Sefii municipalitatii isi bat singuri cuie in talpa. Intr-un raspuns la o sesizare consemnata pe situl domnuleprimar.ro, Romeo Stavarache pune traficul infernal din municipiu pe seama lipsei unei variante ocolitoare. In acelasi raspuns, edilul sef a acuzat „autoritatile competente” de neimplicare in sprijinirea proiectului unei sosele de centura, insa fara a le nominaliza. Asta in conditiile in care la alegerile locale din 2008, primarul bacauan afirma, in pliantele sale electorale, ca soseaua de centura se afla in constructie.
Soseaua de centura a municipiului este un proiect de infrastructura care inca mai da fiori edililor bacauani. Dupa ce democrat-liberalii au promis ca vor incerca sa scoata de la naftalina proiectul „ucis” de birocratia din ministerul Transporturilor, primarul Romeo Stavarache a afirmat – intr-un raspuns formulat la o sesizare postata pe situl domnuleprimar.ro – ca traficul sufocant din Bacau este cauzat de lipsa unei variante ocolitoare a municipiului. Asta in conditiile in care la alegerile locale din 2008, cand a candidat pentru al doilea mandat, Stavarache confirma in pliantele electorale ca soseaua de centura se afla in lucru si ca banii necesari finantarii investitiei au fost deja atrasi.
Linie de creditare inchisa
In 2004, administratia Sechelariu ii lasa mostenire lui Stavarache un proiect la cheie: cel al soselei de centura. Alaturi de variantele ocolitoare ale altor patru orase din tara, centura Bacaului facea partea dintr-un program de investitii in infrastructura finantat de Banca Mondiala, in valoare de peste 220 de milioane de euro. Dupa trei ani, in 2007, C.P. Tariceanu, la acea data prim-ministru, afirma, in cor cu primarul Stavarache, ca soseaua de centura este in lucru. Dupa nici un an, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, descindea in Bacau in plina campanie electorala pentru alegerile locale. Misiunea sa: „reinventarea” temei privind soseaua de centura. Din 2004 si pana in 2008, guvernantii nu au mutat nici macar o palma de pamant pentru a construi varianta ocolitoare. Proiectul a trenat si in 2009, in timpul guvernarii bicefale PSD – PD-L. In pofida unui demers comun efectuat in iulie 2009, sefii administratiei bacauane nu au reusit sa convinga Executivul sa urgenteze demararea lucrarilor, astfel incat pe 31 decembrie 2009 linia de creditare de la Banca Mondiala a fost inchisa fara ca autoritatile sa cheltuiasca vreun cent.
Cauta fonduri europene
Intr-o conferinta de presa recenta, conducerea PD-L Bacau afirma ca deblocarea proiectului soselei de centura este vitala in economia alegerilor locale din 2012. Mai mult, sefii PD-L declarau ca inspectorul guvernamental Constantin Scripat are ca tema de lucru reluarea documentatiei privitoare la finantarea variantei ocolitoare. „In 2004 s-a facut un proiect, iar in 2008 Stavarache spunea ca e in lucru. S-a dovedit ca nu era asa. Mergem pe doua variante: finantarea centurii din bugetul de stat in 2011 sau atragerea de fonduri europene pe infrastructura. Cel mai probabil se va merge pe aceasta a doua varianta. Eu voi initia un grup de lucru care sa vina cu propuneri concrete pentru ministerul Transporturilor. Sa nu se traiasca insa cu impresia ca Scripat va face centura”, a declarat inspectorul guvernamental.
Isi recunosc vina
De cealalta parte, Silviu Bondor (PD-L), vicepresedintele Consiliului Judetean, a afirmat ca democrat-liberalii puteau face mai mult pentru deblocarea proiectului. „Cand a venit premierul Boc in Bacau, in vara lui 2009, proiectul era ca si deblocat. Au urmat cateva saptamani in care birocratia din ministere si-a spus cuvantul. Din pacate pe 31 decembrie, linia de creditare s-a inchis. Oricum, in 3 saptamani nu se putea face ce s-a pierdut vreme de 3 ani de zile. Ne recunoastem o parte din vina pentru ca am ratat la mustata acest proiect, dar sa nu uitam ca proiectul era gata in 2004 si timp de trei ani Tariceanu si Stavarache nu au facut nimic pentru a urgenta demararea lucrarilor”, a spus Bondor.
Oras sufocat
Potrivit statisticilor, peste 60 la suta din masinile inmatriculate in judetul Bacau circula pe strazile municipiului de resedinta. Numarul autoturismelor din judet depaseste cifra de 86 de mii. La asta se adauga un rulaj de tranzit zilnic cifrat la aproximativ 15 mii de vehicule, in cea mai mare parte a lor vehicule de tonaj greu. In lipsa unei sosele de centura, rulajul de tranzit este preluat de o singura artera: E 85.
