Toamna este momentul mult așteptat de fermierii de peste tot, când fiecare adună roadele muncii asidue de peste an. Se adună, se scade, se refac socotelile, până când, într-un final, se ajunge la un rezultat.

Toamna blândă a înveșmântat natura cu straie în nuanțe roșiatice și aurii. Pe dealurile molcome ale județului, în miros de foc de lemne, livezile și podgoriile au dat în pârg. Fermierii își adună forțele sleite de munca unui an întreg, grăbindu-se să culeagă ultimele roade parfumate din vii și livezi.

Afacerile din pomicultură ruginesc rând pe rând

Potrivit specialiștilor, terenurile din județ au o favorabilitate medie pentru cultivarea de pomi fructiferi, cele mai roditoare fiind în zona Dealurilor Tutovei până aproape de subcarpați. Principala problemă este vechimea mare a majorității livezilor, acestea fiind îmbătrânite, cu un randament redus la hectar. Pe de altă parte, nici natura nu prea ține cu pomicultorii, în acest an, temperaturile scăzute, dar și ploile punând în pericol producțiile de fructe. „Un an prost, din punctul meu de vedere, pentru că, deși au fost suficiente precipitații, față de anul trecut, de exemplu, ne-a lovit grindina exact de «Înălțare», în iunie, altfel o boieream, față de anul trecut. O mare parte din fructe a căzut, o alta s-a depreciat… Or, știm că asta se reflectă în calitatea mărului. Un  măr, ca să fie cumpărat din magazine sau de la piață, trebuie să arate perfect, pentru că, la noi, așa se evaluează calitatea unui măr: după aspect, nu după cât e de sănătos ori după gust, arome … Dacă ne uităm la producție, observăm că undeva la 35 % reprezintă măr pe care pot să-l aleg pentru a fi trimis la consum, pe piață, iar diferența este măr pentru industrializare, pe care-l dau, dacă am noroc, la fabricile de sucuri și conserve”, explică Mitică Popa, proprietarul unei livezi din zona Itești, unul dintre cele mai importante areale pomicole din județ.

Mărul de industrie – 30 de bani pe kilogram

Merele care cad din pomi sau cele care nu ating standardul pieței ajung în fabrici de procesare, care le transformă în gemuri sau în sucuri. Merele de la Itești destinate industrializării sunt cumpărate, de obicei, de gigantul austriac Agrana, care deține o fabrică de sucuri în Vaslui. Acolo, se produce suc concentrat de mere, folosit ca îndulcitor natural pentru alte produse, precum sucuri naturale, gemuri sau bere cu arome. Problema merelor care ar trebui să ajungă la industrializare, dată fiind calitatea slabă a fructelor, a fost, dintotdeauna, prețul extrem de mic pe care fabricile de sucuri sunt dispuse să-l plătească pomicultorilor. „Fabrica de la Vaslui poate lua peste 1.000 de tone de mere. Eu aș avea cam 300 de tone. Prețul de pornire este de 30 de bani pe kilogram, acesta fiind dictat de producțiile de la Fălticeni, care, la fel, au fost compromise de grindină. Nici nu-mi vine să-l mai culeg. Însă, teama mea cea mare este că, din cauza scumpirii gazelor și a energiei, foarte posibil ca fabricile să nu se mai deschidă, în toamna asta. Decât să lucreze în pierdere, mai degrabă nu le mai pornesc. Ceea ce poate fi un dezastru pentru toți, mai ales pentru noi, pomicultorii”, ne-a declarat pomicultorul de la Itești. Ca titlu de comparație, fabricile de sucuri din Ungaria achiziționează întrega producție internă din statul vecin, plătind 75 eurocenți (circa 37 de bani) pentru kilogramul de mere pentru industrializare. O altă problemă a producătorilor de la noi este și concurența venită din partea fermierilor din vest, în special Polonia, stat care subvenționează puternic acest sector din agricultură. Acolo, subvenția la hectar este și de trei ori mai mare față de cea de la noi, astfel că fermierii își permit să vândă sub prețurile pieței de la noi. În România, proprietarii de livezi primesc circa 400 de euro la hectar, din care în jur de 300 de euro reprezintă sprijinul pentru merele care ajung la industrializare. „Aburi pe parbriz”, mai spune nea Mitică

