Astăzi s-a semnat contractul de execuție a lucrărilor la subsolul și parterul clădirii „Spital Municipal”, acestea urmând să fie amenajate astfel încât capacitatea de preluare și tratare a cazurilor Covid19 să crească, în contextul în care pregătirilor pentru valul 5 al pandemiei.

„În ultimele două luni, pornind de la parteneriatul încheiat de Consiliul Județean cu CL, am parcurs proceduri administrative laborioase, care au presupus timp, constând atât în expertizarea locației respective, cât mai ales în proiectarea subsolului și parterului în acord cu obiectivele propuse prin intervenția pe care o dorim cât mai rapid realizată”, a declarat președintele Consiliului Județean, Valentin Ivancea.

„Astăzi am vizitat parterul imobilului medical, alături de viitorul prefect al Bacăului, Lucian Bogdanel, și de managerul SJU Bacău, Adrian Popa, pentru a constata, la fața locului, de la ce grad fizic vor porni lucrările de amenajare și în ce punct trebuie să ajungem cu ele. Ne-a însoțit în șantier inclusiv antreprenorul general, care ne-a asigurat că se va mobiliza exemplar pentru finalizarea lucrării”, a mai declarat președintele Ivancea.

Acesta s-a declarat convins că buna cooperare cu Instituția Prefectului dar și cu ceilalți decidenți administrativi va impulsiona această lucrare pe care o dorește încheiată înainte de termenul prevăzut în contract.

Investiția vizează amenajarea UPU la parterul clădirii „Spital Municipal”, unde vor funcționa o „zonă roșie”, respectiv o „zonă verde”, ambele pentru gestionarea cazurilor Covid, o zonă de „Spitalizare zi”, una de „Investigații – diagnostic”, precum și zona administrativă a UPU. La subsol, vor fi amenajate amenaja mai multe spații de depozitare, precum și prosectura.

Noua UPU va presupune, în principal, operaționalizarea a 16 saloane (7 vor deservi UPU-Covid, 9 vor fi destinate zonei de „Spitalizare zi”), concomitent cu amenajarea mai multor spații de evaluare pacienți, depozite medicale/materiale sanitare, camere de gardă și cabinete pentru asistenți. Valoarea totală a investiției se cifrează la aproximativ 22 milioane lei, din care peste 14 milioane lei aferente construcțiilor și montajului. Costul dotărilor, cifrate la 4,86 milioane lei, este integral suportat de către Consiliul Județean.

Prețul lemnelor de foc, al trunchiurilor, butucilor, vreascurilor, rămurelelor și al altor materiale combustibile similare ar trebui să fie mai mic. Motivul simplu este reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 19 la 5%. Măsura a venit exact când prețul gazului natural și al energiei electrice a crescut sensibil. Zeci de mii de băcăuani ar putea beneficia de această reducere de TVA.

Numărul exact al familiilor care folosesc lemnele pentru încălzirea locuințelor este greu de aflat. Institutul Național de Statistică spune că acest număr vizează circa jumătate dintre familii, dar în mediul rural se ajunge și la aproape 90%.
Dar procentul are la bază cifrele culese la ultimul Recensământ al Populației și Locuințelor, din 2011. Conform datelor din RPL – aflăm de la Direcția de Statistică Bacău -, în județul nostru 145.726 de locuințe erau în categoria celor care nu aveau încălzire centrală și erau încălzite cu sobe (șeminee). Combustibilul folosit era considerat lemnul, dar și cărbunele, peleții sau altele asemenea. Alte 8.381 locuințe aveau încălzire centrală sau centrale proprii pe combustibil solid – tot lemn, cărbune etc. Numărul total al locuințelor era, însă, de 276.592, deci locuințele încălzite inclusiv cu lemne reprezenta aproape 56%.

Unde se arde mai mult gazul

Cele mai multe locuințe fără încălzire centrală erau la Dărmănești, Comănești și Sascut, iar cele mai puține pe încălzire centralizată la Izvoru Berheciului (zero!), Ungureni (2), Colonești, Agăș, Filipeni, Horgești, Oncești, Sănduleni, Scorțeni, Solonț (sub zece locuințe fiecare). Anul viitor vom avea, însă, rezultatele noului RPL și vom vedea în ce situație ne mai aflăm.
Reducerea TVA la comercializarea de lemn de foc se aplică și pentru persoanele fizice, dar și pentru persoanele juridice. Oamenii obișnuiți plăteau, până acum, circa 2.400 de lei pentru lemnele puse pe foc toată iarna. Prețurile variază, desigur, în funcție de zona geografică, de esența lemnului și de proveniența acestuia. Vânzătorii por fi ocoalele silvice, proprietarii de păduri, unele centre comerciale și, trebuie să o recunoaștem, chiar cei care aduc ilegal astfel de combustibil. În orașe și în localitățile mai mari pot fi cumpărate, din depozite speciale, și bracuri (bucăți de lemn care nu mai pot fi folosite în prelucrarea industrială).

