Împreună cu Ana Cătăuță- deputat PSD Bacău, președintele Consiliului Județean, Valentin Ivancea a avut astăzi, la București, o întâlnire cu Alexandru Rafila – Ministrul Sănătății în cadrul căreia a fost prezentată situația clădirii „Spital Municipal” din Bacău.

Înființarea acestuia a fost aprobată prin HG nr. 470/26.05.2005, dar unitatea spitalicească nu a funcționat niciodată. Mai mult, spitalul a fost desființat în timpul guvernului Orban (2020), care a evidențiat că activitatea medicală în municipiul Bacău a fost asigurată, tot timpul, de Spitalul Județean de Urgență, în curtea căruia a fost deschis şantierul de la clădirea „Spital Municipal”.

Discuția cu ministrul Rafila a vizat degajarea unei soluții pentru intrarea în circuitul medical a acestui imobil, pornind de la legislația în vigoare şi de la exigențele medico-sanitare la ordinea zilei.

„Singura variantă viabilă, prin care putem finaliza integral lucrările la acest pavilion medical, este integrarea clădirii fostului Spital Municipal, aparținând Consiliului Local Bacău, cu Spitalul Județean de Urgență, într-o singură unitate sanitară care să funcționeze în conformitate cu studiul realizat de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București.

Am inițiat acest demers astfel încât serviciile medicale spitalicești la nivelul municipiului, respectiv județului, să fie prestate eficient atât din punctul de vedere al resurselor disponibile, cât și din punctul de vedere al capacității de răspuns.

În acest sens, am adresat Ministerului Sănătății solicitarea comună a Consiliului Județean și a Municipiului Bacău în vederea avizării unei noi structuri organizatorice, rezultată prin complementarizarea clădirii fostului Spital Municipal cu Spitalul Județean de Urgență, cel mai important spital din județ”, a declarat Valentin Ivancea.

La finalizarea construcției sale, clădirea fostului Spital Municipal trebuie să intre în totalitate în circuitul medical, astfel încât să se poată extinde capacitatea de tratare pentru pacienți și implicit, să îmbunătățim condițiile în care se desfășoară serviciile sanitare. Pentru o mai bună funcționalitate, se urmărește relocarea unor secții în noua clădire și reorganizarea spațiilor astfel eliberate din cadrul SJU Bacău.

În cadrul activităţilor desfăşurate, în weekend-ul trecut, de către poliţiştii rutieri, au fost aplicate 468 sancţiuni contravenţionale. De asemenea, polițiștii au reținut 43 de permise de conducere, au retras 35 certificate de înmatriculare şi au constatat 13 infracţiuni.

În perioada 18-20 februarie a.c., poliţiştii rutieri au acţionat pe drumurile publice din judeţ pentru siguranţa traficului rutier.

Acțiunea a avut ca scop combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere cu victime omenești, viteza neadaptată la condițiile de drum, indisciplina pietonală şi neacordarea priorităţii pietonilor şi autovehiculelor, dar şi combaterea consumului de alcool în rândul conducătorilor auto.

În cadrul activităţilor desfăşurate, polițiștii rutieri au constatat 13 infracțiuni, din care 6 la regimul rutier. Totodată, polițiștii au reținut 43 de permise de conducere din care 23 de permise de conducere șoferilor care au încălcat viteza legală admisă pe anumite sectoare de drum și au reținut 35 certificate de înmatriculare. De asemenea, pentru neregulile constatate în trafic, au aplicat 468 contravenții, din care 119 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate pentru abateri de la regimul legal de viteză.

Chiar dacă se anunță relaxarea măsurilor restrictive legate de pandemia cu virusul Sars-CoV-2, la începutul acestei luni, Inspecția Muncii a demarat o amplă ”Acțiune de control privind prevenirea expunerii lucrătorilor la riscul de infectare cu noul coronavirus”. Campania care se va desfășura pe tot parcursul acestui an are ca obiectiv monitorizarea respectării prevederilor legale privind prevenirea riscurilor profesionale care pot fi determinate de expunerea lucrătorilor la agenți biologici, în special la virusul Sars-CoV-2, precum și a măsurilor de protecție a salariaților din întreprinderi.