Carantina, bat-o vina

Până acum, Mitică Popa, pomicultor vestit în județ, se îngrijea de o livadă de circa 35 de hectare. A fost nevoit să reducă suprafața la doar 20 de hectare, din care un hectar și jumătate este în pregătire, pentru plantare de noi pomi fructiferi. Estimează că producția din acest an se va situa în jurul a 40 de tone la hectar. „Dacă aș fi avut, de exemplu, măcar prețul de valorificare de anul trecut, să zicem că m-aș fi putut gândi la un mic profit. Dar, la ce se anunță în acest an, inclusiv inputurile care se scumpesc de la o săptămână la alta, cred că va trebui să închid afacerea. Păi, numai motorina a ajuns să se vândă cu 7 lei litrul, iar eu dau mărul cu același preț, de zece ani: 1,2 maxim 2 lei. Dacă-l dau! Pentru că pandemia i-a cam închis pe toți. Aștept să văd dacă mai vine careva să cumpere, după ce se termină cu ardeiul, gogoșarul și strugurii. Dacă nu intervine iar…carantina”, mai spune pomicultorul de la Itești. Partea proastă este că, din urmă, nu vin specialiști tineri care să le ia locul celor care ar fi trebuit de multă vreme să se retragă la căldura pensionării. Tinerii care și-au făcut lucrarea de licență solicitând sfaturi de la vechii pomicultori ocolesc munca în producție, pe teren, preferând un loc relativ bine plătit la multinaționalele care vând chimicale pentru agricultură.

Întârzieri la recoltarea strugurilor

Nici în viticultură lucrurile nu stau chiar pe roze. În anii trecuţi, culesul strugurilor începea în prima zi de toamnă. Podgorenii se plâng că, din cauza vremii reci și a ploilor de această vară, care s-au întins pe durata unei luni întregi, strugurii au fost culeși cu o întârziere de cel puțin două săptămâni, procesul de coacere fiind încetinit. Potrivit specialiștilor, recoltatul se poate face în momentul în care sunt atinși parametrii tehnologici, respectiv când concentraţia în zaharuri ajunge la 180 de grame pe kilogramul de struguri şi o aciditate echilibrată. „Un an foarte dificil, pentru că vița de vie, de exemplu, a înflorit foarte târziu, pe la 1 iulie, când, în mod normal, ar fi trebuit să se întâmple până maximum în 10 iunie. Apoi, au fost ploile acelea de lungă durată și nu am putut face lucrările cum trebuie, urmate de caniculă, și iar nu am putut trata vița … și tot așa. Bașca, ne-a mai «pișcat» și un pic de grindină. Prin urmare, am început să recoltez târziu, toamna asta”, aflăm de la Eugen Burcă, propietarul unie plantații de viță de vie din zona localității Traian. În acest condiții, podgoreanul estimează o producție de 12-14 tone de struguri la hectar. Dacă s-ar fi păstrat condițiile ideale care se prefigurau în iarna trecută, s-ar fi ajuns la recolte de peste 20 de tone la hectar. „Ce este peste 10 tone înseamnă producție bună. Dar, nici prea mult nu e bine, pentru că afectează calitatea vinului. Cert este că vița a pornit foarte bine, în primăvară. Față de Franța, Spania, Italia, unde, din cauza frigului din iarnă, au rezultat producții mai mici cu circa 20 %, noi am pornit foarte bine, în primăvară. De 20 de ani, eu nu am văzut viță, coardă, cu 10 ochi, care să pornească toți, fiecare cu câte unu – doi struguri. Doar că, ulterior, ne-a dijmuit timpul cel rău”, explică Eugen Burcă.