Până în 2023 gata cu lemnele pe foc!

Încălzirea cu lemne este una tot mai căutată, mai ales de cei care își construiesc vile sau case la curte. Un astfel de procedeu de încălzire are și un farmec anume. Și hrana preparată astfel are o calitate mai bună. Cu toate acestea, încălzirea locuinței cu gaze naturale este și facilă și posibil mai ieftină (vom vedea cum mai evoluează prețurile!), iar în județul Bacău sunt sate în care se lucrează avansat la noi rețele de alimentare cu gaz.
Uniunea Europeană, însă, și chiar specialiștii din domeniul soluțiilor de încălzire a locuințelor recomandă însă încălzirea centralizată sau parțial centralizată. Motivele sunt mai multe, unul important fiind protecția mediului. Astfel, România s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să renunțe la încălzirea cu lemne până în anul 2023.

Traversăm acea perioadă minunată din an când cu toții suntem prinși de magia sărbătorilor de iarnă, când sufletul ni se deschide și suntem mai predispuși să ne arătăm latura mai sensibilă și să îi ajutăm și pe cei mai puțin fericiți decât noi.

Suntem tot mai aproape de sărbătoarea Crăciunului iar copiii, plini de emoții, așteaptă vizita lui Moș Crăciun. Din păcate, sunt foarte mulți copii, mai ales cei din zonele rurale defavorizate, care doar au auzit de simpaticul bătrânel care împarte cadouri, dar la ei nu a ajuns niciodată.

Și în sufletele lor mici și curate spear că poate anul ăsta… Nu puțini sunt băcăuanii care auzit de poveștile unor copii nefericiți și au făcut tot ce au putut pentru a le alunga tristețea din ochi. S-au mobilizat, au făcut campanii de ajutorare, au strâns lucruri donate de alți băcăuani și le-au pregătit pentru a le duce micuților care le așteaptă cu sufletul la gură. Despre o astfel de campanie vom povesti astăzi, o campanie „botezată” „Visul Crăciunului” și care a fost inițiată de doi tineri băcăuani, Mara Giulia Gheorghiță, studentă la Iași, și Mateo Ipate, elev la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”. Demersurile celor doi vor aduce o rază de fericire chiar de sărbători la peste 100 de copii din satul Bărtășești, comuna Ungureni.

Apelurile Marei și ale lui Mateo a avut un ecou foarte puternic în mediul online, muți concitadini alăturându-se campaniei lor, iar câțiva băcăuani stabiliți în străinătate le-au trimis bani pentru a cumpăra dulciuri pentru acești copii. Cum le-a venit idea și cum s-a derulat Campania „Visul Crăciunului”, ne-au povestit chiar cei doi:

„În luna octombrie am văzut un filmuleț cu copii neajutorați din Nepal și ne-am gândit că și în România sunt copii care au nevoie de ajutor. Imediat după ce am vizionat acel filmuleț am început și demersurile pentru acest proiect: scrierea planului, logo, căutarea unui sat. Am încercat să căutam inițial pe site-urile mai multor instituții importante din Bacău, însă nu am găsit o listă cu sate vulnerabile. Așa că am început să mergem chiar noi în căutarea unui sat.

Astfel am ajuns în comuna Ungureni. După ce am făcut o plimbare prin satele comunei am descoperit satul Bărtășești. Am făcut rost de numărul de telefon al preotului din acel sat, fiind singurul în măsură să adune toți copiii într-un loc. Copiii au început să scrie scrisori pentru Moș Crăciun și ne-au fost livrate nouă de către preot. Imediat după, am început să postăm scrisorile lor și am fost surprinși de numărul mare de persoane care au dorit să se implice și să fie Moș Crăciun pentru un copil.”

După prima zi de campanie, mai mult de jumătate dintre scrisori au fost adoptate iar peste alte două zile s-au „dat” și celelalte astfel că toți cei 115 copii din Bărtășești și-au găsit „moșul”. Expeditorii scrisorilor către Moș Crăciun au vârste cuprinse între 6 luni și 14 ani și majoritatea și-au dorit geci și ghete să poată trece peste iarnă. Toate cadourile vor fi încărcate în mașini și vor fi duse copiilor la Bărtășești pe 23 decembrie.

