Pe 6 ianuarie 2020, în preziua onomasticii sale, Ion Șarban lua efectiv în primire postul de director al Sport Club Municipal Bacău. În aceeași zi, „Deșteptarea” deschidea ușa sediului SCM Bacău din Cuza Vodă pentru a afla planurile și gândurile noului director. Se proiecta un an aniversar, SCM împlinind șapte decenii de existență; s-a dovedit, în schimb, un an pandemic, condiționat de restricțiile impuse de noul Coronavirus. Ieri, la fix 365 de zile distanță, am repetat vizita. N-a trecut decât un an, dar câte lucruri nu s-au schimbat! Începând cu noul-vechiul sediu, de la stadionul „Municipal”. Cioc-cioc!

-Domnule Șarban, la finalul interviului din ianuarie 2020, imaginam o reîntâlnire la distanță de un an și vă întrebam despre ce realizări v-ar plăcea să pomeniți. Niciunul dintre noi nu putea bănui atunci că lumea va fi prinsă în ghearele unei pandemii. Așa că încep prin a vă întreba cum ați caracteriza 2020?

– Ca un an dificil, de răscruce, dar, paradoxal, un an cu foarte multe oportunități pentru Sport Club Municipal Bacău. Poate că asta vine și din destinul clubului, din instinctul său de conservare. Anul trecut am reușit unele lucruri care, în alte circumstanțe, poate că ar fi fost mult mai dificil de realizat. În primul rând, la nivel de infrastructură.

-Pomeneați în urmă cu un an că infrastructura rămâne prioritatea numărul 1. Începând cu revenirea la sediul de la stadionul „Municipal”, acolo unde, ca să vă citez, se află „vatra sportului băcăuan”.

-Problema infrastructurii este una definitorie pentru soarta unui club de anvergura SCM Bacău. Dacă țin bine minte, spuneam în acel interviu că infrastructura este chiar mai importantă decât rezultatele sportive. Și asta pentru că infrastructura poate genera rezultatele. În ceea ce privește sediul, pentru noi era vital să revenim la stadion, unde ne este locul și unde beneficiem de un spațiu multi-funcțional și să nu mai stăm cu chirie în locații improprii. Consider că dacă nu reintram în posesia sediului de la stadion, ne-am fi pierdut identitatea. În plus, nu știu dacă este bine sau nu o să spun, dar eu tot o fac: prezența noastră aici poate reprezenta și o poziție de negociere în cazul în care stadionul va intra într-o altă fază, fie ea de construcție sau de reconstrucție.

-Existau obiecții legate de insalubritatea existentă la stadion.

-Pentru asta am renovat, igienizat și dezinfectat sediul, reabilitându-l. Și nu doar că l-am reabilitat, dar ne-am și dezvoltat. Spațiul de cazare s-a extins, fiecare cameră are frigider și televizor. Am reamenajat și sala de mese; așteptăm doar ridicarea restricțiilor pentru o funcționare normală. Nu vreau să plictisim cititorul, dar e un fapt. Următoarea noastră țintă este construirea unui nou sediu, eventual pe terenul deținut de DJTS în fostul Orășel al Copiilor. Ideea a plecat chiar de la directorul DJTS, Radu Ababei. Primul pas ar fi să convingem Ministerul Tineretului și Sportului de importanța realizării unui astfel de proiect.

-Anul trecut, cu ajutorul MTS ați reabilitat Sala de Gimnastică.

-Reparațiile capitale operate la Sala de Gimnastică reprezintă o mare satisfacție. De câte ori treceam pe acolo mă gândeam că este nedrept ca micuțele gimnaste să se antreneze în condiții improprii, cu mucegaiul deasupra capului. Mă puneam și în pielea părinților.  Am schimbat în întregime acoperișul, am izolat și am anvelopat pereții, ceea ce a făcut ca temperatura în interior să crească cu 7-8 grade. Asta presupune și o economie de ordin financiar, în condițiile în care plăteam 800 milioane lei vechi pe sezon pentru căldură. Iarna asta vom trage concluziile exacte, dar estimăm că economia e cam de 50 la sută. Și asta constituie doar o primă etapă.

-În ce ar consta etapa a doua?

-Modernizarea vestiarelor și, având în vedere uzura fizică și morală a materialelor, schimbarea lor. Dacă nu vom reuși asta printr-un singur demers financiar, poate că o vom face lucrând pe module. Proiectul s-ar întinde pe 3-4 ani, însă avem speranțe deoarece, atunci când am solicitat sprijinul MTS, acesta a venit prompt. Avem și avantajul că Sala de Gimnastică „Monica Roșu”  este singurul edificiu important din patrimoniul SCM Bacău.

-Cum a fost 2020 din punct de vedere sportiv pentru SCM?

-Pe plan intern, bun, ba chiar mai bun decât 2019. Și asta în ciuda pandemiei. Secțiile de lupte și de box au dominat întrecerile interne, impunându-se în fața unor centre redutabile,  în timp ce atletismul, cu Bianca Ghelber, Micu sau Alisia Paruba, adică poli opuși la nivel de generații, ceea ce ne arată că avem și prezent, dar și viitor, este într-o permanentă creștere. Sigur, pe plan internațional am suferit din cauza lipsei concursurilor. Dar la cele care s-au ținut, am fost prezenți și, mai mult decât atât, am luat medalii sau am fost în imediata apropiere a podiumului. Reușitele Biancăi Ghelber la Balcaniadă, bronzul lui Saly Palapuic la Europenele de box pentru juniori sau prestația bună a lui Hermeziu la Campionatul European de box pentru Tineret, unde a ocupat locul 5, sunt tot atâtea dovezi în acest sens.

-Aceste rezultate ajută și bugetul clubului. Chiar, cum se prevede bugetul pe 2021?

-Suntem încrezători și în relația directă cu MTS, în a cărui subordine ne aflăm, dar și in relația de colaborare cu Consiliul Local. În 2020- și aceasta era o altă provocare căreia i-am făcut față cu succes- am reușit, în premieră, crearea unui parteneriat cu municipalitatea în privința contractelor de activitate sportivă. Avem 21 de astfel de CAS-uri: 11 sportivi și zece antrenori, această modalitate ajutându-ne să motivăm sportivii de valoare și, foarte important, să nu ne pierdem antrenorii. În 2021 vreau ca la sportivii de Europene, de Mondiale sau de Olimpiadă să mărim valoarea contractelor. Eventual, să extindem aceste CAS-uri pe patru ani, cu clauza rediscutării lor la fiecare început de ani. Iar dacă apar valori- și eu sper să apară- intenționăm mărirea numărului de contracte.

-Cum vedeți 2021 în planul rezultatelor sportive?

-Un an al provocărilor. Dacă 2020 a fost cel al oportunităților, 2021 sper să fie al provocărilor. Și asta pentru că vrem să reînodam firul participărilor la Jocurile Olimpice. Ultimul reprezentat al SCM la o Olimpiada a fost Bianca Ghelber, în 2012. Acum, pentru Tokyo 2021, baza e tot la ea, dar avem o speranță mică și cu boxul, prin Vicol și Eric Tudor la  turneul de calificare de la Paris. Apoi, avem toată încrederea că luptele, boxul, halterele și atletismul vor ține steagul sus în 2021 și pe plan extern. Totul e să fim sănătoși și să beneficiem de aceeași susținere și încredere de până acum.



PUBLICITATE