Nu mai putin de trei mașini de intervenție si 18 pompieri intervin, în aceste momente, în satul Vladnic din comuna Parincea, unde a izbucnit un incendiu.

Inițial, la fața locului au fost trimise doua autospeciale cu apă și spuma, cu 11 pompieri, precum și o ambulanță SMURD.

Ulterior, a mai fost trimisă o autospecială cu șapte pompieri.

Poliţiştii băcăuani au scos radarele pe drumurile publice din judeţ, pentru depistarea celor care depășesc viteza legală. S-au folosit echipamentele video de supraveghere a traficului rutier și de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor instalate pe autospeciale și cinemometrul portabil model TruCAM.

La data de 20 martie a.c., polițiștii rutieri, sprijiniți de efective de ordine publică, au acționat, pe drumurile publice din judeţ pentru depistarea și sancționarea conducătorilor auto care încalcă limita legală de viteză.

În urma activităților din teren, polițiștii au aplicat 250 de sancțiuni contravenționale, din care 125 pentru depășirea limitelor legale de viteză.

De asemenea, polițiștii au reținut 46 de permise de conducere, din care 22 pentru depășirea limitei legale de viteză cu peste 50 de km/h.

Polițiștii au depistat 4 conducători auto și i-au sancționat contravențional cu amendă în valoare 580 de lei fiecare, pentru conducere agresivă. Totodată, li s-au reținut permisele de conducere pentru o perioadă de 30 de zile.

Pentru prevenirea evenimentelor negative, polițiștii de la rutieră vă reamintesc:

Respectaţi limita legală de viteză pentru fiecare segment de drum!

Manifesteaţi prudență sporită la volan, adaptaţi viteza de deplasare condiţiilor de drum, măriţi distanța în mers și nu vă angajaţi în efectuarea unor manevre riscante în trafic!

În categoria evenimentelor negative sunt incluse, atât deplasarea cu viteză peste limita legală, cât şi neadaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de trafic, la cele meteo sau la starea părţii carosabile.

Un șofer care a parcat mașina fix în zona străzii Miron Costin a fost identificat de către polițiștii locali din cadrul Biroului Siguranță Rutieră, în cauză fiind dispusă măsura de sancționare contravențională conform H.C.L nr. 295 /2021.

De asemenea, s-a luat legătura cu Societatea de Servicii Publice Municipale Bacău, care a trimis la fața locului lucrători pentru evaluarea și remedierea eventualelor pagube.

„Rugăm pe această cale cetățenii, care constată abateri similare, să apeleze cu încredere Poliția Locală a Municipiului Bacău la numărul de telefon ☎️0234/986, în vederea unei intervenții operative din partea colegilor noștri”, se arată într-un comunicat al Poliției locale Bacău.

Agent şef de poliție Gherasim Iustina face parte din colectivul Poliţiei mun. Moineşti, Biroul Ordine Publică, Compartiment Proximitate.

A absolvit Universitatea Transilvania din Braşov, Colegiul de Filologie, secţia Bibliologie- Muzeologie, promoţia 2003 şi Specializare – Drept, promoţia 2014, fiind încadrată în poliție în ianuarie 2007.

În timpul carierei sale, încă de la încadrare, s-a preocupat în permanenţă de pregătirea profesională continuă, urmărind obţinerea indicatorilor de performanţă stabiliţi de către eşaloanele superioare.

A realizat mai multe proiecte educaţionale cu impact în comunitatea moineşteană unde s-a urmărit o colaborare mai strânsă între Poliţie şi societatea civilă.

Pictura s-a cuibărit în viaţa colegei noastre pe timpul când lucra la Muzeul George Enescu când a interacţionat cu pictori şi artişti plastici pe care îi găzduia la studiu de culoare în cadrul unor proiecte organizate de Ministerul Culturii.

,, Sunt autodidact şi vreau doar să mă exprim într-o furtună de straturi colorate. Un stil personal vine împreună cu tehnica, mediul şi subiectul care tinde să se dezvolte în mod natural în timp. Pictura este emoţie şi trebuie privită cu sufletul, a declarat Iustina.
Pictează mai serios de aproximativ 6 ani, iar în fiecare lucrare se află expresia unei emoţii, a unei trăiri interioare.