Mâna de lucru, de calitate slabă și greu de găsit

Viticultorul de la Traian deține circa 25 de hectare de viță de vie, cu diferite soiuri – sauvignion blanc (11 hectare), fetească albă (6 hectare), fetească regală (2,5 hectare) și muscat ottonel (5,5 hectare). Strugurii ajung la fabrica de vinuri pe care acesta o deține în localitate. Insuficienți față de capacitatea de producție e fabricii. Prin urmare, podgoreanul este nevoit să se aprovizioneze de la producătorii din județul vecin, Vrancea. Anul acesta, va cumpăra circa 750 de tone de struguri de la fermieri din Mărășești și Panciu, plus de la un producător din Răcăciuni, plătind un preț de  1,15 – 1,20 de lei pe kilogram. „Cu pandemia asta, e cam greu cu vânzarea, așa că nu ne întindem prea mult. În anii trecuți, luam și 1.000-2.000 de tone. Ne-a mai ajutat Uniunea Europenă și ne-a subvenționat producția pe care am dat-o pentru distilat, fabricilor de profil. Cam 20%. Diferența am vândut-o, de multe ori sub preț, ca să pot să dau salarii angajaților”, mai spune Eugen Burcă. Recoltarea strugurilor a făcut-o cu salariații de la fabrica de vin, întrucât zilierii sunt extrem de greu de găsit. „Mâna de lucru este foarte greu de găsit, dar foarte greu. Pretind mulți bani, muncă puțină, dacă se poate deloc, și de proastă calitate”, încheie podgoreanul din Traian. În plus, nici folosirea modernelor utilaje de recoltat nu este o soluție. Și asta pentru că plantația de viță de vie este destul de veche, de peste 20 de ani, înființată după regulile vremii (șaplieri din beton, care pot fi distruși de trecerea utilajului, spații înguste la capete de rânduri, care nu permit întoarcerea combinei mecanice etc).

În perioada 08-10 octombrie a.c., pe raza judeţului Bacău s-au desfăşurat activităţi specifice, pentru disciplinarea participanților la traficul rutier, respectiv pietoni, biciclişti sau căruţaşi, prin respectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice.

Obiectivul principal al acţiunii a fost impunerea respectării normelor rutiere de către pietoni, bicicliști și căruțași, urmărindu-se, totodată şi sancţionarea celorlalţi participanţi la trafic, depistaţi că se abat de la respectarea prevederilor legale.

Astfel, pe raza întregului județ, polițiștii băcăuani au organizat mai multe filtre rutiere, în intervale orare diferite, cu scopul de a atrage atenția participanților la trafic, în special bicicliștilor, căruţaşilor şi pietonilor cu privire la comportamentul în trafic, pentru reducerea accidentelor rutiere.

În cadrul acţiunii, în cele trei zile au fost aplicate 638 de sancţiuni contravenţionale, din care 571 la regimul rutier.

Pentru nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor pe drumurile publice au fost sancționate 43 de persoane. Au fost depistaţi cu nereguli 30 de căruţaşi şi 25 de pietoni indisciplinaţi.

Şi conducătorii auto au fost în vizorul poliţiştilor, fiind aplicate 236 de sancţiuni contravenţionale pentru abateri de la regimul legal de viteză.

De asemenea, doar în weekendul trecut, polițiștii băcăuani au reţinut 104 permise de conducere şi au retras 20 de certificate de înmatriculare.

Poliţiştii le recomandă pietonilor:
• să fie atenţi la trafic, chiar şi atunci când traversează pe trecere!
• să se asigure că şoferul a observat intenţia de a traversa şi că poate opri în condiţii de siguranţă!
• să nu îşi obtureze câmpul vizual cu articole vestimentare (gluga hainei sau umbrela) şi să nu se lase distraşi (utilizarea telefonului mobil poate distrage atenţia şi în cazul pietonilor).

