Alesii judetului sunt datori sa le spuna cetatenilor cum i-au reprezentat, cât s-au zbatut si ce au obtinut pentru ei. Desi alegerile bat la usa, doar 3 consilieri au publicat raportul pe site-ul CJ Bacau. Mai grav e ca 23 din cei 37 de alesi nu au prezentat NICIODATA un raport de activitate.
Consilierii judeteni au obligatia, intre altele, sa depuna, la fiecare inceput de an, raportul de activitate pentru anul anterior. CJ Bacau are 37 de consilieri. Dintre acestia, pâna ieri, doar trei aveau publicat pe site-ul institutiei raportul pentru 2011: Ana Marchis, PSD, Mariana Lucas, PNL, si Toma Bandea, PSD. Cei doi social-democrati si-au prezentat activitatea in toti anii acestui mandat: 2008, 2009, 2010 si 2011. A doua categorie este formata din consilierii care au prezentat date privind activitatea lor in ani trecuti, nu si pentru 2011, din pacate: sapte sunt de la PSD, doi de la PD-L, unul e membru al PNL si altul al PC Bacau. In privinta comoditatii, PNL este campion absolut: are câte un singur raport in fiecare mandat. Daniela Biri si-a prezentat activitatea in mandatul trecut, mai exact pentru anii 2006 si 2007, iar pentru intervalul 2008-2012, exista, de asemenea, un singur raport, cel al Marianei Lucas. PNL are 11 consilieri, prin urmare, in patru ani, ar fi trebuit sa aiba 44 de rapoarte pe site-ul CJ, nicidecum doua. Dintre cei care nu au dat informatii pentru activitatea din 2011, se remarca, totusi, Gh. Pricopie, PD-L, care are 5 rapoarte depuse din 2006 incoace, apoi social-democratii Gh. Belceanu, Dumitru Bontas, Vasile Cautis si Aurel Cretu, care figureaza cu rapoarte in toti anii acestui mandat, mai putin ultimul.
Campionii: PNL are 2 rapoarte in loc de 44!
Surprinzator este faptul ca 23 de consilieri din 37, adica doua treimi, nu au depus niciodata un raport de activitate, nici in acest mandat, nici in cel anterior, unii fiind consilieri si in intervalul 2004-2008. NICIODATA. Dintre acesti performeri ai absentei, 9 sunt de la PNL, 5 de la PSD, 7 – PDL si 2 de la PC. E posibil ca unora sa nu le placa sa scrie, dar o data pe an ar putea sa faca acest efort, remunerati fiind pentru activitatea lor, si sa insire activitatile si proiectele la care au pus umarul, spre linistea cetatenilor care i-au votat. Pâna la urma, legea nu spune cât de mare trebuie sa fie raportul. Iar daca e concis, iar informatia e clara, cu atât mai bine. E posibil ca unii sa nu aiba ce raporta. Una e sa fii "vocal" in sedintele CJ si sa apari in cronicile ziarelor, alta e sa explici in scris ca te-ai certat cu Opozitia, pentru ca apoi sa nu obtii nimic. Cel mai activ, din perspectiva interpelarilor, este liberalul Mihai Ichim, care intervine, medic fiind, in special in legatura cu programele si institutiile de sanatate. Mai nou, tine lungi discursuri in care lauda PSD si initiativele liderilor social-democrati, care-i sunt parteneri in USL. Nu e singurul care vorbeste mult. Petrica Mihaila e preocupat de soarta comunelor din zona Podu Turcului, Silviu Bondor sare la bataie când e vorba de banii alocati edililor PD-L din mediul rural, iar Vasile Cautis e interesat de scoli si de programele sociale.