La nivelul județului, acțiunea va fi derulată de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău. Inspectorii acesteia vor urmări să-i conștientizeze pe angajatori cu privire la necesitatea respectării cerințelor legale din domeniul sănătății și securității în muncă, dar și să vadă ce activități de prevenire și protecție desfășoară agenții economici, activități care să vizeze concret riscurile profesionale rezultate ori care pot să rezulte din expunerea lucrătorilor la agentul biologic coronavirus, în timpul lucrului.

Dar o asemenea campanie a dus ITM-ul și până acum, de când a izbucnit pandemia. Numai luna trecută inspectorii ITM au efectuat 69 controale la tot atâția angajatori, din care 14 au fost întreprinse împreună cu alte instituții. Pe parcursul acestor controale au fost depistate 56 deficiențe. Inspectorii ITM au constatat că în unele unități economice salariații nu aveau ori nu purtau corespunzător masca de protecție ori nu se asigura triajul observator, la intrarea în societate.

În alte unități nu era desemnată o persoană care să verifice temperatura și să realizeze triajul epidemiologic, nu fusese revizuită evaluarea factorilor de risc în contextul pandemiei ori nu fuseseră afișate la loc vizibil măsurile cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul Sars-CoV-2. Prin urmare, inspectorii ITM au aplicat 2 amenzi în valoare totală de 2.000 lei și au dat nu mai puțin de 54 avertismente.

Din vară, călătoriile cu trenul ar putea fi mai scumpe. Asta după ce compania CFR Călători a solicitat ministerului tutelar creșterea tarifelor de călătorie, nemajorate încă din anul 2013. Deocamdată, nu se știe cu cât va crește prețul biletelor de tren.

Cererea vine după anunțarea bugetului CFR Călători pe acest an, în care sunt cuprinse compensări cu 40 % mai mici față de cât se solicitase. Precizăm că, pentru primul trimestru al acestui an, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat în valoare de 210 milioane lei (circa 43,6 milioane de euro), în scopul compensării pierderilor suferite în pandemia de COVID-19. Reamintim că, și înainte de pandemie, societatea națională de cale ferată înregistra pierderi semnificative în exploatare, atât ca urmare a subfinanțării cronice, cât și a deciziilor manageriale proaste, luate de-a lungul anilor, unele părând că favorizează concurenții din piață. „Veniturile din serviciile prestate, respectiv veniturile din transportul feroviar public de călători, vor crește în anul 2022, cu 12,70%, urmare a creșterii volumului de activitate. (…) Realizarea veniturilor bugetate este posibilă doar în cazul în care se va aproba majorarea tarifelor, începând cu data de 1 iulie 2022, deoarece, din anul 2013, nu au mai fost operate majorări de tarif, la călătoria pe calea ferată”, se arată în proiectul de aprobare a bugetului pe anul 2022 al SN „CFR – Călători”. Deocamdată, nu este precizat și procentul de creștere a prețului biletelor de tren. Cert este că, la scumpirea din 2013, aplicată diferențiat, în funcție de lungimea curselor, cea mai mare creștere a fost de 10%. Ministerul Transporturilor va decide procentul de creștere a prețului biletelor de tren.

Scumpirea energiei, unul dintre motivele scumpirii

Măsura scumpirii călătoriilor cu trenul are la bază inclusiv cheltuielile cu energia electrică folosită la tracțiunea garniturilor, în creștere cu peste 200%, în condițiile în care Societatea Comercială «Electrificare CFR» SA, singurul furnizor de energie electrică pentru domeniul feroviar, a comunicat, oficial, că prețul la acest serviciu va crește, în anul 2022, cu 198%, respectiv de la 532,99 lei/MWh la 1.055,46 lei/MWh”. Potrivit datelor din proiectul de act normativ, se vor majora și cheltuielile cu reparațiile și întreținerea, „creștere datorată necesității efectuării unor reparații la materialul rulant motor, având în vedere, atât vechimea acestuia cât și asigurarea condițiilor de calitate, regularitate și siguranță a circulației pe calea ferată”.