Conducătorii auto sunt sfătuiţi:
• să îşi amintească mereu că pentru a preîntâmpina orice eveniment neplăcut, în apropierea trecerilor pentru pietoni trebuie să sporească atenţia.
• să prevadă că un trecător poate fi neatent atunci când traversează!
• să preîntâmpine orice eveniment neplăcut, în special accidentarea unui pieton în orice situaţie, nu doar în apropierea de trecerile pentru pietoni.

Totodată, adresăm rugămintea cetățenilor să adopte un comportament civilizat, să evite conflictele de orice natură, să respecte legislația în vigoare și recomandările făcute de autorități în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19.

Pompierii de la ISU Bacău au intervenit în sprijinul unui pescar care a căzut din barcă și nu a mai reușit să urce înapoi.

Incidentul s-a petrecut pe Lacul Galbeni, în comuna Nicolae Bălcescu.

La fața locului a ajuns un echipaj SMURD, o autospecială și un echipaj cu o barcă pneumatică.

Pescarul a fost scos din apă.

De in această săptămână, proprietarii afacerilor mici lovite de criza generată de pandemie se pot înscrie la noua sesiune a Măsurii 1, pentru a primi sprijin din partea statului. În cadrul Schemei de ajutoare de stat COVID-19, statul acordă microgranturi de capital de lucru de câte 2.000 de euro. La prima sesiune de anul trecut, au rămas sume nealocate 65 de milioane de euro.

Bugetul pentru cea de-a doua sesiune este de 65 de milioane de euro, sumă de care ar putea beneficia, în total, 50.000 de firme. Sesiunea de înscriere va fi deschisă în perioada 12-22 octombrie 2021. Înscrierea în program se va face tot pe portalul de granturi IMM: https://granturi.imm.gov.ro. Se va aplica regula „Primul Venit, Primul Servit”.
Cine sunt beneficiarii?

Granturile pot fi accesate de către SRL-uri, PFA-uri, Întreprinderile individuale (II-uri), Întreprinderile familiale (IF-uri), dar și de ONG-uri sau CMI-uri (cabinete medicale individuale) dacă au fost implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19. Sunt eligibile firmele înființate până în octombrie 2019, care fie nu au niciun angajat (dovada se face prin bilanțurile depuse), fie au avut o cifră de afaceri, în anul anterior depunerii cererii, mai mare sau egală cu 5.000 euro. În cazul SRL-urilor înființate în 2019, cifra de afaceri trebuie să fie minimum 415 euro înmulțit cu numărul de luni de activitate. Plafoanele nu se aplică și beneficiarilor de tip PFA/Întreprinderi individuale/Întreprinderi familiale, alți profesioniști, cabinete medicale individuale

Decontarea chiriei și a cheltuielor cu materiale sanitare

Și în această sesiune, microgranturile de câte 2.000 de euro se vor acorda tot sub formă de sumă forfetară. Cursul valutar utilizat va fi probabil cel din septembrie 2020, de 4,8395 lei. Prin urmare, ajutorul acordat va fi de … 9.679 lei. Plățile se vor face până la 31 decembrie 2023. IMM-urile afectate de pandemia COVID-19 pot folosi acești bani pentru a acoperi cheltuielile pentru stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de acestea. De asemenea, pot fi decontate datoriile către bugetul de stat, dar și datoriile curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități. Banii mai pot fi folosiți și pentru plata chiriei la sediul social/punctul de lucru unde se desfășoară activitatea, dar și pentru decontarea cheltuielilor privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2. Toate aceste cheltuieli sunt eligibile doar dacă TVA-ul este nerecuperabil.