Alesi de cetateni, sustinuti de partid
La polul opus se afla alesii care nu au deschis gura niciodata sau extrem de rar: Nadia Stan, Mihai Pristavu, Toma Bandea, Nicolae Ciocan. Nu i-am luat in calcul si pe cei care au fost desemnati consilieri mai târziu, in a doua jumatate a mandatului. Participarea la dezbaterile din CJ nu e singura sarcina a alesilor: Conform Legii 215 si Legii 393 privind statutul alesilor locali, consilierii sunt obligati ca, "in exercitarea mandatului, sa organizeze periodic, cel putin o data pe trimestru, intâlniri cu cetatenii", sa acorde audiente si sa prezinte in plen o informare privind problemele ridicate de cetateni. Nicu Sapca, PD-L, e de alta parere. "Eu ii reprezint pe cetateni doar atunci când ridic mâna in CJ si votez. Asa prevede legea", a declarat democrat-liberalul, intrebat fiind ce a facut pentru cetatenii judetului si daca s-a intâlnit vreodata cu ei. De fapt, consilierii uita ca au fost alesi de populatie, dar nu uita ca au fost propusi si sustinuti de partid. Un raport de activitate complet ar trebui sa contina informatii despre proiectele initiate, amendamentele aduse proiectelor altora, audiente, intâlnirile cu cetatenii, sesiunile de instruire, activitatea din comisii, activitatea din teritoriu. Exista alesi care nu numai ca nu au ce raporta despre stradania lor in afara sedintelor lunare ale CJ, dar nici macar nu citesc expunerile de motive, ceea ce face ca, uneori, sa confunde proiectele. Pentru ca ridica mâna si voteaza pro sau contra, dupa cum le indica liderul de grup, acesti consilieri primesc 700 de lei pe luna, echivalentul salariului cu care sunt platiti profesorii, asistentii sociali sau psihologii aflati la inceput de cariera, pentru munca pe o luna.
Expozitii, instruiri si deplasari in teritoriu
Ana Marchis, PSD, arata in raportul sau ca in 2011 a participat la 17 sedinte de plen, in care a avut 10 propuneri, si la 28 de comisii, in care a luat cuvântul de 32 de ori. Ca membra a comisiei de cultura, a initiat doua proiecte care au vizat acordarea premiului de excelenta scriitorului Viorel Savin si antrenorului Petrea Zaharioaia. S-a intâlnit cu cetatenii din Buhusi, Secuieni, Buhoci si cu alesii locali din Bârsanesti, Helegiu si Gura Vaii, in vederea sustinerii unor proiecte. A participat la zeci de expozitii, spectacole, simpozioane, seri culturale, la Ziua Imnului, Ziua Drapelului, dar si la actiuni sau dezbateri pe teme sociale: "Consecinte socio-umane ale violentei in familie", organizata in zona Moinesti-Comanesti, dezbaterea privind problemele vârstnicilor, marsul "SOS Maternitatea" si proiectul "Te iubeste mama", care vizeaza situatia copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate, la munca. Ca reprezentant al CJ in ATOP, Ana Marchis a participat la 12 sedinte si doua dezbateri, una in Podu Turcului si alta in Asau, la ultima fiind prezenti si primarii de pe Valea Muntelui.
„Am promovat activitatea Consiliului Judetean”
Mariana Lucas, PNL, arata in raportul sau ca a participat la toate sedintele ordinare si extraordinare ale CJ, la cele ale Comsiei de Asistenta sociala si Sanatate, fiind secretarul acesteia, si la intâlnirile Colegiului Director al DGASPC, in care au fost avizate planul de actiune, organigrama, statul de functii si regulamentul institutiei. S-a intâlnit cu cetatenii din Agas, Asau, Brustutoasa, Ghimes, Goioasa si cu alesii locali din Comanesti pentru a discuta despre problemele comunitatii. Reprezentanta PNL Bacau mai arata ca a participat la zile festive, ceremonii, evenimente. Cel mai mult mi-au placut urmatoarele precizari: "Am promovat favorabil activitatea Consiliului Judetean Bacau la intâlnirile cu cetatenii" si "Am monitorizat materialele aparute in mass-media locala si nationala, articolele publicate, anunturile si interviurile despre realizarile CJ Bacau si activitatile institutiilor si serviciilor din subordine."
Astazi, judecatoria functioneaza!
Petrica Mihaila, PD-L, arata ca a avut 12 interventii in sedintele CJ, care au insemnat interpelari, amendamente si propuneri de proiecte. A tinut audiente si s-a intâlnit cu cetatenii din Podu Turcului, Vultureni, Tatarasti, Motoseni, Dealu Morii si Rachitoasa. Consilierul a reusit sa obtina reabilitarea DC 45 Sârbi "chiar daca pentru acest proiect m-am deplasat de 8 ori pâna la Bucuresti", a fost preocupat de soarta Spitalului Podu-Turcului, a Statiei de salvare, a CIA Rachitoasa si a scolilor din estul judetului. "La sfârsitul anului 2010 si inceputul lui 2011, Judecatoria Podu-Turcului era pe punctul de a fi desfiintata afectând 12 comune din cea mai saraca zona a judetului, arata Petrica Mihaila. Am facut memorii semnate de toti cei 12 primari si le-am inaintat Prefecturii, Ministerului Justitiei, Presedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor si am avut o interventie adresata premierului Emil Boc." Astazi, judecatoria functioneaza.
