mult față de acum câteva luni.
Facturile la curent, rod al speculațiilor și al manipulărilor
Așa cum a anunțat INS, în primele 6 luni, și prețul energiei electrice la consumatorul final a crescut, cu 24%. Mecanismul scumpirii, în acest caz, este la fel de complicat, fiind determinat, pe de o parte, de creșterea costurilor cu achiziția certificatelor de CO2 de către termocentralele care utilizează hidrocarburi pentru producerea energiei electrice. Pe de altă parte, scumpirea energiei electrice a mai fost determinată și de diferența dintre cerere și ofertă, fapt care a dus la achiziția energiei din import, evident la prețuri mult mai mari decât la intern.
Prin urmare, la unii furnizori de la noi, ofertele de preț sunt acum mai mari și cu 65 %. Or, aceste diferențe de preț sunt suportate, evident, de consumatorul final, chiar dacă aceastea sunt rodul rodul speculațiilor și al manipulărilor din piața de energie. Grav este că numeroși consumatori care au trecut de pe piața reglementată la cea concurențială au reclamat probleme în raporturile comerciale cu furnizorii lor. La fel de grav este că, prin aceste campanii de manipulare prin care sunt scoase la înaintare erorile la citirea indexurilor contoarelor, se acund, de fapt, adevăratele motive care au dus la creșterea facturilor. Cert este că, în primele 6 luni ale anului 2021, peste 10.000 de consumatori s-au plâns ANRE, așteptând soluții de la aceasta.
În realitate, însă, ANRE poate da doar amenzi furnizorilor, dar nu este abilitată și să rezolve conflictul cu consumatorii. Nici măcar celelalte instituții de control și reglementare din piață, cum ar fi Consiliul Concurenței și Protecția Consumatorilor. Guvernanții vin cu varianta compensării facturilor pentru anumiți consumatori casnici, „o lecție de prostit din nou poporul”, potrivit Asociației Energia Inteligentă, amintind despre scandalul facturilor din decembrie 2020, la energie electrică, în urma căruia consumatorii au achitat facturile majorate cu 17%. Soluția ar putea fi, de exemplu, înființarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Gazelor Naturale și Energiei (după modelul existent deja în zona bancară – CSALB), organism aflat pe agendele guvernanților încă din 2012, de la începerea liberalizării pieței de energie, existând chiar și o lege care prevede înființarea acestui centru.
„Scopul unei astfel de entități este să soluționeze, gratuit și în cel mult 30 de zile, litigiile dintre clienți și furnizori sau operatori din domeniu. Astfel, toți consumatorii care au o neînțelegere comercială de pe piața gazelor/energiei au nevoie de o entitate care să le medieze litigiu și nu să-i lase la mâna furnziorului”, propun cei de la Asociația Energia Inteligentă.
Creșterea monedei euro, o altă pacoste
Din păcate, scumpirile iminente la gaze și energie electrică vin la pachet cu creșterea euro. Reamintim că facturile la utilități (curent și gaze) și la telefonie mobilă sunt calculate în funcție de moneda unică europeană. Mai exact, cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie va fi valabil pentru calcularea facturilor timp de un an. Problema este că, pe fondul crizei politice declanşate de Florin Cîţu, după demitererea ministrului Justiției, Stelian Ion, cursul leu/euro a doborât maxim istoric după maxim istoric, trecând, vinerea trecută, de 4,94 lei/euro. Se repetă, cumva, episodul din vară, când, la fel, după ce premierul Câțu l-a demis pe Alexandru Nazare, fostul ministrul al Finanţelor, s-au văzut imediat efectele pe piața financiară.
„Vineri, parcă lumea înnebunise. Toți căutau, disperați, să cumpere euro. Dar nicio casă de schimb nu avea la vânzare euro. Mulți s-au dus la bănci să cumpere valută, cu toate că e mai scumpă decât la casele de schimb valutar. Probabil, sunt cei care au rate în euro și trebuie musai să le plătească. Oricum, e o mare bătaie de joc, din partea guvernanților. Păi, ei se ceartă pe putere, iar lumea, săraca, plătește polițele. Nu-i corect. Cum nu e în regulă nici faptul că facturile sunt calculate în euro. Adică, noi luăm salariile în valută, nu în lei?”, se întreabă, retoric, o angajată de la casă de schimb valutar din Bacău.
Din păcate, efectele creșterii euro vor fi resimțite foarte rapid, atât în facturile la curent, gaze, telefonie mobilă, cât și la produsele purtătoare de accize. Astfel, foarte curând, cel mai probabil, se vor scumpi atât carburanții, cât și țigările sau băuturile alcoolice (berea, vinul, tăriile etc). În plus, deprecierea leului va scumpi și importurile de tot felul, ceea ce ar putea duce la scăderea consumului, cu implicații directe asupra creşterii economice.