Destinatarii tablourilor dăruite de către agentul şef de poliție Gherasim Iustina poartă în casă o bucăţică din sufletul ei. Este pasionată mai mult de figura umană, iar sub fastul regiei se simte substanţa nativă.

Statul încurajează creșterea porcilor din rasele Mangalița și Bazna, acordând un sprijin de 1.200 lei/scroafă/an. Se urmărește creșterea efectivelor de scroafe de reproducție din aceste rase extrem de valoroase. Carnea provenită la Mangalița sau Bazna, nu are colesterol, conține mult omega 3, exact ca somonul, fiind mult mai sănătoasă și mai gustoasă.

Guvernanții insistă să promoveze rasele de porci considerate extrem de valoroase, Bazna și Mangalița. Astfel, pentru anul 2022, crescătorii de animale vor fi spijiniți cu câte 1.200 lei/scroafă/an. Pentru a primi acești bani, fermierii trebuie să comercializeze minimum 4 purcei/ cap de scroafă/an, la o greutate de minimum 8 kg/cap. În acest sens, vor fi alocați 640.000 lei, de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și care se încadrează în valoarea totală estimată pentru perioada 2020 – 2022, de 4 milioane lei. Trebuie știut că valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii şi în cele două exerciții financiare precedente, adică 2020, 2021 și 2022.

Mangalița, plus valoare pentru fermieri

Prin această măsură, se dorește încurajarea fermierilor din sectorul zootehnic să contribuie la creșterea efectivelor de scroafe de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, și, implicit, creșterea producției de carne de porc din rasele românești. Astfel, prin asigurarea necesarului de carne provenit de la rasele românești pentru sectorul de procesare, se urmărește inclusiv aducerea de plus valoare produselor realizate de fermierii autohtoni, având în vedere bine cunoscutele calitățile pe care le are carnea provenită de la aceste rase. „Deocamdată, în județul Bacău, nu sunt înregistrați crescători de scroafe cu certificat de origine și performanță din  rasele Bazna și Mangalița, care doresc să se înscrie în acest program. De asemenea, precizăm că nici abatoarele autorizate din județ  nu doresc înscrierea în program”, spun reprezentanții Direcției Agricole Bacău.

Un Porsche al porcilor

În schimb, sunt câteva zeci de crescători individuali care au achiziționat exemplare din zona Ardealului, mai ales din rasa Mangalița, în scopul creșterii pentru consumul familial. Pe de altă parte, întrucât sunt puțini crescători de Mangalița, această rasă e tot mai greu de găsit de băcăuanii care preferă carnea mai sănătoasă, fiind dispuși să plătească un preț mai mare decât în cazul porcilor obișnuiți, pe principiul că iau acasă un Porsche al porcilor și nu o Dacia. La un moment dat, carnea de Mangalița ajunsese să fie de 2 ori mai scumpă decât carnea de porc obișnuit. Porcul Mangalita este o rasa mica spre medie. La vârsta de un an, greutatea porcului Mangalița este de  70 – 80 kilograme, la 2 ani ajunge la 80 – 100 kg, putând ajunge și la 200 – 300 kilograme, când depășește această vârstă. Porcii Mangalița sunt hrăniți, în general, cu un amestec de iarbă cu cartofi sau dovleci. „Mănâncă multă lucernă. Le mai dau și resturi de mâncare, fructe din livada mea, porumb ș.a. Ei nu prea strică mâncarea, ca cei din rasele obișnuite, mănâncă cam tot. În schimb, cresc mai greu față de Marele alb”, aflăm de la un tânăr fermier din Cleja.

