Cauze „de la centru“ au facut ca examenul de licenta al absolventilor specializarii Pedagogia invatamântului prescolar si primar (P.I.P.P.) sa se petreaca mult mai târziu, adica saptamâna trecuta. Comisia de la Universitatea „Stefan cel Mare“ din Suceava a avut, ca si anul trecut, cuvinte de lauda la adresa bacauanilor, care au demonstrat seriozitate maxima in pregatirea lor. Din cei peste 50 de candidati, au retinut atentia cei care au ales limba româna – 3 la numar –, „eroi“ care au tratat teme cu… personalitate. Mariana Talaban (Ardeleanu) si Roxana Zaharia s-au aliat unui proiect mai amplu al Universitatii „Vasile Alecsandri“ din Bacau – „Particularitati ale predarii-invatarii limbii române in comunitati romano-catolice“ –, finalizând doua studii de caz: Stufu, comuna Sanduleni si, respectiv, Lespezi, com. Gârleni. Au aplicat un chestionar elaborat de Academia Româna, au facut inregistrari pe teren si au prelucrat stiintific materialul colectat, dupa care au derulat un experiment pedagogic la doua clase: una de control si una experimentala, din localitati diferite. S-au dat teste initiale, finale si intermediare, s-au imaginat strategii ameliorative si s-a conchis ca invatatorul care nu cunoaste specificul lingvistic al ceangailor moldoveni nu detine fundamentul necesar unei proceduri corecte in instruirea elevilor. A treia „eroina“, de loc din Dealul Morii, a tratat despre literatura pentru copii a lui Vasile Iosif (n. 1919, sat Cauia, com. Dealul Morii, jud. Bacau). Partenerul esential al parcursului stiintific a fost chiar scriitorul care, la cei 93 de ani impliniti, a raspuns cu bucurie solicitarilor viitorului profesor pentru invatamântul primar.
Ce a rezultat din munca de aproape doi ani a celor trei candidate are o importanta documentara inestimabila: CD-urile cu inregistrarile audio/video efectuate la Stufu, Lespezi si Cauia au intrat de-a dreptul in istorie. Nu este o exagerare, de vreme ce s-a demonstrat, prin tehnica interviului, ca populatia romano-catolica utilizeaza limba româna cu abateri nesemnificative (dar importante pentru educator) si, respectiv, ca opera poetului, prozatorului si dramaturgului Vasile Iosif este izvorâta din realitatile satului de la margine de judet si ca minimuzeul de la Cauia (pe care-l va inventaria Elena Vieru-Panainte, cea de-a treia „campioana“) are, pe lânga reviste, carti si mai ales manuscrise, fotografii, documente, câteva ore bune de dialog cu „patriarhul de la Raspochi“ (asa se numeste catunul in care e casuta lui Vasile Iosif).
Dincolo de satisfactia membrilor comisiei de a afla „taine bacauane“ (aici traiesc cei mai multi dintre ceangaii moldoveni, iar un scriitor nonagenar se bucura de a doua viata dedicându-i-se o lucrare de licenta), a existat multumirea celor trei candidate de a-si largi orizontul cultural si – de ce nu? – de a-si perfectiona deprinderile de a scrie coerent si corect in limba româna.
Ioan Danila
Licenta de Bacau
