Un clasament întocmit de Asociația Română de Balneologie pentru anul 2016 plasează Slănic Moldova pe locul al șaptelea între cele 34 de stațiuni de profil din țara noastră. Deși într-un declin vizibil mulți ani, băcăuanii continuă să numească stațiunea „Perla Moldovei”, mai ales pentru zestrea ei naturală de munți și izvoare minerale. Evoluția ei a fost sinuoasă din 1990 încoace, deși aici au fost făcute, în ultimii ani, importante investiții. Perspectivele dezvoltării ei sunt cu atât mai provocatoare pentru noul primar al orașului Slănic Moldova, economistul Gheorghe Baciu (PNL), care se află la primul său mandat în această calitate. Despre acestea am stat de vorbă cu noul primar.

Parcurgeți, domnule Gheorghe Baciu, prima iarnă din mandatul dumneavoastră de primar al orașului Slănic Moldova. Cum descrieți orașul, dar mai ales stațiunea Slănic Moldova, acum, după prima zăpadă veritabilă și generoasă a acestei ierni. Cum vor arăta ele în continuare?

Slănic Moldova, anul acesta, a avut șansa să aibă zăpadă. Iar atunci când este zăpadă la Slănic este frumos chiar dacă nu sunt evenimente deosebite. Pentru că microclimatul și peisajul montan favorizează localitatea noastră. Dar, noi am pregătit din timp perioada de iarnă. Am făcut un parteneriat cu o firmă care a adus aici un patinoar artificial, patinajul fiind o variantă de sport de iarnă. S-a dovedit a fi un succes. Foarte multă lume vine la patinoar. În același timp suntem în legătură permanentă cu echipa care administrează pârtia de schi, aflată în administrarea Consiliului Județean. Ei se străduiesc să mențină pârtia la o calitate cât mai ridicată, pentru a atrage turiștii și pentru a mări gradul de ocupare a stațiunii în această perioadă. De asemenea, am organizat evenimente și la sfârșitul anului trecut și la începutul anului în curs, precum Festivalul de datini. Pe 7 ianuarie, de Crăciunul pe Vechi, am făcut un astfel de festival pentru turiștii de peste Prut care au venit la noi. La fel, am pregătit și Anul Nou pe Vechi pentru ei. În plus, pe 19 ianuarie au început Serbările Zăpezii la Slănic Moldova, pentru zece zile (două week-end – uri), cu invitați speciali, cu vedete ale muzicii ușoare și cu spectacole chiar lângă pârtia de schi. Încă din decembrie 2016 am transmis programul de manifestări ale anului 2017 către hotelieri și întreprinzători, pentru a fi și ei pregătiți. Anul acesta vor fi minimum 18 evenimente care pot fi transformate în pachete turistice. Așa credem că putem îmbunătăți simțitor gradul de ocupare a stațiunii.

PUBLICITATE

Va fi, deci, o iarnă cu atât mai frumoasă în Slănic Moldova…

Este ea însăși o iarnă de basm. Am încercat să facem facilă deplasarea turiștilor prin stațiune, pe la Izvoare, prin parc. Și încurajăm întreprinzătorii să atragă turiștii.

Izvoarele minerale în domeniu public – obiectiv prioritar

Iarna are farmecul ei, dar Slănicul e căutat mult și vara, inclusiv pentru izvoarele sale minerale. Am apreciat intenția dumneavoastră de a prelua și de a reabilita zona izvoarelor. Ați deschis și o colectă publică de fonduri în acest sens. Cum ați ajuns aici și în ce stadiu vă aflați?