Câteva detalii despre cele două rase

Mangalița a apărut în urma combinării cu porcul mistreț a raselor ungurești Bakonyi și Szalontai, cunoscută pentru producția de grăsime, având cinci varietăți: blondă, roșie, neagră, cu abdomen de rândunică și bariș. Este ușor de recunscut tocmai datorită faptului că are mult păr (de culoare neagră sau roșie, dar adesea blondă), ceea ce îl face să semene cu o oaie. Mangalița trebuie crescută în spații semideschise, aceșto porci fiind mai rezistenți la boli și la condițiile climatice mai puțin favorabile. În plus, nu sunt pretențioși la hrană, randamentul la sacrificare fiind de 75-85%. Animalele ajung, de obicei, la greutatea de sacrificare la vârsta de 12 luni, iar principalul produs obținut din acestea sunt cârnații, dar și untura de Mangalița. Mangalița (care înseamnă „porc cu multă untură”) este una dintre cele mai apreciate specii de porci din întreaga Europa, grație cărnii gustoase și sănătoase, fiind denumit și porcul – somon sau porcul cu blană. Și asta pentru că, printre altele, carnea provenită de la acești porci nu are colesterol, conține mult omega 3, exact ca somonul, are mai multe vitamine și un profil lipidic bun pentru sănătate (poate fi consumată și de persoanele care suferă de boli cardiovasculare sau de diabet), iar grăsimea, spun fermierii, nu este așa de «grea», chiar dacă o consumi seara, de exemplu. Porcii Mangalița au un procent de acizi grași nesaturați ce ajunge la 70%, procent similar cu cel conținut de somon sau uleiul de măsline. Nutriţioniştii susţin, însă, că beneficiile sunt uşor exagerate de crescători.

Nu trebuie uitat nici porcul din Rasa Bazna, având, după unii, cea mai gustoasă carne de porc (apreciată mai ales de cunoscătorii care pot face diferenţa gustului), întrucât este perselată si marmorată, având frăgezime, suculenţă şi aromă consistentă. Porcul Bazna conţine grăsimi (lipide) cu densitate mică şi cu capacitate mică de reţinere a apei, determinând un conținut redus de colesterol rău, în avantajul colesterolului bun. Și porcul Bazna este uşor de crescut, consumând porumb sau alte cereale (grâu, orz), cu o capacitate de a se dezvolta excelent fără a primi concentrat. Suportă bine atât căldura cât și frigul, porcul Bazna adaptându-se la orice condiții. Motiv pentru care este căutat de ţarani si de ciobani, putând fi crescut la stână, în grajd, coteţ, curte, etc. Specialiștii recomandă prudență la achiziționarea porcilor negri care au şaua (dunga) albă (specific rasei Bazna), întrucât se aseamănă cu cei din rasele Hampshire, Wessex, Essex, Schelschwein, Sfaben-Hall sau metişeii acestora.

Ca în fiecare an, România trece la ora de vară în ultimul weekend din luna martie, ceea ce înseamnă în noaptea de 26 spre 27 martie. Atunci, ceasurile se dau înainte cu o oră, ceea ce înseamnă că ora 3.00 devine ora 4.00, adică dormim mai puţin.

Astfel, 27 martie devine cea mai scurtă zi a anului, având doar 23 de ore. Diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore, față de două ore când e ora de iarnă. Odată cu introducerea orei de vară, oamenii se vor bucura mai mult de lumina naturală a Soarelui. Ora de vară rămâne valabilă până în ultimul weekend din luna octombrie.

Ora de vară în istorie

Folosirea orei de vară este atribuită lui George Vernon Hudson, un entomolog neozeelandez, care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895. Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia. Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

În România, schimbarea orei de vară a fost introdusă prima dată în anul 1932. La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

După aproape trei luni de la numirea în funcție, prefectul județului, Lucian Bogdănel, a acordat un interviu cotidianului Deșteptarea. Am discutat subiectele majore ale zilei, de la criza apei  pâna la criza umanitară a refugiatilor din Ucraina, costurile energiei, PNRR și goana după benzină și ulei a populației.

 Reporter: Înainte de conflictul militar din Ucraina și criza umanitară a refugiaților, Bacăul a avut parte de o altă criză, cea a apei, o problemă cu care municipiul de reședință se confruntă, cu regularitate, de câțiva ani încoace. În ce situație ne aflăm pe „frontul” apei? 

Lucian Bogdănel: Am trecut, cu repeziciune, dintr-o criză în alta: de la lipsa apei timp de o săptămână în mun. Bacău, cea mai mare aglomerare urbană din județ, la gestionarea afluxului de imigranți ucraineni, strămutați în județele din estul României din cauza conflictului militar din țara vecină. Criza umanitară de proporții și conflictul armat au făcut ca problema apei să treacă în plan secund, însă ea nu e mai puțin importantă pentru comunitatea băcăuană. Aș spune că dimpotrivă.

În ce situație ne aflăm? În situația în care proprietarul conductei de aducțiune Valea Uzului – Grigoreni, în speță UAT Municipiul Bacău, fuge de responsabilitățile ce decurg din această calitate, în principal de punerea în siguranță a conductei, așa cum a dispus Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) prin Hotărârea nr. 13 din 6 februarie 2022.

CJSU a stabilit mai multe măsuri atât în sarcina UAT Municipiul Bacău, cât și a operatorului CRAB SA & ADIB, impunând inclusiv un calendar clar de implementare a acestora, dată fiind urgența necesității de punere în siguranță a conductei. Asta, cu atât mai mult cu cât ADIB, asociație din care municipiul Bacău este parte, a elaborat și documentația tehnică aferentă punerii în siguranță a conductei. În loc să dea curs, cu promptitudine, măsurii de punere în siguranță a conductei, conducerea Primăriei Bacău a adoptat o conduită imatură, căutând – în mod repetat – să paseze responsabilitatea în sarcina altora. Am văzut că au apărut în spațiul public tot felul de adrese, hârtii fără nicio valoare raportate la calitatea de proprietar al conductei de care UAT Municipiul Bacău sub nicio formă nu se poate deroba.

Practic, vorbim de un proprietar care refuză să-și asume răspunderea…

Constatăm o lipsă de maturitate la nivelul conducerii Primăriei, unde este nevoie de mai multă chibzuință, întrucât problema apei și punerea în siguranță a conductei de aducțiune nu se pot rezolva cu postări, filmări sau lozinci prăfuite. E o abordare puerilă, complet lipsită de substanță. Cei care cred că prin astfel de puneri în scenă se „scot” în fața băcăuanilor se înșală amarnic, iar timpul va dovedi asta.

Ca să fiu și mai ușor de înțeles, voi recurge la o analogie – o comparație cu sistemul public de termoficare al municipiului Bacău. Se știe că intervențiile la avarii sunt asigurate de operatorul Thermoenergy, care are în administrare sistemul și rețeaua de termoficare aferentă lui. Thermoenergy repară, face mentenanță, remediază avarii etc. Însă investițiile în sistemul de termoficare, modernizarea sau reabilitarea conductelor, extinderea sistemului etc. – toate sunt finanțate și realizate de proprietarul sistemului, adică de UAT Municipiul Bacău.

Similar se întâmplă și cu sistemul de utilități al Bacăului: operatorul CRAB are doar în administrare rețelele și alimentarea cu apă, iar investițiile sunt finanțate și realizate de proprietar, la inițiativa acestuia, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Local Bacău.

Analogia poate continua: doar municipiul Bacău și locuitorii săi beneficiază de căldura dată de sistemul de termoficare; la fel și cu apa furnizată prin conducta de aducțiune menționată, de care doar locuitorii orașului beneficiază. Pe cale de consecință, și aici tind să vă dau dreptate, doar reaua credință mai poate explica de ce Primăria Bacău strălucește prin inacțiune în privința punerii în siguranță a aducțiunii. La termoficare se poate, dar în cazul apei nu. Eu sunt decis să merg până la capăt.

Unde este acest capăt?

Fără îndoială, dacă fuga de responsabilitate și neimplicarea Primăriei vor continua, ne îndreptăm către atragerea răspunderii penale a celor care, nesocotind obligațiile legale și HCJSU 13/2022, nu fac nimic pentru a consolida conducta și a o pune în siguranță, astfel încât alimentarea cu apă a municipiului Bacău, adică a celor 150.000 de locuitori, să nu mai aibă de suferit în viitor. Nu mai vorbesc de companii private, instituții, spitale, școli etc.

Subliniez că inclusiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a atras atenția că UAT Municipiul Bacău este proprietarul acestei conducte și că, în calitate de proprietar, trebuie să facă toate demersurile legale pentru recuperarea costurilor de la cei care au pus în operă o conductă cu deficiențe și neconformități. Până la această oră, n-am auzit de nicio acțiune în acest sens din partea Primăriei, deși eram „amenințați” pe Facebook cu plângeri iminente, sesizări și tot felul de alte litigii.

„Dacă fuga de responsabilitate și neimplicarea Primăriei vor continua, ne îndreptăm către atragerea răspunderii penale a celor care, nesocotind obligațiile legale și HCJSU 13/2022, nu fac nimic pentru a consolida conducta și a o pune în siguranță”

Să revenim la criza umanitară. Este Bacăul pregătit pentru un posibil aflux de imigranți ucraineni fugiți din calea războiului?