Condiții de respectat

PFA-urile sau CMI-urile implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19 trebuie să completeze o adeverință-formular pe care să o încarce în aplicațiade înscriere. Documentul va fi emis de unitatea sanitară unde beneficiarul a prestat serviciul sau de către direcția de sănătate publică județeană. Totodată, beneficiarii vor da o declarație pe propria răspundere prin care se obligă să nu folosească banii în alte scopuri, în caz contrar riscând să-i înapoieze. Vor fi respinși aplicanții care, până la data înscrierii, nu au depus situațiile financiare contabile aferente anului 2019. De reținut și că firmele care au aplicat deja la Măsura 2 (granturi de câte 2.000-150.000 de euro), beneficiind de sprijinul acordat de stat, nu vor mai putea primi și microgranturi de câte 2.000 de euro în cadrul celei de a doua sesiuni a Măsurii 1. La fel și cei care au aplicat la sesiunea precedentă. Toamna trecută, când a fost lansată prima sesiune a acestui program, câteva sute de IMM-uri din județ au primit acești bani. Interesant e că, data trecută, a rămas necheltuită o sumă totală de 65 de milioane de euro (două treimi din bugetul Măsurii 1).

Ca altădată, prin sudul Statelor Unite, Parcul Cancicov din Bacău, a avut în acest weekend, în partea dinspre Teatrul de Vară, două întrări: una pentru albi și una pentru negri. De fapt, una pentru vaccinați, posesori de Green Pass și una pentru cei care nu se vaccinaseră.

Albii intrau într-un țarc mărișor, în care, teoretic, ar fi trebuit să poarte masca pe față. Negrii intrau în zona „liberă” a parcului, fără să fie obligați să poarte masca pe față. Albii aveau acces la remorci cu mâncare și băutură, negrii doar la chioșcurile din parc. Albii puteau să vadă și să asculte cântăreții, negrii puteau doar să-i asculte.

Peste tot, polițiști și jandarmi, câte 5-6 la fiecare intrare în țarc, plus prin interior. Plus personal special care scana certificatele albilor. Socotelile organizatorilor, însă, au fost date peste cap.

Prea puțini albi s-au îngrămădit în țarcul rezervat ființelor superioare și cu atât mai puțini au și consumat din delicatesele culinare pregătite de puzderia de antreprenori veniți să desfete papilele gustative ale cetățenilor de categorie superioară. Cum am ceva experiență cu astfel de festivaluri, de pe când se organizau Zilele Bacăului lângă Stadion sau Romanian Top Hits în Centru știu ce spun.

Nici nu există comparație între zecile de mii de oameni care veneau la concertele de atunci și cei care au venit în weekend în țarcul din Parcul Cancicov. Îmi aduc aminte de discuțiile savante din lunile octombrie ale anilor trecuți, când bacauanii subțiri se înfuriau din cauza proletarilor care se îngrămădeau la micii și berea de la Zilele Bacăului.

Așa-zisa „lume bună” nu înțelegea atracția micilor și a concertelor gratuite asupra plebei; iată că li s-a făcut voia și s-a organizat o sărbătoare după gustul lor: cu raci, scoici, cârnați nemțești și alte bunătăți pentru ființele de categoria întâi. Iar pentru a nu fi supărați de prezența plebei, s-au pus și condițiile segregaționiste ale certificatului sanitar.

„Lumea bună” a putut respira fumuri de calitate (de la grătare, nu vă gândiți la prostii), a ascultat muzică de hipsteri, a fost protejată de forțe de ordine extrem de numeroase (la Revoluție n-am văzut atâta Miliție pe străzi) și a băut responsabil un pahar cu bere.

Doar că numai cu clienții care au fost în weekend, nici un comerciant prezent la o astfel de paranghelie nu-și scoate măcar cheltuielile, dar să mai obțină și profit! Dar, hei! Am văzut cu câtă satisfacție reprezentanții rasei superioare comentau pe Facebook că, anul acesta a fost ceva de calitate, nu a fost bâlci.

Problema este că „bâlciul” de care strâmba dumnealor din nas asigura niste locuri de muncă și o activitate economică. Și ca să încheiem comparațiile, «Zilele Bacăului» organizate în trecut lângă Stadion erau o afacere sută la sută privată, municipalitatea asigurând doar paza. Acum s-au plătit 100.000 de lei din bugetul local.

Un sector de activitate foarte important pentru băcăuani era să aibă foarte mult de suferit. Și vorbim aici de școlile de șoferi, care în urma unei hotărâri de Consilu Local (CL) ar fi trebuit să își revizuiască traseele și programul orar de funcționare. Așa cum bine știm, reprezentanții școlilor de șoferi și ai instructorilor independeți s-au întâlnit în parcarea de la Centrul de Afaceri, chiar înainte de intrarea în ședința de CL, cu primarul Lucian Stanciu Viziteu. Primarul Viziteu a scos de pe ordinea de zi acea hotărâre, urmând ca în cel mai scurt timp, fără să se anunțe o dată exactă, cele două părți să se întâlnească și să dezbată problemele.

Dacă la o primă vedere se pare că lucrurile vor avea o rezolvare, toate incursiunile noastre jurnalistice în rândul instructorilor auto au dus la dezvăluirea unor probleme în traficul din oraș și nu numai. Unele din aceste probleme trenează de ani buni, sub ochii noștri, și nimeni nu face nimic să îndrepte lucrurile.

„Într-o primă fază, conform acelui proiect de hotărâre, noi urmam să nu ne mai putem desfășura activitatea în zona centrală a orașului. Numai că zona centrală a orașului, conform acelui proiect, era pe o suprafață foarte mare. De la Narcisa, linia lui 14 pe Milcov, Miorița, la Gară și ieșirea pe la Poliție. Practic noi am fi avut voie doar în Șerbănești, Gherăiești, Mărginani…”, a spus în startul unei întâlniri John Popa de la Școala de Șoferi Smart ABC. Apoi a povestit și despre programul de funcționare. Cum lucrurile au rămas ca „în coadă de pește”, urmând a fi aflate la o dată viitoare la o întâlnire comună, John Popa ne-a explicat și alte aspecte.

„Majoritatea consilierilor locali au fost înțelegători. Nu știu dacă există două tabere acolo, dar, cel mai critic este viceprimarul Ghingheș care nu a fost deloc de acord cu scoaterea acestui proiect. Nouă ni s-a spus că Poliția Națională a făcut demersul ăsta la Primărie, la insistențele cuiva, probabil ale lui Ghingheș care a făcut parte dintr-o asociație a bicicliștilor. Există de altfel o comisie de circulație, în care noi suntem musafiri iar reprezentantul bicicliștilor face parte din această structură. Bicicliștii cred că sunt o mână de oameni pe lângă noi”, a mai spus John Popa.

Apoi, reprezentantul Școlii de Șoferi Smart ABC ne-a împărtășit doar câteva situații cu care instructorii auto se întâlnesc în trafic. „Pe orice centură, pe orice stradă, prima bandă unde nu ai voie să oprești, banda respectivă este ocupată de mașini, de remorci cu care samsarii aduc mașini din străinătare, care ei nu plătesc dări la stat ca noi. Sunt staționate mașini care nu au mai circulat de ani de zile și le-au crescut buruieni printre roți. Același lucru se întâmplă și prin parcări. Mai sunt parcări care s-au transformat în garaje de camionagii. La Bazinul de Înot sunt nu știu câte camioane și dube care iau locul de parcare al oamenilor care locuiesc acolo. Dacă nu ar fi această situație, mașinile care blochează banda unu ar avea loc în parcări, iar noi am putea circula altfel.” Popa a mai vorbit și despre aglomerația din trafic, mai ales în zona școlilor, acolo unde părinții aglomerează zonele atunci când duc copiii la școală.

Discuției s-a alăturat și instructorul auto-moto Cătălin Vechiu, care a adus și un alt punct de vedere: „Școlile de Șoferi au o anumită cerere de cursanți, pentru că este cerut acest fel de serviciu. Dacă sunt 340 de instructori auto și toți muncesc, înseamnă că cererea este mare. Pentru noi, drumul este un obiect didactic pe care trebuie să îl folosim. Noi suntem cei care îi educăm pe oameni. Restricționarea activității școlilor de șoferi, înseamnă restricționarea unor drepturi. Este, cred, greșită pusă problema că școlile de șoferi poartă vina pentru traficul aglomerat din Bacău.”