Imediat ce am ajuns primar, am analizat foarte atent în ce situație juridică suntem vizavi de aceste terenuri și licența de exploatare a apelor minerale. Am tras concluzia că singura modalitate de a putea oferi gratuit apa minerală turiștilor și vizitatorilor noștri și de a face din zona izvoarelor o zonă cum ne dorim noi este ca ea să revină în domeniul public. Am fost forțat și pentru că deja erau scoase la vânzare trei terenuri aferente izvoarelor. Se vânduse deja un teren. Am făcut demersurile necesare și pe 30 septembrie am câștigat licitația, iar pe 28 noiembrie am semnat contractul de vânzare-cumpărare pentru cele trei terenuri, pentru Izvorul „300 de scări”, pentru Sonda 2 și Sonda 1. Este un prim pas prin care noi vrem să răscumpărăm aceste terenuri. Ele de peste 65 de ani nu au mai fost la primărie. Pentru că în momentul în care s-a înființat Întreprinderea balneoclimaterică, vilele și hotelurile au fost naționalizate și au fost preluate de întreprindere. Dar, când întreprinderea a fost privatizată, practic primarul de atunci nu a făcut demersurile necesare ca natural statul român să preia terenurile de la izvoare și Cazinoul. Astfel, astăzi suntem în situația că au trecut mai mulți cumpărători pe aici, că Perla Moldovei a intrat în faliment, ca ți societatea Flora, care a intrat în reorganizare, iar acum juridic este foarte greu să refacem această nedreptate. Decizia a fost că singura modalitate era aceasta. Să aducem în instanță oamenii de la vrea aceea ar dura foarte mult, iar finalul nu este sigur în favoarea noastră. Primul obiectiv pentru acest an este ca în Săptămâna Mare să sfințim cele trei izvoare. Deja avem sponsori pentru refacerea izvoarelor, care nu au un acoperiș. Vom apela la o arhitectură armonizată cu aceea din Slănic Moldova, vom colabora cu Asociația Pietrarilor din Slănic Moldova și vom desăvârși lucrarea, pe care vom scrie „Proprietate UAT Slănic Moldova”. Chiar pe 12 ianuarie am fost la ANRM, de unde avem promisiunea că vom primi licența pentru exploatarea izvoarelor. Prin Consiliul Local, vom oferi gratis Institutului Balnear, ca singur institut de cercetare în domeniu la nivel național, posibilitatea de a luat câtă apă minerală doresc, pentru experimente, să faciliteze tratamentul balnear. Imediat după aceasta ANRM ne va da și licența de explorare pentru doi ani, ulterior urmând să luăm și licența de exploatare. La începutul lunii aprilie, vrem ca toate aceste obiective să fie modernizate. Din acel moment altfel vom acționa pentru îmbunătățirea confortului turiștilor. Vom scrie proiecte prin care să îmbunătățim aceste facilități. Pentru că de peste 30 de ani aici nu s-a mai făcut nicio îmbunătățire a distribuției de ape minerale, pentru că unele izvoare curg natural, dar altele sunt foraje care au echipamente conexe. De asemenea, vizavi de principalul proprietar al izvoarelor, societatea Flora, vom încerca să convingem masa creditorilor acesteia să cedeze izvoarele UAT doar la valoarea de evaluare, să nu le mai scoată la vânzare pe piață.

Cu telescaunul spre traseele turistice

Dar Slănic Moldova nu are doar zestrea de izvoare minerale. Aici mai sunt și alte atracții. Cum vă veți ocupa de ele.

Vom moderniza mai multe trasee turistice și am făcut o înțelegere cu Consiliul Județean ca telescaunul de la Pârtia de schi să funcționeze, în week-end, toată perioada de vară. Turiștii vor ajunge sus, în pădure, apoi pot veni pe trasee până în Parcul central, de unde vor lua trenulețul stațiunii și vor ajunge de unde au plecat. Un traseu de turism de recreere. Sus, la capătul pârtiei, un întreprinzător are un spațiu comercial, pentru o cafea, pentru ceaiuri sau băuturi răcoritoare, inclusiv acum, iarna. Vrem să îmbunătățim condițiile de acolo. Am discutat deja cu Consiliul Județean să extindem facilitățile telescaunului. Ne-am inspirat chiar din Andora, unde este un telescaun care urcă tot timpul anului. Încercăm să scriem proiectul în acest an, iar la finele anului 2018 noi avem dreptul să extindem capacitățile de la telescaun. Astfel încât să le aplicăm din 2019. Deja am dat un certificat de urbanism în zona Camping, pentru un parc aventura, pentru o stână turistică. Încurajăm întreprinzătorii, care au și început să lucreze.

În parc, fanfara cânta

Pe vremuri, în parcul din Slănic cânta fanfara…

Toată vara vom avea în continuare activități în foișorul din parc. Acolo va cânta fanfara. Am discutat și cu primarii riverani din zonă și cu Palatul Copiilor ca pe toată perioada de vară să oferim, în weekend, foișorul câte unui club al elevilor. Clubul din Moinești deja a venit, primăria municipiului oferă microbuzul școlar, iar elevii vin și arată ce au învățat ei: muzică de toate genurile. Dar copiii vin și cu părinții și bunicii, deci atragem din nou populația din localitățile riverane. Așa era Slănicul Moldovei cu ani în urmă, o stațiune și pentru vizitatori.

Cu alte cuvinte, fanfara sau spectacolele din foișor vor apărea și în pachetele turistice din Slănic Moldova.