Sute de vehicule din parcul CFR, depășite fizic

Specialiștii în domeniu spun că ajutorul de stat, aprobat de către Comisia Europeană pentru compensarea pierderilor suferite de CFR din cauza pandemiei, ar trebui folosit pentru achiziționarea de material rulant, în condițiile în care vagoanele sunt vechi, locomotivele se defectează frecvent, iar automotoarele sunt depășite moral și fizic (multe de tip Malaxa, fabricate în anii ’40). De altfel, acest lucru a fost semnalat, de ani de zile, și de sindicate, îngrijorate de condițiile de insecuritate în care sunt nevoiți să-și desfășoare activitatea angajații CFR. Potrivit statisticilor, 600 de vehicule din parcul CFR au termenul de scadență depășit.

O nouă sărbătoare în cinematografia românească se anunţă în perioada 5-6 martie, la Buhuşi, acolo unde regizoarea Elisabeta Bostan va fi sărbătorită pentru întreaga activitate, chiar în oraşul natal. Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei ARTIS, organizator al festivalului, CineCopilăria va aduce la Casa de Cultură Buhuşi, care poartă numele reputatei regizoare, un program de proiecţii de film, expoziţii de fotografie, lansări de carte şi întâlniri cinematografice. Cu această ocazie Elisabeta Bostan va fi numită cetăţean de onoare al oraşului. Printre primele nume deja confirmate la festival se numără apropiaţi şi personalităţi marcante ale cinematografiei, cu care Elisabeta Bostan a colaborat de-a lungul anilor: Izabela Bostan, Manuela Hărăbor, George Mihăiţă, Ileana Popovici, Laurenţiu Damian, Bianca Brad, Mircea Diaconu şi Medeea Marinescu, care va avea o intervenţie online.

Veronica la 50 de ani

Festivalul de la Buhuși marchează şi 50 de ani de la lansarea celui mai îndrăgit film pentru copii, Veronica, producție care va avea la Casa de Cultură din Buhuşi o proiecţie specială, moment în care spectatorii se vor întâlni cu o parte dintre cei care au dat viaţă personajelor. „Cei mici, alături de părinţi şi de toţi cei care iubesc producţiile renumitei regizoare, sunt aşteptaţi şi la proiecţiile filmelor Campioana, Mama, Zâmbet de soare şi Promisiuni”, se arată într-un comunicat de presă.

De asemenea, în cadrul festivalului va putea fi urmărit şi un interviu video în exclusivitate cu regizoarea, realizat la începutul acestui an de Andrei Giurgia, în calitate de director al festivalului CineCopilăria: „Ne bucurăm că (re)trăim CineCopilăria chiar aici, la Buhuşi, acasă la doamna Elisabeta Bostan. Am crescut cu filmele dumneaei, producţii care au bucurat generaţii şi generaţii, iar acum îi dedicăm un film-festival. Pentru astfel de evenimente este important ca autorităţile să sprijine cultura şi festivalurile. La Buhuşi, am găsit deschidere şi, mai mult decât atât, o recunoaştere a valorilor. Ne place să ne gândim la marile noastre personalităţi din film cât sunt încă lângă noi, cât le putem mulţumi în faţă şi le putem răsplăti munca de-o viaţă”, precizează Andrei Giurgia, coordonatorul proiectului care a subliniat că s-a muncit mult la aceste proiect, care a fost întârziat şi de pandemie.

Printre organizatori se numără şi Primăria Buhuşi, dar şi Casa de Cultură a oraşului în care s-a născut iubita regizoare de filme pentru copii. „O vorbă înţeleaptă spune aşa: «Cine nu-şi cunoaşte trecutul, nu are viitor»! Datoria noastră este să ne cunoaştem trecutul, să ne respectăm valorile şi să le promovăm. Doamnei Elisabeta Bostan, fiică a oraşului Buhuşi, îi suntem recunoscători pentru întreaga creaţie şi pentru dragostea faţă de sufletele gingaşe şi pure ale copiilor. Să nu uităm: cu toţii rămânem copii, indiferent de vârstă, ne bucurăm şi ne emoţionăm în faţa lucrurilor frumoase. Vă mulţumim, doamna Elisabeta Bostan, pentru că existaţi, suntem onoraţi pentru că v-aţi născut pe aceste meleaguri şi vă iubim”, spune Vasile Zaharia, primarul oraşului Buhuşi.