Am fost și suntem pregătiți pentru orice scenariu. De altfel, încă din 27 februarie am instituit la nivelul județului un număr unic de telefon, precum și un punct central de primire a ajutoarelor umanitare, în incinta unui pavilion de la Centrul de Afaceri. De asemenea, în 28 februarie am adus la aceeași masă organizațiile și asociațiile umanitare din Bacău, am constituit celula de coordonare a societății civile și am publicat lista cu spațiile de cazare existente în județ. Această listă e actualizată în permanență.

La Centrul Județean de Conducere și Coordonare a Intervenției s-a constituit o bază de date cu traducători din ucraineană/rusă, care au lucrat la foc continuu în ultimele săptămâni.

Una peste alta, efortul de coordonare a dat – cred eu – roadele scontate: am avut inclusiv un transport umanitar care a dus bunuri din Bacău la Cernăuți, utilizând un coridor umanitar. Alt transport este în pregătire.

Acționăm articulat, congruent, în baza ordinelor și hotărârilor emise de Guvern, de ministerele de linie cu responsabilități în gestionarea crizei umanitare, precum și de Departamentul pentru Situații de Urgență. Atât ISU, cât și celelalte instituții implicate au arătat reziliență și determinare. Însă două lucruri mi-au atras atenția în mod particular: mobilizarea exemplară a cetățenilor care – cu mic, cu mare – au făcut donații și implicarea organizațiilor umanitare, mereu la înălțime atunci când nevoia o cere. Mi-ar plăcea să vedem reproduse empatia și altruismul dovedite în ultimele săptămâni și în relațiile dintre compatrioți. A venit dureroasa criză din Ucraina și am realizat, cu toții, că trebuie și putem fi oameni unii cu alții.

„Mi-ar plăcea să vedem reproduse empatia și altruismul dovedite în ultimele săptămâni și în relațiile dintre compatrioți. A venit dureroasa criză din Ucraina și am realizat, cu toții, că trebuie și putem fi oameni unii cu alții.”

Am avut o iarnă blândă, scutită de ger și de consumuri mari de gaz. În același timp, problema facturilor și a costului energiei rămâne una sensibilă, pe care Guvernul caută să o soluționeze. S-a vorbit de plafonarea până în 2023 a tarifelor… Ce soluție se întrevede?

Răul a fost făcut anul trecut când, în fosta guvernare PNL-USR, niște miniștri și parlamentari luați de val de la USR ne-au anunțat că liberalizarea pieței energiei și a tarifelor va conduce la facturi mai mici pentru toți românii.

Astăzi, suportăm cu toții consecințele acestei nesăbuințe, pentru că despre nesăbuință este vorba. Mai ales că nici conjunctura nu ne ajută foarte mult – energia a devenit o armă geopolitică și produce victime colaterale.

Plafonarea anunțată de Executiv cu începere de la 1 aprilie este mai mult decât necesară, fiind susținută de la bun început de Partidul Social Democrat prin miniștrii săi de resort. Dar e clar că trebuie să ne gândim și la ce va fi după 2023. Contextul pe care l-am evocat, precum și urmările conflictului din Ucraina, care se vor face resimțite abia de-acum încolo, cer o soluție și mai robustă, poate – de ce nu? – reglementarea transparentă a pieței energiei, un domeniu de importanță strategică unde nu mai e loc de echivoc și unde mai pot apărea, indiscutabil, noi crize de felul celei de acum.

Să nu uităm, de pildă, că mecanismul european de redresare & reziliență și PNRR sunt fundamentate pe deziderate ca energia verde, protecția mediului și digitalizare, dar războiul din Ucraina ne retrimite în mină după cărbune, deci o aparentă schimbare de paradigmă la care trebuie să ne adaptăm din mers.

„Mecanismul european de redresare & reziliență și PNRR sunt fundamentate pe deziderate ca energia verde, protecția mediului și digitalizare, dar războiul din Ucraina ne retrimite în mină după cărbune”

A existat, în ultimele două săptămâni, un lanț de isterii, începând cu iodura de potasiu și benzina și terminând cu uleiul de gătit. Cum ieșim din spirala acestui gen de manipulare?

