Legea 226/16.09.2021, a consumatorului vulnerabil de energie, a fost publicată în Monitorul Oficial nr.891/16.09.2021, astfel că devine operabilă încă din noiembrie acest an. În virtutea acestei legi, măsurile de protecție socială financiare constau din ajutoare de încălzire, ajutor destinat acoperirii unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului și alte tipuri de prestații.

Acestea se referă la sprijin financiar pentru achiziționarea de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, necesare pentru iluminarea locuinței, răcirea, încălzirea și asigurarea apei calde menajere, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depășite din punct de vedere tehnic și moral și utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie.

Nu în ultimul rând se pot acorda ajutoare pentru achiziționarea de produse și servicii în vederea creșterii performanței energetice a clădirilor sau conectarea acestora la surse de energie. Potrivit noului act normativ, consumatorii vulnerabili vor fi încadrați în 4 categorii, respectiv în funcție de venit, de vârstă (pensionari), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării în zone izolate (în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități) și resurse financiare foarte reduse.

Astfel, consumator vulnerabil este considerat cel cu un venit mediu net lunar de cel mult 1.386 lei/membru component, în cazul familiei, și de maximum 2.053 lei în situația persoanei singure. În raport de venituri și celelalte criterii, legea prevede, așa cum menționam mai sus, ajutoare de încălzire și un supliment lunar. Ajutorul de încălzire constă dintr-o subvenție la factura de consum, în funcție de prețul de referință la energia electrică, termică, gaze sau combustibilul solid (lemne, cărbune) ori lichid folosit. Așadar, ajutorul (subvenția) va fi dat pentru încălzirea locuinței cu energie termică furnizată în sistem centralizat, pentru producerea căldurii cu gaze naturale, energie electrică sau combustibili solizi ori petrolieri, pe perioada sezonului rece, deci noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie și martie. Suplimentul va fi dat în fiecare lună din an.

Cât reprezintă ajutorul de încălzire și suplimentul

Cuantumul ajutoarelor de încălzire se stabilește prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală este de 100 la sută pentru cei cu cele mai mici venituri (0-200 lei/persoană) și descrește în raport de acestea ajungând la minimum 10 la sută, pentru cei care se află la limita maximă a resurselor financiare (2.053 lei), precizată de lege. Valorile de referință la care se aplică compensarea procentuală sunt de cel puțin 250 lei/lună pentru gaze naturale, 500 lei pentru energie electrică și 320 lei pentru combustibili solizi și petrolieri.

Pentru energia termică, valoarea de referință se va stabili în limita consumului mediu definit de lege și în funcție de prețul local al gigacaloriei. Prin urmare, harta României a fost împărțită în 3 zone de temperatură (rece, temperată și caldă), pentru fiecare zonă stabilindu-se un consum mediu lunar în sezonul de iarnă, pe tipuri de locuință (cu 1, 2, 3 și 4 sau mai multe camere).

Județul Bacău este inclus în zona rece. Dar familiile cu un venit mediu lunar de cel mult 1.386 lei/membru component și persoanele singure care au până în 2.053 lei vor beneficia și de un supliment lunar care va fi de 30 lei pentru consumul de energie electrică, 10 lei-gaze naturale sau energie termică și 20 lei-combustibili solizi și petrolieri. Acest tip de ajutor va fi plătit direct furnizorului, cu excepția celui dat pentru combustibil solid sau petrolier, care îi va fi achitat titularului de drept.

Dacă singura sursă de energie utilizată este cea electrică, atunci cuantumul suplimentului se majorează la 70 lei. Pentru a obține aceste facilități, familiile și persoanele singure care se încadrează în criteriile prevăzute de lege i se vor adresa primăriei de domiciliu. În aceeași cerere, care este un formular-tip ce se întinde pe nu mai puțin de 14 pagini, se pot solicita atât ajutorul de încălzire cât și suplimentul de energie. În cerere vor fi completate date despre ocupanții locuinței, bunurile pe care le dețin aceștia și sursele lor de venit.

„Curtea de Apel Cluj a anulat, în primă instanța, hotărârile de guvern care impun Certificatul Verde Digital și continuarea stării de alertă. Acțiunea a fost inițiată de avocații Mikolt Kapcza și Gabriel Marin”, a anunțat europarlamentarul Cristian Terheș.