De doi ani, jumătate din pasajul subteran din zona gării Bacă este nefolosită. O șansă de a-i fi redată utilitatea apare odată cu un proiect de lege pregătit de Ministerul Transporturilor. Potrivit documentului, se dorește transferul la administrația locală a celeilalte jumătăți din pasajul CFR, în prezent, aflată în uz, fiind igienizată, chiar supravegheată video de Gara Bacău.

Mai exact, cei 616 metri pătrați (din totalul de 1.026 mp), aflați în proprietatea Gării din Bacău, se vor adăuga diferenței de 410 mp, impracticabilă, aflată în portofoliul Primăriei. De altfel, în ultimul mandat al fostului edil Stavarache, primăria ceruse Căilor Ferate Române porțiunea de pasaj, în vederea igienizării și reabilitării acestuia, solicitare aprobată abia după 3 ani de către șefii feroviarilor, și numai după ce Consiliul Local adoptase, în 2018, solicitarea de trecere a pasajului subteran din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Bacău. Mai mult, în trecut, fusese semnat și un parteneriat între primărie și un ONG, evident, pentru același scop, de reabilitare a pasajului. „Sperăm să putem transfera acest sector primăriei. Oricum, partea noastră de pasaj este igienizată periodic. Sunt montate și camere de supraveghere, dar ar trebui făcută o reparație capitală, pentru că, pe alocuri, mai sunt infiltrații de apă, când plouă puternic”, a precizat Gheorghe Popoeag, șeful gării Bacău.

Ferecat cu lacăte, de doi ani

Tunelul pietonal ar trebui să asigure legătura dintre zona Gării și strada Gheorghe Donici din cartierul CFR. Pasajul subteran trece pe sub clădirea gării, continuându-și traseul pe sub liniile de cale ferată, cu ieșire în cartierul vecin. În primăvara lui 2019, primăria a montat gratii de-o parte și de alta a jumătății pietonalului, ferecându-le cu lacăte. Prin urmare, accesul din gară sau din oraș spre Cartierul CFR se poate face doar pe pasarela șubredă. În aceste condiții, mulți dintre pasagerii prin gara Bacău preferă să sară gardurile dintre liniile de cale ferată, expunându-se riscului de a fi accidentați. Pe de altă parte, multă vreme, pasajul a fost raiul boschetarilor, fiind evitat de băcăuani, întrucât orice traversare devenea o aventură. Din păcate, cu excepția unor igienizări, pasajul subteran nu a beneficiat de prea multă atenție, mai ales segmentul ferecat, administrat de primărie, „obiectivul necesitând investiții de modernizare, monitorizare, securizare și iluminarea permanent care, la rândul ei, implică costuri considerabile”. De altfel, partea impracticabilă este despărțită de zona aparținând CFR de un panou, accesul în pasaj făcându-se numai de la peronul principal al stației spre strada Gheorghe Donici.

Agent electoral

Folosit mai mult ca agent electoral, mai ales în administrația Stavarache, pasajul a trecut prin evenimente care, în timp, l-au dus până la stadiul de a nu mai putea fi folosit în condiții sigure de igienă și siguranță … Astfel, în urma ploilor abundente, obiectivul a fost inundat, de două ori (2005 și 2010), afectându-i hidroizolația. Pentru repararea acestuia, s-a dispus închiderea liniilor, întrucât a fost necesară executarea unei săpături peste, dar și în pasajul subteran. Mai mult, în tunel au fost arse anvelope impregnate cu benzină, de către indivizi neidentificați niciodată, apoi pasajul a fost vandalizat, în mai multe rânduri, ceea ce a impus efectuarea de lucrări de reparații, însă doar cât să poată fi folosit, cât de cât, în condiții minime de igienă și siguranță. „Starea tehnică actuală a tunelului impune alocarea, de urgență, a unor fonduri estimate la 17.600.000 lei, necesare demarării lucrărilor de renovare și reparații capitale”, se arată în nota de fundamentare  a proiectului de act normativ.

Soluții … deștepte și utile

Există opinii, din ce în ce mai multe, potrivit cărora eventuala readucere în circuitul civil a pasajului ar risca să devină inutilă, întrucât extrem de puțini băcăuani s-ar încumeta să folosească subtraversarea din zona blocurilor până în gară. Prin urmare, autoritățile ar trebui să conceapă soluții intelogente care să atragă populația, cum ar fi organizarea de expoziții de artă, amenajare unui spațiu de informare prin intermediul ecranelor smart sau de unități de alimentație publică, minicafenele, magazine cu cărți, suveniruri, florării, zone de repaos, inclusiv rampe destinate cărucioarelor și a bicicletelor. Chiar și platforme liftante pentru accesul persoanelor cu dizabilități. În mod evident, aceste soluții trebuie să prevadă, obligatoriu, pază permanentă, precum și montarea unui sistem de supraveghere video inteligent.

