- „Cerem evaluarea pagubelor și despăgubiri” – spune fermierul și consilierul județean Ion Melinte, vicepreședinte național al PMP
Cu toate aversele de ploaie care au căzut în ultima vreme, zone întregi ale județului Bacău nu sunt ferite de efectele secetei. La începutul acestei săptămâni, consilierul județean din partea PMP, Ion Melinte, vicepreședinte al acestui partid, șef al Departamentului pentru agricultură al PMP, a propus Consiliului Județean și prefectului de Bacău să fie convocată o comisie pentru evaluarea pagubelor create de secetă și informarea Ministerului Agriculturii, a Guvernului, pentru ca fermierii să fie despăgubiți.
Cum ați formulat, domnule consilier, această propunere și cum ați motivat-o?
Seceta nu a ferit județul Bacău. A mai plouat în județ, dar sunt zone în care nu au căzut nici măcar zece litri pe metrul pătrat, din primăvară până acum, iar culturile agricole din prima epocă sunt deja pierdute în acest an. La grâu, de exemplu, mulți fermieri nu vor scoate nici măcar sămânța pe care au băgat-o în brazdă. Dar celelalte cheltuieli? Trebuie să evaluăm pierderile pe care le avem, altfel vom ajunge să cumpărăm pâinea la preț de cozonac. Și imput-urile pe care le aplicăm sunt acum foarte scumpe, încă un motiv pentru care majoritatea fermierilor nu vor putea ieși din impas. Iar recoltatul orzului a început, dar într-o săptămână-două începe și recoltatul grâului.
Care sunt zonele din județ cele mai afectate?
Mai ales văile Zeletinului și Berheciului, unde nu a plouat aproape deloc. Doar câte 0,200-0,400 litri pe metrul pătrat. Culturile au crescut numai de-o palmă. Și e vorba de mii de hectare de grâu. De aceea am și făcut apel la conducerea județului, ca fermierii să poată fi despăgubiți. Pentru aceasta, zona trebuie declarată calamitată prin hotărâre de guvern. Dar, până acum nu se vede nicio mișcare în acest sens. E nevoie de evaluări în teritoriu. Zone astfel calamitate sunt în toată Moldova, dar nu am auzit ca pe undeva să se fi luat vreo măsură. Când vor veni evaluatorii? După ce recoltăm?
Sunteți unul dintre fermierii din această zonă a județului. Care e situația pe terenurile pe care le lucrați?
Ca și la ceilalți cultivatori. Cu toată tehnologia pe care o aplic ca la carte, nu cred că voi avea 700 kg de grâu la hectar, față de peste 7.600 în anii buni. Un spic are, acum, numai vreo nouă boabe, din circa 50, în medie, în condiții normale. Toate culturile înființate în toamnă sunt pierdute. Iar dacă nici în următoarea perioadă nu va ploua, vom pierde și porumbul și floarea soarelui. Porumbul a început deja să-și schimbe culoarea pe unde solul e mai nisipos.
Dacă v-ar fi ocolit seceta, cum ar fi fost situația?
Nu prea bună pentru mulți fermieri. Pentru că a crescut masiv prețul carburanților (și va mai crește! ), lipsesc îngrășămintele produse în România, valul inflaționist tot crește și iată ce situație a creat și războiul din Ucraina. Dar și în iarnă a fost secetă. Iar subvențiile acordate agricultorilor sunt și așa prea mici. Și îngrășămintele ajung la 4.000-5.000 de lei tona. Plus că s-a scumpit și energia, iar creditele bancare sunt și ele mai scumpe. Apoi, produsele noastre se vor cumpăra de marii angrosiști mult mai ieftin, pentru că ajungem la mâna lor.
Ce măsuri credeți că ar trebui luate?
Am propus încă din primăvară, noi, cei de la PMP, furnizarea de gaze către combinatele chimice din România la prețuri preferențiale, în schimbul unor producții de îngrășăminte la prețuri accesibile. De asemenea, o rectificare bugetară pentru creșterea alocărilor pentru Ministerul Agriculturii până la 2,5% din PIB (în acest moment este la 1,7%). Diferența ar trebui folosită pentru creșterea subvențiilor pentru anumite culturi agricole cheie: floarea soarelui, cereale și legume. Apoi, dublarea (triplarea) subvențiilor la motorina pentru fermieri, limitarea exporturilor de materie primă agricolă, îndeosebi cereale, eliminarea temporară a TVA la alimente până trece valul inflaționist sau scade în intensitate, crearea unei facilități de creditare cu dobândă redusă, cu garanție de stat pentru procesatorii de alimente (o soluție similară cu programul „Prima casă” pentru fermieri) și achiziționarea în regim de urgență de grâu pentru completarea rezervelor de stat.