El spune că hotărârea poate fi atacată cu recurs. „Dacă anularea rămâne definitivă, dat fiind că DEJA s-au încălcat în baza acestor acte foarte multe drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor, întregul Guvern este grup infracțional organizat ce a comis infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată”, mai spune europarlamentarul.

Conform lui Terheș, Camera Deputaților are obligația, în același context, să respingă impunerea Certificatului Verde Digital și să redea românilor dreptul să-și exercite libertățile fără condiționări.

Cele 3 hotărâri guvern anulate sunt:
– HG 826/5 aug 2021 – prin care s-a prelungit starea de alertă începând cu 11 august 2021;
– HG 932/9 sept 2021 – prin care s-a prelungit starea de alertă începând cu 10 septembrie 2021;
– HG 990/17 sept 2021 – pentru modificarea și completarea anexelor nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 932/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu dată de 10 septembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Acest din urmă HG prevede impunerea „Certificatului Verde Digital”.

PNRR a primit, formal, undă verde. Urmează ca în termen de 4 săptămâni Consiliul European să valideze evaluarea PNRR făcută de Comisie. Abia mai apoi, prin noiembrie, putem vorbi de un acord de finanțare pentru partea de granturi alocată României prin Facilitatea europeană de redresare și reziliență.
În ceea ce privește capitolul „Transporturi”, România solicită 7,62 miliarde euro, cea mai mare sumă cerută prin Plan, dar PNRR nu prevede nicio soluție pentru traversarea Carpaților.

„Deși de 3 ani avem lege aprobată pentru A8 „Autostrada Unirii”, cei care în noiembrie 2018 au votat-o în Parlament, respectiv PNL & USR/PLUS, n-au fost în stare să facă nimic, odată ajunși la guvernare, pentru a împinge peste Carpați această autostrada. Să nu uităm: «dreapta» conduce de 2 ani, timp în care nu s-a întâmplat nimic relevant pe acest proiect”, spune europarlamentarul Dragoș Benea. Studiul de fezabilitate aferent tronsonului montan Tg. Mureș – Tg. Neamț (ce trece prin Parcul Național Ceahlău), intersectându-se în proporție de 55% cu arii protejate & rezervații naturale, a fost respins de CNAIR la sfârșitul lui august, cu zeci de pagini de obiecții și critici.

„Autostrada A7 Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani, «coloana vertebrală» a Moldovei, are în licitație pentru executarea lucrărilor doar tronsonul Ploiești – Buzău (63 km), adică abia a cincea parte din lungimea totală a A7 (324 km). Celelalte tronsoane – respectiv, Buzău – Focșani (83 km); Focșani – Bacău (96 km); Bacău – Pașcani (82 km) – sunt împotmolite în diverse stadii birocratice, deși fostul ministru Drulă ne-a bombardat cu postări în care declara că toate tronsoanele din A7 vor fi scoase la licitație pentru execuție lucrări până în septembrie 2021. O minciună sfruntată”, a mai spus Dragoș Benea, care reamintește că A7 a fost pus pe hartă de guvernarea PSD (2017 – 2019), care a construit primii 16 km de autostradă din Moldova (prin centura Bacăului) și a demarat proiectarea pentru celelalte tronsoane din A7.

