29 martie 2024
Actualitate„OktoberFest nu poate fi decât bavarez, nicidecum moldovenesc. Siguranța sanitară trebuie să...

„OktoberFest nu poate fi decât bavarez, nicidecum moldovenesc. Siguranța sanitară trebuie să primeze, nu micii și berea”

La împlinirea a 613 ani de atestare documentară a Bacăului și a 24 de ani de la prima ediție a „Zilelor Bacăului”, europarlamentarul Dragoș Benea critică decizia Primăriei de schimbare a denumirii sărbătorii, în Oktoberfest Moldovenesc, dar și organizarea petrecerii în plin val 4 al pandemiei, fapt ce pune în pericol sănătatea locuitorilor orașului.

 Anul acesta Bacăul împlinește 613 ani de atestare documentară și aproape un sfert de secol de la prima ediție, din 1997, a Zilelor Bacăului. Privind în urmă, cum vi se pare că a trecut timpul peste această sărbătoare care, altădată, aduna în jurul ei întreaga comunitate?

Dragoș Benea: Într-adevăr, „Zilele Bacăului” au pornit la drum ca o sărbătoare-liant ce strângea în jurul ei membrii comunității băcăuane, aș spune indiferent de statutul lor, de poziția lor socială. Îmi amintesc foarte bine cum în centrul Bacăului se adunau, timp de o săptămână, 60-70.000 de băcăuani în așteptarea celor mai în vogă nume din muzica autohtonă. Existau, la un moment dat, chiar 3-4 scene distincte pe care aveau loc tot felul de evenimente, recitaluri și reprezentații.



Cred că această dublă semnificație, identitară și comunitară, s-a pierdut undeva pe traseu, iar astăzi recursul la tradiție, la istoria locului nu mai are importanța de altădată. Peste toate, pandemia a complicat și mai mult lucrurile – nu mai putem vorbi despre o sărbătoare în adevăratul sens al cuvântului.

Ați vorbit despre identitate și comunitate – ce relevanță credeți că mai au aceste concepte într-o epocă a globalizării, a liberei circulații de persoane și mărfuri?

Libera circulație a persoanelor și mărfurilor, chiar și penalizată de pandemie, rămâne totuși un bun câștigat în contextul aderării noastre la Uniunea Europeană. În același timp, să nu uităm că UE a pus și pune un mare preț pe așa-numita „unitate în diversitate”, o filozofie care stă la baza tuturor politicilor de incluziune și coeziune social-teritorială ale Uniunii. Din perspectiva asta, identitatea și comunitatea contează fără doar și poate.

Vedem cum regiunile și comunitățile europene caută să-și expună specificul local, cultura și produsele locale care, în cele din urmă, sunt cei mai eficienți ambasadori peste hotare ai acestor comunități. Trebuie să ținem cont de asta pentru că și județul Bacău are tradiții care pot fi exploatate în sensul bun al cuvântului.

Fiecare localitate are frumusețea ei și o istorie locală care trebuie împărtășită, fără doar și poate. Că vorbim de colinele Zeletinului, comunitățile de pe Valea Trotușului, aliniamentul Oituz – Tg. Ocna unde am rezistat eroic în Primul Război Mondial sau de hotarul de vest al județului unde e granița cu fostul Imperiu Austro-Ungar, toate aceste locuri sunt impregnate de un specific local ce trebuie făcut cunoscut. În concluzie, identitatea și spiritul comunitar merg mână în mână și contează. Avem suficiente modele europene care confirmă asta.

Că veni vorba de specificul local în context european, Primăria Bacău tocmai a schimbat numele „Zilelor Bacăului” în „OktoberFest Moldovenesc”, după numele unei sărbători din Germania. Schimbarea a fost întâmpinată cu critici de mulți băcăuani. Cum comentați?

Există această tentație, mai ales la aleșii al căror mandat tinde să devină un festival de gafe și autogoluri, de a crede că rescriu istoria, că rămân în istorie prin inițiative exotice, de cele mai multe ori inadecvate. Este și cazul acestui așa-zis Oktoberfest, care nu poate fi decât bavarez, nicidecum moldovenesc. Nu văd sensul acestei schimbări de nume.

Mai mult, găsesc că e cel puțin o imprudență să organizezi un astfel de eveniment în plină ascensiune a valului 4 covid, când siguranța sanitară ar trebui să primeze, nu micii și berea.

Dar, repet, există și astfel de aleși care caută, cu orice preț, să rămână în istorie – cred că pandemia îi va ajuta în acest sens și le va taxa, cu vârf și îndesat, iresponsabilitatea că despre iresponsabilitate vorbim în cazul celor care conduc Primăria Bacău.

„Am crescut cu Deșteptarea – școala de jurnalism a Bacăului”

 Pentru cotidianul Deșteptarea, ziarul Bacăului, acest început de octombrie e și un prilej de sărbătoare – tipărim ediția cu numărul 9000, practic peste 30 de ani de apariție continuă…

Am crescut cu Deșteptarea, dacă pot spune așa, iar activitatea mea administrativă și-a găsit ecou în paginile acestui ziar de care mă leagă multe amintiri și nostalgii. Faptul că a rămas singurul ziar tipărit din municipiul Bacău reprezintă o dovadă în plus a vocației „Deșteptării” spre anduranță și, cu un cuvânt la modă acum, reziliență. Cred că aproape toți jurnaliștii care au avut un cuvânt de spus în Bacău au trecut prin redacția acestui ziar. Nu mai spun că Deșteptarea este nu doar o instituție de presă, ci și o școală de presă, iar cele peste trei decenii de apariție neîntreruptă sunt concludente în acest sens. Profit de ocazie și urez, la rândul meu, conducerii administrative și redacționale „La mulți ani!”.

„Cu PSD la guvernare, românii n-au avut facturi duble la gaz și energie”

După un 2020 dificil, pare că nici 2021 nu se va încheia sub auspicii mai bune. Cum se vede de la Bruxelles criza politică de la București, eșecul combaterii pandemiei și acest nou val de interdicții și restricții ce însoțește valul 4 al pandemiei?

 

În octombrie împlinim și 2 ani de guvernare de dreapta PNL, apoi PNL/USR. Cred că românii decontează, din plin, acești 2 ani în care principala preocupare a partidelor de guvernământ nu a fost combaterea pandemiei și sănătatea publică.

Atât în 2020, cât și în 2021, mai întâi Orban, apoi Cîțu au urmărit organizarea de alegeri – locale și generale anul trecut, alegeri interne în PNL anul acesta. Au măsluit și cosmetizat cifrele pandemiei ca să poată organiza aceste evenimente, iar acum – după ce rata de infectare a luat-o în sus – ne cer să fim responsabili și să respectăm noile interdicții. După ce în iunie ni s-a spus, de la cel mai înalt nivel în stat, că s-a reușit oprirea pandemiei, vedem cum pacienții ard în spitale suprasolicitate de cazuri covid, iar impresia din exterior e că țara este neguvernată, românii fiind lăsați să se descurce de unii singuri. Altminteri, cred că ne aflăm într-unul din cele mai de jos puncte de după Revoluție, asta după ce guvernarea PSD 2017 – 2019 a lăsat țara pe un curs al dezvoltării durabile, cu venituri crescute pentru categorii sociale largi. Cu PSD la guvernare nu s-a pus niciodată problema unor facturi duble la energie și gaz, asta e cert.

 

 

 

 

 

 

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri