Despre asociațiile de proprietari sunt multe de spus și nu tocmai de bine. Și asta din simplul motiv că acolo se petrec, de cele mai multe ori, lucruri deloc în regulă. Personal, nu am știință despre vreun caz în care ei să arate că sunt 100 % „pentru” membrii comuniunii, și nu „împotriva”. Admit că, în general, tabelele cu toate cheltuielile fiecărui locatar sunt afișate în loc public, dar nu e obligatoriu ca acele cifre să și reflecte în totalitate realitatea.
Ca să nu mai spun că, de câte ori apare vreun nemulțumit pe la ghișeul asociației, acesta va fi întâmpinat cu dispreț cât China. Când, de fapt, reprezentantul asociației este angajatul proprietarului și nu invers. În realitate, știm cu toții, ei sunt „jupânii” de la asociație.
Câți dintre dvs. au văzut afișate, de exemplu, drepturile salariale și celelalte beneficii ori scutiri (sau alte asemenea) ale președintelui asociației, adminstratorului, cenzorului sau ale altui reprezentant plătit din contribuția proprietarilor? Sau pe câți dintre acești angajați i-ați auzit cerându-și scuze pentru orice neajuns creat proprietarilor?
În fine, ne-am putea consola (sau nu) cu noutățile legislative care intervin, de acum, la nivelul asociațiilor de proprietari. Bunăoară, găsesc oportună prevederea care-i sancționează pe rău-platnici, mai ales pe aceia care cu bună știință ocolesc casieria. La fel și cea care-i scobesc în buzunare pe cei ce nu le permit accesul în casă meseriașilor plătiți de asociație pentru a remedia avariile la partea comună a instalațiilor. Legea de acum se îndreaptă inclusiv spre spinoasa problemă a clădirilor cu risc seismic.
N-aș prea fi de acord, însă, cu obligativitatea reabilitării termice a locuinței, pentru simplul motiv că unii proprietari chiar nu dispun de bani pentru a face așa ceva. În plus, de ce unora li s-a anvelopat gratis apartamentele, iar acum legea îi obligă exact pe cei care nu au avut cu ce face așa ceva? Dar, să zicem că legea… este perfectibilă.