Europarlamentarul mai spune că se cer prin PNRR 2,59 miliarde euro pentru modernizarea a doar 311 km de cale ferată, din totalul de peste 10.000 km câți numără rețeaua feroviară din țară. Cu acești bani se intenționează modernizarea a două căi ferate în vestul țării: ARAD – TIMIȘOARA – CARANSEBEȘ și CLUJ – EPISCOPIA BIHOR. „În ceea ce privește achiziția de „Material rulant”, se solicită 250 milioane euro pentru cumpărarea a 12 trenuri cu hidrogen, o tehnologie aflată abia la început în Europa (singurul tren cu hidrogen din UE a fost dat în traficul comercial de pasageri în aprilie 2021. Deși avem fabricanți consacrați de material rulant pe electricitate, prin PNRR se cer doar 110 milioane euro pentru modernizarea a 30 de locomotive electrice și 100 de vagoane (InterCity & Regio)”, a mai declarat europarlamentarul băcăuan. Să mai notăm că în România nu există nicio stație de încărcare cu hidrogen pentru. trenuri. În plus, licitația anuțată de ministrul Drulă vizând achiziția a 40 de trenuri (rame) electrice regionale a fost anulată, în august 2021, de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Pentru Metroul din Cluj se cer 310 milioane euro pentru un proiect cu 96 luni (8 ani) termen de implementare, peste limita 2026 prevăzută în Facilitatea de redresare și reziliență. „S-a forțat prinderea în PNRR a 30% din proiect (un tunel de 7,5 km, magistrala Cluj are 21 km în total) – ca și organizarea Untold, cu dispensă politică de la guvern, metroul a fost înghesuit în Plan în schimbul voturilor pro-Cîțu la congresul PNL. O întrebare: ce fel de redresare și reziliență obține statul român finanțând săparea unui tunel de 7 km sub municipiul Cluj Napoca?”, mai spune Dragoș Benea

* peste jumătate din suma cerută pentru Transporturi merge în Transilvania, direcționată către proiecte de infrastructură din această parte de țară (căi ferate, metrou, capete de autostradă);
* PNRR riscă să devină o pârghie de accentuare a disparităților și decalajelor între regiuni, pe fondul marginalizării Moldovei și Olteniei;
* „coeziunea teritorială”, unul din cei 6 piloni ai Facilității europene de redresare & reziliență, e ca și inexistentă în PNRR.

În jungla noastră urbană, să nu credeți că nu există, mai ales când vezi cum șoferii se „gratulează” reciproc când ajung la semafor. Alătur, pe terasa de lângă trecerea de pietoni, doi tineri serioși fac echipă. Muncesc! Și o fac cu dedicație și profesionalism, privind spre viitorul lor cu încredere. Important este că știu ce cale vor să urmeze și cred că obstacolele nu sunt bariere.

Dorința de a fi bine

Pe Alexandra Mădălina și prietenul ei, Salcademis, i-am văzut lucrând toată vara. Nu prea am avut eu timp de stat la o terasă, în timpul zilei, dar m-am mai oprit de căteva ori seara. Așa am intrat în vorbă. I-am cunoscut prin mai, când a venit o ploaie, și am profitatat de situație să ne adăpostim. Eram cu o bună prietenă (soția), care poftea la o pizza. Am fost serviți de doi tineri. El, discret, când a simțit că vrem să comandăm, a venit cu carnețelul și pixul, pregătit să noteze. Mă uitam la mâna lui și la pixul care oscila ca acul unui metronom.

Nu era o iluzie optică, dar vedeam că se transformă din drept și vertical, în semn de întrebare. Când am spus că vrem să și mâncăm, a preluat zâmbin comanda. A transmis rapid mesajul și a venit ea. Tot numai zâmbet. A pus tacâmurile, farfuriile… El cu halbele de bere. Bătea vântul, ploua cu găleata, nicio treabă. Eram singurii clienți afară. S-a creat o empatie. Parcă eram pe un vapor în mijlocul furtunii. Este interesantă povestea lor. Ea, din Podul Turcului, 19 ani , el, Salcademis, mai puțin vorbăreț și aparent timid, din Cleja, cu un an mai mare.

Ea! Alexandra Mădălina: „Am făcut practica la un restaurant. Pur și simplu mi-a plăcut. Să socializez. Suntem oameni. Comunicăm. Am absolvit la Mangeron, dar ce îmi doresc eu nu se poarte realiza aici. Nu prevăd niciun viitor bun pentru noi, dacă așa merg lucrurile. Vedeți! Muncim impreună și tot nu ne ajung banii. Ce câștigăm amândoi aici, acolo poate câștiga unul singur. Vrem să plecăm. În Anglia!” Mădălina este conștientă că „acolo” nu umblă câinii cu colaci în coadă. Planul ei este unul bine chibzuit, dus la o maturitate mai presus de gingășia pe care i-o arată vârsta:

„Avem prieteni stabiliți în Londra. Nu vrem să plecăm orbește cum se spune. Am absolvit liceul, specializare pe profil tehnician activități economice. Asta mi-a prins foarte bine. Să știi de una, de alta. Pe viitor tot asta vreau să fac. Să devină meseria mea. Cu siguranță o să fac și alte cursuri. Ca zodie sunt capricorn. Toată viața înveți!” Și eu de la ei. Cum să nu te bucuri dar să și regreți, când vezi că avem tineri capabili, care își caută viitorul departe de casă? „Deocamdată vreau să lucrez” spune încrezătoare Alexandra Mădălina:

„Poate am să deschid propria afacere în viitor, cine știe? Se poate! Dar e de muncă până atunci ca să iasă totul cum trebuie.” El o completează: „Nu suntem respectați aici. Am avut și clienți care au plecat fără să mai plătească.” Nu știu ce înseamnă „cum trebuie”, dar am apreciat cum își respectă ei profesia pe care și-au ales-o, și sigur am să le regret plecarea, când am să mă mai opresc la terasa de lângă smafor, la ieșirea din partea de sud a orașului. Le doresc să-și împlinească visele!

Nu mai e nicio noutate că incidența numărului infectărilor cu Covid 19 a depășit 3 la mia de locuitori ceea ce atrage după sine anumite restricții. Acestea au fost discutate și adoptate în ședința de duminică, 26 septembrie, și ar fi trebuit puse în aplicare de luni, 27 septembrie. Spun „ar trebui” pentru că în teren lucrurile nu stau chiar așa.

Cert este că noile restricții sădesc pentru unii suspiciuni, pe alții îi divide, dar sunt și unii cărora nu le pasă. Din cei din ultima categorie, mulți nici nu știu despre ce e vorba. Dar hai să îi „vedem” pe rând.

Încă de la primele ore ale dimineții am luat orașul la pas. Cum mall-ul se deschide, cred, la ora 10.00, am zis că să mergem după această ora. Așa că ne-am nimerit la 10.30. Încă de la intrare nu se vedea nimic diferit față de ziua de ieri. Doar numărul vizitatorilor era clar mai mic, că doar era luni dimineață. Prin toată această „normalitate” am ajuns în zona restaurantelor. Ei bine, aici e problema.

Restaurantele au fost bine delimitate, fără posibilitate de acces decât printr-un loc unde există oameni de la serviciul de pază și ordine. Aceștia cereau dovada cerificatului verde pe telefon, fără a avea însă un gadget de verificare. „Suntem la început. Probabil curând vom primi tablete cu programele instalate. Oamenii vin. Unii au certificatele în telefon iar alții spun că au uitat să le descarce. Noi trebuie să ne facem treaba”, a spus un angajat de la pază. Între timp, angajații de la restaurante priveau cu tristețe ceea ce se întâmplă. Un client, doi, ici colo. Probabil că deja își fac scenarii și se gândesc că în scurt timp își vor pierde job-urile.

Între liniști și neliniști

Următorul popas l-am făcut prin Piața Centrală. Aici lucrurile merg cu totul altfel. Totul parcă e încremenit într-o altă epocă. Precupeții au uitat de tot de măști. Pe ici pe colo, în rândul clienților mai distingi câte una. Cei mai mulți sunt preocupați de alte lucruri, se pare, mult mai importante. Doi vecini de tarabă se amuză copios că un alt vecin s-a îmbătat tare de tot la o nuntă sâmbătă noaptea și că îi e rău de la bătură atât de tare că n-a mai venit la vânzare. Când veni vorba de coronavirus și vaccin au zis că s-au săturat și nu mai vor să audă sau să vorbească de așa ceva. „Ce-o fi o fi!”, a spus unul cu voce tare și s-au întors la discuțiile cu „șprițul lui Ion”, colegul de tarabă. Într-o altă zonă a pieții, starea de spirit era la 180 de grade.

„Vor să ne vaccineze să bage cipuri în noi”, susține hotărât o tanti la vreo 65 de ani, că a auzit ea de la popa din satul ei. N-a vrut să spună din ce sat e deși le-am promis că nu o întreb cum o cheamă și nici poză nu-i fac. „E periculos să vorbești ce nu trebuie. O să fie mai rău ca în comunism. Ține-ți minte la vă spun eu acum”, a mai spus bătrâna, moment în care precupeața de la taraba de vizavi i-a răspuns că dacă nu se vaccinează n-o să mai poată vinde.

Un val de tristețe s-a abătut peste toată lumea și cel mai probabil mii de gânduri rele, pentru că o mare parte dintre ei, împreună cu familiile lor, din asta trăiesc. Un alt „episod strașnic” din zona pieții sunt…restaurantele, asta dacă termenul nu e prea pretențios. În cele mai multe domină atmosfera de birt, cu oameni ce sorb cu plăcere din licorile bahice, unele cam urât mirositoare dar cu siguranță bune la preț. Prin stânga, prin dreapta, se mai servește și câte un mic sau un cârnăcior, dar…vorba românului: „băutura-i temelie!”.

În aceste „lăcașuri de…cult” nici vorbă de măști și precauție. Clienții sunt, cred, cei de zi cu zi și practic oamenii sunt ca acasă. Și ce? Oamenii stau acasă cu mască? „Lasă tatăă, că trece și asta! Noi să fim sănătoși”, strigă un nene căruia îți este foarte greu să-i aprecizi vârsta, destul de prost îmbrăcat și cu o mustață neagră și ciufulită. „Sănătate!” le urez și îi las în lumea lor, acolo unde, în ciuda a ceea ce se întâmplă, oamenii ăștia cred că sunt fericiți. Puțin mai încolo, două „doamne”, vânzătaore la niște magazine, sunt ieșite la țigară și cafea. Vorbesc de situația în sine: „am auzit că pe la barurile astea sunt ceva probleme cu certificatele astea verzi. Mi-a spus mie cineva mai înainte că la … (și dă numele unui hypermaket –n.r.) au băgat la intrare cu certificate de astea și oamenii s-au revoltat. Și până la urmă i-a lăsat să intre fără.”

Liniștea de dinaintea furtunii??

Asta a fost senzația când am intrat în câteva super și hypermarket-uri. Oameni care își văd de treaba lor, unii care muncesc, alții care sunt atenți la ce marfă pun în coș, după ce au cântărit bine toate prețurile și ofertele. Totul pare a fi normal deși dacă te uiți cu atenție observi anumiți angajați, de pe la birouri sau conducere, un pic îngrijorați. E clar că nimeni nu știe ce urmează iar părerile sunt clar împărțite.

Unii spun că totul e rezolvabil prin vaccinare, alții nu vor să audă de asta nici în ruptul capului. Și ca drept dovadă, noile restricții vor fi îndreptate și spre sălile de fitness sau anumite școli unde se desfășoară activități culturale și nu numai cu copiii. În aceste cazuri, părinții spun clar că nu vor să-și vaccineze copiii, că aceștia vor sta acasă, vor învăța de acasă și…„asta e”. Numai că „asta e” cu siguranță va închide multe astfel de mici afaceri. Și probabil, la un moment dat, din nou HoReCa va avea cel mai mult de suferit.

Cu certificatul verde la restaurant

Numai că și aici lucrurile sunt împărțite. Dacă pentru unii totul pare simplu, pentru alții… Am trecut pragul mai multor restaurante. Mai peste tot te întreabă de certificatul verde. În unele locuri administratorii au adus tablete pe care au instalat instalat softul de verificare a acestor certificate. În alte părți softul a fost descărcat direct în telefonul personal al angajaților. În alt restaurant, dotat cu tabletă de citire, nu se cerea clienților faptul că sunt posesori de certificat verde pentru că nu s-a primit o astfel notificare. Personalul din acel loc spune că s-au interesat pe mai multe site-uri dar nu au găsit nimic clar. Au căutat pe site-ul Poliției, a Consiliului Județean, la Prefectură, dar…nimic. Doar la DSP nu au cătat, dar chiar și așa, o astfel de informație vitală cred că ar trebui publicată peste tot. Sau o fi fost și nu au știut unde să se uite.

Și fiind și o zi plăcută, pe la orele prânzului, multe restaurante s-au bucurat, încă, de clienți la terasă. Așa că, a mers destul de bine. Ce va fi mai departe? Asta vom mai vedea. Dincolo de tot ce se întâmplă, am să închei acest material cu o vorbă pe care o aruncam în vânt atunci când eram „la vapoare” în mijlocul furtunii. „Cine are zile, scapă!”.