Este îngrijorătoare ideea că un banal filmuleț pe TikTok al unui conațional a putut întoarce pe dos o țară întreagă, așezând-o cu susul în jos și ducând la harababura fără de seamăn pe care am văzut-o cu toții. Anxietățile cetățenilor, îngrijorările lor sunt până la un punct justificate, dată fiind conjunctura despre care am vorbit. Însă a merge la benzinărie pentru a alimenta butoiul cu murături de 100 litri mi se pare deja prea mult. Instituțional, în ultimele aprox. două săptămâni s-a realizat o verificare de fond a tuturor operatorilor economici care gestionează benzinării și comercializează produse petroliere. S-au verificat în jur de 70 de benzinării în județul Bacău, aplicându-se măsuri contravenționale în cuantum de peste 80.000 lei pentru diverse nereguli identificate în cursul controalelor. Rămâne, totuși, acest semnal de alarmă al ușurinței cu care o bună parte din cetățeni se lasă influențați și atrași în astfel de isterii colective.

Care sunt obiectivele pe care le urmăriți din postura de reprezentant al Guvernului în teritoriu?

Sunt 3 paliere în această privință: vorbim despre infrastructura rutieră și dezvoltarea locală, investițiile în apa județului, precum și în creșterea rezilienței sistemului medical și a infrastructurii sanitare.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, am văzut progrese importante făcute pe Autostrada Moldovei, A7, care va uni Moldova de zona Capitalei, pe traseul Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani. Munca serioasă dusă la nivelul Ministerului Transporturilor unde Bacăul are, în persoana lui Gabriel Bunduc, un neobosit secretar de stat începe să dea roade – cele două sectoare din A7 care trec prin județul Bacău, respectiv Bacău – Focșani & Bacău – Pașcani vor fi scoase la licitație în această vară pentru contractarea execuției lucrărilor. O mențiune specială merită, cu asupra de măsură, colegii parlamentari ai PSD Bacău care, prin rotație, participă la ședințele de progres de la CNAIR, asigurându-se că proiectele de infrastructură ce vizează județul Bacău și regiunea Moldovei nu se împotmolesc.

Implementarea aplicației POIM, totalizând investiții de jumătate de miliard euro în sistemele de apă & utilități ale celor 41 de unități administrativ-teritoriale beneficiare este un pariu și o provocare, deopotrivă. Pentru asta am constituit și un Grup de lucru la nivelul Prefecturii, care reunește principalele instituții avizatoare și care va avea drept obiectiv netezirea asperităților birocratice în raport de lucrările ce vor fi realizate. Concret, pentru că vorbim de 20 de contracte de lucrări, pornind de la avize & autorizații și terminând cu sprijinul consecvent acordat operatorului CRAB și ADIB, Grupul de lucru se va activa ori de câte ori nevoia o va cere.

Ultimii 2 ani ne-au arătat că sistemul sanitar trebuie întărit, iar reziliența sa consolidată. Asta nu se poate face decât prin investiții, iar una dintre cele mai importante – pe care am evocat-o încă de la depunerea jurământului ca prefect – este finalizarea lucrărilor la clădirea „Spital Municipal” și integrarea acesteia, sub formatul unui pavilion municipal, în Spitalul Județean de Urgență Bacău. Este singura soluție pe care o avem la îndemână, alta nu există: Spitalul Municipal a fost desființat ca unitate medicală de guvernarea Orban, iar clădirea – odată finalizată – trebuie introdusă în circuitul medical local, având în vedere că SJU se află la nici 100 metri distanță.

Președintele Consiliului Județean, Valentin Ivancea, face deja o treabă excelentă la parterul clădirii Spital Municipal, unde lucrările au ajuns la peste 55% grad fizic de implementare.

În conformitate cu prevedere Hotărârii nr. 118 a CJSU, din octombrie 2021, după încheierea lucrărilor la subsol și parter urmează să fie „atacate” etajele 1, 2 și 3 pentru a termina această clădire, a cărei anevoioasă construcție a început în urmă cu 15 ani.

„Ultimii 2 ani ne-au arătat că sistemul sanitar trebuie întărit, iar reziliența sa consolidată. Asta nu se poate face decât prin investiții, iar una dintre cele mai importante este finalizarea lucrărilor la clădirea Spital Municipal”