Programul complet al festivalului va fi anunţat pe site-ul www.elisabetabostan.ro şi pagina de facebook CineCopilăria. Intrarea la eveniment va fi liberă, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

În comuna Oituz din județul Bacău tronează impunător și zvelt, Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial, monument istoric comemorativ al militarilor români din arma cavaleriei, ridicat pe Dealul Coșna din arealul Pasului Oituz, acolo unde Armata Română a purtat cea de-A Treia Bătălie de la Oituz (26 iuie/8 august – 9/22 august 1917), definitorie pentru întreaga soartă a războiului.

Ideea de comemorare și eternizare a eroismului ostașilor români a aparținut generalului Mihail Schina, pe vremea când era comandant al Diviziei I Cavalerie, care a luat inițiativa strângerii de fonduri, mai apoi continuată de generalul Romulus Scărișoreanu, sub deviza ,,Fondul Oituz”. Astfel, până în anul 1923 s-a reușit strângerea a 300.000 lei, sumă considerată suficientă pentru construirea monumentului. Cu timpul s-au strâns, în total, 460.000 lei, din donații și depuneri ale ofițerilor din cavalerie, dar și din partea familiilor soldaților căzuți pe aceste locuri, iar prin bunăvoința Elenei Grigorescu, soţia fostului general Eremia Grigorescu (comandantul Armatei I a României în luptele de la Mărăşeşti), a fost donat locul pe care s-a clădit monumentul, acestei binefaceri adăugându-i-se o contribuţie şi de alte materiale precum „piatră, pietriş, nisip etc., toate fără nici o plată”. A fost organizat și un concurs de proiecte, la finalul căruia, câștig de cauză a avut sculptorul Vasile Ionescu-Varo. Inaugurarea monumentului trebuia să aibă loc în anul 1925, dată la care artistul îl şi finalizează, dar, din cauze obiective, manifestarea s-a amânat până în anul 1931, când, la propunerea regelui Carol al II-lea, serbarea s-a decis „în mare grabă” pentru 19 septembrie 1931, după tergiversări succesive (14 iunie, 15 august, 6 septembrie).

Monumentul, ridicat sub oblăduirea Societăţii ,,Cultul Eroilor” este sub forma unui obelisc din piatră, înalt de 5 m, aşezat pe un postament din beton şi blocuri de piatră. Obeliscul este placat cu marmură şi încadrat de două statui din bronz (în stânga un cavalerist descălecat şi în poziţie de atac, în dreapta un cal). În vârful obeliscului a fost amplasat un vultur din bronz cu aripile desfăcute, iar la bază se află un scut heraldic cu stema României Mari, tot din bronz.

La inaugurarea monumentului, acesta avea în partea superioară un medalion din bronz cu portretul regelui Ferdinand şi al reginei Maria, între acest medalion şi stemă fusese inscripţionat pe o placă de marmură textul: ,,În amintirea eroilor Diviziei 1 Cavalerie, Regimentele 10, 4, 5, 9, Roşiori, 3 Călăraşi şi 1 Cavalerie pe jos, Companiile 1 şi 2 Ciclişti, Divizionul 1 Artilerie călăreaţă, căzuţi în timpul războiului pentru întregirea neamului 1916-1919”, iar la bază fusese amplasat un aranjament format din ramuri cu frunze de stejar şi arme. De asemenea, pe latura din dreapta monumentului fuseseră inscripţionate localităţile mai importante pe unde luptase Divizia 1 Cavalerie. Între timp, atât medalionul, cât şi inscripţia respectiv aranjamentul de la baza monumentului au dispărut, în condiţiile în care monumentul a fost profanat de câteva ori.

