La primul său sezon ca titulară la Știința Bacău, Mădălina Airoaie ține steagul sus. Sus, deasupra fileului. În cele patru jocuri de campionat, trăgătoarea a realizat 60 de puncte. Prin urmare, o medie de 15 păuncte per partidă; deloc rău pentru o voleibalistă de 19 ani. De altfel, statisticile FRV o plasează pe locul secund în ierarhia „secundelor”, Mădă fiind devansată doar de bulgăroaica Blajului, Gergana Dimitrova. Pentru jucătoarea Științei, statisticile de acest gen trec, însă, în plan secund: „Nu m-aș baza neapărat pe statistică. În multe rânduri, e subiectivă și te poate păcăli. Esențial este ce facem noi, ca echipă”. Și, având în vedere circumstanțele – un lot de avarie, din care au lipsit, vreme de două săptămâni, cele mai experimentate jucătoare, Faleș și Lupa- echipa Științei face bine. O dovedește din plin și victoria de sâmbătă, 3-1 contra lui Dinamo.

-Mădă, cum ai caracteriza acest start de sezon al Științei?

-Dificil, dar frumos. Având în vedere deficitul numeric, cred că ne-am decurcat destul de bine. Asta și pentru că suntem foarte unite și puse pe treabă. În toată această perioadă am încercat să facem cât mai puține greșeli, să jucăm cât mai curat. Să nu oferim puncte cadou adversarelor și să reușim să ne odihnim între faze. Obiectivul nostru este să luăm fiecare set în parte, școlărește și să facem cât se poate de mult și cât se poate de bine.

-Cu lotul complet, probabil că ar fi fost loc și de mai bine. Mă refer la meciul de la Voluntari, unde ați condus cu 2-0 dar, având în vedere absențele ce v-au constrâns să mizați pe un efectiv alcătuit din numai șapte jucătoare, ați pierdut în final cu 3-2.

-Într-adevăr, dacă le-am fi avut alături pe Georgiana Faleș și Ana Maria Lupa, îmi vine greu să cred că am fi pierdut jocul de la Voluntari. Am fi avut mai multe soluții la îndemână. Așa, însă, pe lângă absența rezervelor, am fost nevoite să jucăm într-un sistem 4-2, care te condiționează tactic. Poate că în apărare te ajută, dar în atac ești mult mai previzibil deoarece distribuția paselor este limitată, iar adversarul reușește să te citească mai ușor.

-La cum explici, mă duci cu gândul că vrei să urmezi cursurile Școlii de Antrenori.

(Zâmbește). Nu privesc chiar așa departe. Deocamdată, m-am înscris la IEFS, prin urmare, sigur voi deveni profesoară de educație fizică.

-Ce ați avut în plus față de Dinamo?

-Dorința de joc. Iar revenirea celor două lidere de vârstă, Georgiana Faleș și Ana Maria Lupa ne-a dat un plus de energie.

-Punem și un plus de determinare și de precizie la serviciu?

-Punem, sigur că da. Ne-am axat mult pe serviciu. Forțăm la fiecare meci acest element care este esențial în volei. Domnul profesor Grapă ne spune mereu: „Fetelor, noi trebuie să batem din serviciu”.

-Cu Voluntariul, tu ai reușit mai mulți ași.

-Cinci. Încerc mereu să-mi îmbunătățesc serviciul. Și nu doar serviciul, bineînțeles.

-Unde simți că ești în progres?

-La preluare.

-Cu genunchii cum stai, având în vedere problemele din trecut?

-Problemele au rămas…. în trecut. Și sper să rămână mereu acolo. Genunchii mă țin, sunt sănătoasă și dornică să joc din ce în ce mai bine. Mă ajută, de fapt, ne ajută foarte mult pregătirea fizică. Stăm foarte bine la acest capitol.

– Cum este această combinație între voi, fetele tinere și foarte tinere- tu, Carmina Bordea, Carmen Dițu, Mara Tudorache, chiar și Karina Gorbe, care nu are decât 23 de ani- și cele cu experiență precum Alexandra Ciucu, Marina Cojocaru, Georgiana Faleș și Ana Maria Lupa.

-Este o combinație câștigătoare. Pe noi, cele tinere, jucătoarele cu experiență ne ajută foarte mult și nu doar în teren. Sfaturile pe care le primim în mod direct sau simplul fel în care ele expun anumite situații pe care le-au trăit în atâția ani de volei sunt un atu important în progresul nostru. Și costituie și un ascendent moral pentru noi. Experiența lor nu doar că ne ajută, dar ne și ambiționează.

– Urmează meciul cu Rapid, în deplasare.

– Un meci greu, contra unui adversar puternic, sudat. Victoria cu Dinamo ne dă moral, ne arată că ne putem depăși limitele. Asta nu înseamnă că subestimăm Rapidul sau că ne supra-estimăm forțele. Știm însă că, dacă dăm maximum, putem să le punem probleme. În orice caz, va fi un meci disputat.

-Unde poate ajunge Știința în acest sezon?

-Îmi e greu să spun pentru că n-au trecut decât patru etape și nu cunoaștem foarte bine celelalte adversare. Așa cum v-am mai zis, luăm totul școlărește, punct cu punct, set cu set, meci cu meci, în speranța de a obține cât mai mult. Ideal ar fi să ajungem în 1-8.

 



Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"
PUBLICITATE