Zeci de trenuri au fost oprite, ieri, de o grevă spontană a lucrătorilor de la calea ferată. Angajații CFR sunt nemulțumiți de amânarea pentru a „n”- a oară a Legii privind statutul personalului feroviar, document în baza căruia ar fi trebuit să se stabilească o serie de drepturi ale salariaților din sistemul de cale ferată.

Protestul, girat de Federația Națională Feroviară „Mișcare Comercial Vagoane”,  a debutat la ora 8.00, dimineața, când angajații companiei de cale ferată au oprit lucrul, fapt ce a dus la sistarea circulației trenurilor pe toată regionala Iași, de care aparțin și feroviarii băcăuani. Mobilizarea a fost făcută cu o zi înainte, când sindicatele anunțau o astfel de acțiune de protest, dacă ministrul de resort nu le va comunica motivul adoptării unei noi prorogări a Legii statutului personalului feroviar, vinerea trecută, „noaptea, ca hoții”. „Este a doua prorogare a Legii statului personalului feroviar, normativ votat de Parlamentul României în septembrie, 2020, amânat până 1 aprilie 2021. Iar, acum, a fost publicată din nou, în Monitorul Oficial, o altă prelungire, de data asta până în 2023. Statut pe care noi îl așteptăm de foarte mult timp, pentru că este documentul în care sunt stipulate mai multe drepturi pe care, de altfel, noi le-am avut, la începutul anilor ’90, și pe care vrem să ni le recâștigăm. Este vorba în primul rând, de reducerea vârstei de pensionare, fără penalizare, de la 65 de ani, în prezent, la 55 de ani, pentru angajații implicați în siguranța circulației”, a declarat Ionel Guler, liderul interimar al  Sindicatului Liber Independent „Feroviarul” Bacău. Este vorba atât de impiegații de mișcare, șefii de stație sau operatorii, cât și de acarii, revizorii de linii, picherii, șefii de manevră, manevranții, angajații de la semnalizare-centralizare – blocare etc.

Personal îmbătrânit și epuizat

Zeci de ceferiști nemulțumiți s-au adunat, rând pe rând, pe peronul Gării Bacău, încă de la primele ore ale dimineții, unii venind chiar și de acasă, protestând pentru drepturile lor. Ceferiștii spun că, dacă ar fi intrat în vigoare normativul amintit, s-ar fi redus cu cinci ani de zile vârsta standard de pensionare, în cazul celor care lucrează în domeniul siguranței circulației. Mecanicii de locomotivă, mecanicii ajutori și mecanicii instructori puteau, astfel, ieși la pensie la minimum 50 de ani, dacă au o vechime în activitate de cel puțin 20 de ani. La celelalte categorii de salariați, cu responsabilități în siguranța circulației, vârsta minimă de pensionare este de 52 de ani. În plus, pensia de serviciu s-ar fi stabilit la valoarea de 80% din media veniturilor totale brute din ultimele 12 luni. De asemenea, și membrii de familie ai personalului feroviar ar fi beneficiat, în cazul decesului pensionarului, de o pensie de urmaș, stabilită în procent de 100% din pensia titularului, indiferent de numărul urmașilor. Guvernanții se tem că aplicarea legii statutului personalului feroviar va lăsa fără angajaţi cele trei companii feroviare de stat, CFR Infrastructură, CFR Marfă şi CFR Călători. Astfel, mulți dintre salariații companiilor de cale ferată ar putea să se pensioneze (cel puțin 30%), locurile lor neputând fi ocupate de alți specialiști, întrucât au dispărut unitățile de învățământ din domeniu. La nivel național, există o singură instituție publică de formare profesională în meseriile aflate în portofoliul CFR, respectiv Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară (CENAFER) (fostul Centrul de Perfecționare și Calificare a Personalului CFR), aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. „Colegii noștri au murit înainte de vreme, la 50-52 de ani. Din urmă, nu mai vine nimeni, pentru că școlarizări nu s-au mai făcut. Iar, tineretul nu acceptă salariile astea de mizerie. Pentru 2.000 de lei, se duce și vinde la raft, undeva, la căldură, nu stă aici, printre fiare și unsoare, în frig și ploaie”, spune Florin Pântea, ceferist în Bacău.