În anul 2010, cu ocazia împlinirii a 600 ani de la atestarea documentară a comunei Oituz, monumentul a fost restaurat în totalitate, iar pentru pelerini au fost construite 106 trepte care facilitează accesul.

La inaugurarea din 19 septembrie 1931, încă de la primele ore ale dimineții (ora 5.00), au sosit în gara de la Onești trenurile regale și ministeriale. Regele Carol al II-lea, îmbrăcat într-o ținută de artilerist și însoțit de regina Maria și de Mihai, Marele Voievod de Alba-Iulia, au fost întâmpinați de mareşalul Alexandru Averescu, fostul comandant al Armatei a II-a în timpul luptelor de la Oituz, de generalul Ştefănescu Amza, ministrul Armatei și de primarul Oneştiului, Pelin, care le-a oferit familiei regale, tradiţionala pâine şi sare. Mulțimea adunată puhoi de prin satele din împrejurimi a însoțit cortegiul regal până în Grozești (Oituz), la platoul unde se înălța monumentul și unde se aflau numeroase personalități militare și reprezentanți ai autorităților locale și județene, delegații din întreaga țară.

S-au rostit atunci, cuvinte înălțătoare, emoționante, ultimul discurs fiind cel al regelui: ,,Monumentul eroilor este o amintire a gloriei Diviziei I Cavalerie şi nu este altceva decât un altar ridicat în amintirea zilelor de glorie ale oştirii noastre. Această piatră va arăta generaţiilor viitoare, că pe aceste locuri cavaleria a ştiut în zile grele să lupte cot la cot cu aceeaşi vitejie şi aceeaşi pricepere ca şi infanteria. Paginile ce le-a scris Divizia I Cavalerie în întregirea neamului sunt pagini nemuritoare. Acest monument este ridicat aici la gura Oituzului pentru întregirea neamului românesc, el înseamnă piatra de rezistenţă a neamului nostru, care a învins împotriva tuturor dificultăţilor, fie ele morale sau materiale. Pentru mine, acest loc rămâne un simbol al neamului nostru, simbolul dârzeniei româneşti. Neamul nostru va şti să reziste întotdeauna şi să biruie. Acele sute de mii de morţi, care au căzut pentru întregirea unui singur gând, sub acelaşi drapel şi aceeaşi coroană, trebuie să fie veşnic în mintea noastră. Să se ştie că nimeni nu va putea să spargă vreodată fie aci, fie aiurea, ceea ce ei au înfăptuit. Cu acest gând, ridicăm prinosul nostru pentru aceia care au ştiut să rămână veşnic pilda generaţiilor ce vor veni”.

În acea atmosferă de sărbătoare și omagiere, regele Carol al II-lea a decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” pe sculptorul Vasile Ionescu-Varo, autorul monumentului.

Mulțumim pe această cale dlui col. (r.) Dumitru Roman, redactor-şef al revistei ,,România Eroică”, pentru sprijinul acordat publicării acestui material, ca și acceptului dat la publicarea, în premieră, a fotografiilor de la inaugurarea monumentului de la Oituz din anul 1931.

Explicații: Fotografiile 17 – 25 sunt de la inaugurarea din 1931; În fotografia nr. 20 se află marele istoric Nicolae Iorga (pe atunci prim-ministru) și Elena Grigorescu, soția generalului Eremia Grigorescu; Fotografia nr. 24: Mareşalul Alexandru Averescu (în centru), având în dreapta sa pe g-ral. Schina, g-ral. Manu, sculptorul Ionescu-Varo (autorul monumentului), iar în stânga pe g-ral. Moruzzi – inspectorul general al Cavaleriei, g-ral. Ilasievici – mareşalul Palatului, primul-ministru Nicolae Iorga, g-ral. Prodan ş.a.

Surse text și foto: Revista ,,România Eroică” nr. 3-4 (40-41) – Serie nouă 2010, (pp. 9-17 – ,,Monumentul Cavaleriștilor”, articol de Valeria Bălescu, https://ziarullumina.ro/societate/historica/oituz-1917-pe-aici-nu-se-trece-125424.html

Romulus-Dan BUSNEA