Vechiu a vorbit și de alte incoveniente, atingând între altele și problema autobuzelor școlare. Mai mult decât atât, instructorii auto sunt cei mai în măsură să vadă lipsa indicatoarelor sau dacă au fost puse greșit. Și asta pentru că trebuie să îi învețe pe elevi corect. Câți dintre cei care au permis și conduc zi de zi reduc viteza când se apropie de trecerea de pietoni? „Noi fiind toată ziua în teren observăm aceste neconcordanțe, le comunicăm dar niciodată nu suntem băgați în seamă”, a mai spus Cătălin Vechiu care a subliniat că în această perioadă, o mare parte din Școlile de Șoferi se grupează într-o nouă asociație, una din doleanțele lor fiind ca Primăria să pună la dispoziție un teren pentru elevii aflați la primul contact cu volanul, pentru a nu fi stresați în trafic din prima încercare. Este practic vorba despre ceea ce cândva se numea „poligon”.

Asociația Școlilor de Șoferi din Bacău numără în acest moment 9 școli importante din Bacău iar membrii speră să li se alăture și alții. Scopul acesteia este de a face o voce comună, care să reprezinte interesele în relația cu autoritățile la toate nivelele.
Cătălin Vechiu ne-a vorbit și despre unele propuneri legislative cu privire la modul de școlarizare și examinare: „Propunerile trebuie să vină de la structuri care se ocupă de așa ceva. Există niște propuneri cum ar fi ca elevul să se poată înscrie la o școală, să facă cursul de legislație după care se duce la Poliție, dă examenul și i se eliberează un certificat. Abia pe urmă se poate înscrie la cursurile practice, după ce are teoria foarte bine pusă la punct. Apoi, modalitățile de examinare. E posibil să nu mai fie pe punctaje cu scor negativ. Penalizările aducând stres candidaților.” Și nu în ultimul rând s-a vorbit despre zona din cae pleacă mașinile de școală la examen, acel loc de lângă terenurile de tenis de lângă stadion, acolo unde nu sunt toalete, nu este un loc cu umbră vara, nu este un loc de unde să achiziționezi o apă.

Despre această problemă ne-a vorbit și instructorul Petrică Bordeianu pe care l-am găsit chiar într-o zi de examen: „Nu există nimic aici iar eu cred că nu se vrea să se rezolve. Din partea societății civile, am făcut cerere să participăm și noi, Federația Națională a Formatorilor Auto, la luarea unor decizii, numai că viceprimarul Ghingheș a băgat cu drept de vot din partea societății civile pe un domn, pe care nu îl știu, care cică ar fi președintele unei asociații de bicicliști. Și ori e o comisie serioasă ori pui oameni politic care să bată din palme și să răspundă la comenzi. Ghingheș a zis că nu suportă mașinile de școală prin oraș pentru că aglomerează. Am discutat cu el și i-am spus că mașina de școală respectă regulile de circulație. Noi avem obligația să repectăm toate indicatoarele, nu așa cum fac majoritatea participanților la trafic. L-am întrebat pe Ghingheș în ce metropolă europeană a văzut asemenea restricții și mi-a zis că la Focșani. Dar Focșaniul este punctul nostru de reper? Lucrurile s-au rezolvat oarecum. Rămâne să discutăm”, a precizat Petrică Bordeianu, președintele Federației Naționale a Formatorilor Auto, membru în comisia națională de experți pe domeniul rutier.

Deși lucrurile par că se așază pe un făgaș normal, ceva ne spune că nu totul va rămâne așa și că părerile diferite ale celor care vor fi implicați în rezolvarea acestor probleme ne vor mai oferi și alte ocazii de contre și implicit…un pic de circ.