„Prorogăm și noi activitatea, dacă ne-au prorogat Statutul feroviarilor”

Feroviarii reclamă și acel coeficient minim de ierarhizare -„K” -, prin care, dacă ar fi fost aplicat, s-ar fi ridicat salariile măcar la nivelul inflației. „Practic, în funcție de salariul minim brut pe economie, acest coeficient s-ar adăuga la drepturile salariale ale ceferiștilor, însă fără a depăși un anumit plafon”, a precizat liderul feroviarilor băcăuani. În cazul muncitorilor necalificați, acesta ar trebui să fie de 1,00, la cei calificați crescând la 1,50, pentru ca la personal administrativ şi la cel de specialitate, încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este școala profesională, să fie de 1,40. Mai departe, la cei cu studii liceale, coeficientul ar fi trebuit să fie de 1,40, ajungând la 1,45, în dreptul celor cu studii liceale și un curs de calificare. Această variabilă crește la 1,50, pentru angajații cu școala postliceală, la 1,60 –  pentru cei cu școala de maiștri, 1,80 ceferiștii cu studii superioare scurtă durată și 2,20, personalul cu studii superioare de lungă durată. Reținem că ultimele creșteri salariale la CFR au intervenit în 2019, an urmat de pandemie, când șefii feroviarilor au exclus orice majorare a retribuțiile, motivând că, „în pandemie, nu se negociază, totul de îngheață”. Astfel media salarială, în cazul unui impiegat de mișcare, este de 2.700 de lei. Însă, cei mai mulți dintre salariații CFR primesc salariul minim pe economie. „Of-urile sunt aceleași, la toți ceferiștii, fie că sunt de la «Mișcare – Comercial», de la «Călători» ori «Infrastructură». Am rămas în urmă, suntem de căruță, nu doar în privința banilor. Or, la noi, este foarte greu să lucrezi. Se spunea odată că suntem «Armata a doua», dar numai cu munca, nu și cu restul drepturilor”, spun sindicaliștii. Pe mulți protestatari i-am văzut îmbrăcați în straie de lucru, cu instrumentele din metal abandonate pe peron, zgribuliți, cu ochii injectați de nesomn și plini de unsoare. „Au prorogat statutul, acum, prorogăm și noi activitatea. Eu am 57 de ani și de multă vreme trebuia să ies la pensie, dar mereu stăm la cheremul guvernanților. La vârsta asta, mai poate sta cineva, la siguranța circulației, în ture de 12 ore, noaptea, ziua, pe frig, în ger, pe ploaie sau pe caniculă? Jumătate dintre noi suntem depășiți ca vârstă, vin oamenii în bastoane la muncă. Nu-i normal!”, spune Petre Sascău, ceferist cu state vechi.

Investițiile în calea ferată, apă de ploaie

Protestatarii mai cer și majorarea indemnizațiilor de Crăciun și de Paște, care, în prezent, sunt de 150 de lei, valoare blocată de mai bine de 7 ani, dar și acordarea primei de concediu. Însă, cel mai important, în opinia sindicaliștilor, sunt investițiile în tot ce înseamnă transporturi feroviare: de la infrastructură la confortul și siguranța călătorilor și a mărfurilor. De altfel, acesta este și motivul pentru care sute de kilometri de cale ferată sunt considerați periculoși, în timp ce pe căile ferate abundă restricțiile de viteză, pe mii de kilometri, în cele mai multe cazuri, viteza de deplasare fiind redusă la mai puțin de jumătate din cea proiectată. „Se întâmplă, din cauza infrastructurii proaste, a șinei, traversei etc., multe dintre ele fiind învechite, dar și a lucrărilor de artă, însemnând poduri, podețe etc.  Calea ferată merge mai mult din inerție, cu ceea ce s-a făcut prin anii ’80. Or, ca să atragem călătorii, oferindu-le un minim de confort, este nevoie de investiții, atât în infrastructură, cât și în parcul de vagoane, în parcul de locomotive etc. Calea ferată este o ramură strategică a economiei, fiind ecologică, economică și sigură”, a mai arătat liderul Ionel Guler. De altfel, neoficial, din alte surse, am aflat că  s-au produs deraieri, relativ recent, chiar în zona triajului din Bacău, se pare, din cauza defecțiunilor apărute la terasament, respectiv au cedat traversele din lemn care, în loc să fie din esență tare (fag sau stejar), erau din lemn de … plop. La închiderea ediției, încă niciun tren nu circula prin Gara Bacău. Sindicaliștii nu exclud ca protestul lor să se prelungească dou-trei zile, ajungând chiar și la o lună, ca în anii ’90, dacă nu li se vor îndeplini doleanțele. Între timp, ceferiștii, din toată țara au oprit lucrul, deciși să blocheze întregul sistem, dacă va fi cazul.