Dar aș vrea să subliniez ideea urgentă ca și facilitățile turistice de la Târgu Ocna și Slănic să fie incluse în aceleași pachete turistice. La acest moment, în România nu există o zonă cu atâtea facilități naturale ca a noastră. Mai mult de 75% din costul unui pachet de tratament este cazarea. Dacă flexibilizăm turismul Târgu Ocna – Slănic, orice turist poate vizita ambele stațiuni, gratuit. Deci vom fi mult mai atractivi. Dimineața oamenii pot intra în Salina, pentru tratamentele de acolo, iar după-amiaza pot veni în Slănic pentru apa minerală. Avem discuții avansate pe această temă cu Institutul Balnear, iar împreună cu domnul senator Viorel Ilie, vom putea beneficia curând și de un corp din celebrul de-acum hotel al petroliștilor din Moinești, acum în paragină. Să fie oferit pentru un centru de recuperare medicală locomotorie. Un pacient poate găsi investigații de top la Spitalul din Moinești, de acolo poate veni, pentru recuperare, la salina și la Slănic Moldova, de unde se poate întoarce la Moinești. Astfel, vom da o abordare de zonă facilităților de turism balnear. Am făcut demersuri și la Asociația Orașelor Stațiuni Balneoclimaterice din România, să avem un punct de vedere comun în abordarea Ministerului Fondurilor Europene, care să aloce stațiunilor balneoclimaterice fonduri. Noi trebuie să cheltuim bani pe prevenirea îmbolnăvirilor, nu pe medicamente. Stațiunile au ca scop și prevenția. Pentru fonduri europene acum sunt eligibile numai stațiunile turistice, dar poate și stațiunile balneoclimaterice vor avea acces. În România avem numai 23 de asemenea stațiuni. Se vor putea amenaja și facilitățile de ape minerale, de salină, de tot ce înseamnă tratament în domeniu. Și Salina Târgu Ocna ar putea deveni o bază de tratament. M-am întâlnit și cu Maricica Puică, marea noastră atletă, care mi-a spus cât de important este antrenamentul în mediul salin. Vrem, deci, să facem la noi un centru de pregătire sportivă și olimpică, să atragem un investitor. Slănicul a avut așa ceva cu mulți ani în urmă. Aici veneau sportivi din toate ramurile domeniului.

Proiecte pentru finanțare locală

Ca în orice domeniu, totul e până la fonduri, până la bani. Pot fi atrase fonduri europene, prin proiecte, dar și mediul de afaceri local poate contribui cu ceva. I-ați și chemat, pe cei din urmă, lângă dumneavoastră, i-ați îndemnat să aducă sediile de firmă chiar în Slănic.

Noi, acum, avem o situație financiară dezastruoasă. Avem conturile primăriei blocate, datorită neachitării drepturilor financiare istorice către terți. Încercăm să refinanțăm un credit, să finanțăm debitele pe care le avem să putem gândi înainte. Dar, am depus deja două proiecte pe Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020. Unul este pe varianta „Start-up Plus”, de cinci milioane de euro, prin care vrem să înființăm 75 de microîntreprinderi, să ajutăm pietrarii și lemnarii de pe Valea Slănicului să învețe cum se face o afacere. Mai avem un proiect pentru Școală, de 750.000 de euro, tot pe POCU, pe educație, pentru îmbunătățirea condițiilor din învățământ la Slănic Moldova, să pregătim tineretul, deoarece nu avem resursă umană în Slănic. Dar, este foarte greu să repari relația dintre întreprinderi și întreprinzători. Unii s-au dezvoltat făcând profit pentru că nu mai plătit taxele și impozitele, favorizați de fosta conducere a UAT, dar și impozitele și taxele au avut un parcurs sinuos. Până în 2015, inclusiv, impozitele erau 1,5% din valoarea de evaluare. În 2016, impozitul a fost redus la 0,2%. Atunci am pierdut aproape trei milioane de lei numai datorită acestui impact bugetar. Cota redusă a fost impusă în interesul unor întreprinzători. Acum noi am crescut cota la 0,6%, dar care reprezintă mai puțin de jumătate decât în alte orașe. Ele au 1,3%. Însă tot se cheamă că noi am majorat cota de trei ori, numai pentru persoanele juridice, evident. Întreprinzătorii trebuie să înțeleagă că noi suntem partenerii lor, că organizăm evenimente pentru a atrage turiștii, cu anumite cheltuieli, că întreținem stațiunea curată tot cu același scop. Eu cred că taxele și impozitele de acum sunt de bun simț. Până acum era o taxă de 5% din prima noapte de cazare, iar acum este de 1 leu pe zi și poate fi inclusă în pachetul turistic. Noi cu acești bani întreținem stațiunea. Am introdus parcarea de reședință. În fața hotelurilor se parchează pe domeniul public. Cele care au parcare privată o amenajează și plătește impozit pentru ea. Celelalte trebuie să plătească parcarea de reședință. Cine nu plătește, creează o presiune pe turist, pentru că trebuie să-i luăm noi zece lei pe zi pentru parcare pe domeniul public. Problema este una de conștiință, în ultimă instanță, nu că noi vrem să alungăm turiștii din Slănic. Dar noi de unde întreținem stațiunea? Și fonduri europene dacă ni s-ar da pentru aceasta, tot ar trebui să acoperim noi cota de cofinanțare. Evident că unii care n-au plătit niciodată niște taxe, acum li se pare că cineva le bagă mâna în buzunar. Noi, în Slănic, nu avem un punct de informare turistică, pentru că și acesta costă. Un turist plătește parcarea 1 leu pe zi, dar el acolo lasă uneori gunoaie, care trebuie curățate, apoi beneficiază, gratuit, de tot ce oferă stațiunea la modul natural, însă întreținut cu anume cheltuieli. De unde banii, dacă nu din taxe? Noi avem aproape 3,3 milioane de lei neîncasați la bugetul local, de ani și ani. Lumea a fost învățată să nu plătească, or nu se mai poate. Pentru a atrage fonduri, punem aceste probleme în strategia de dezvoltare a localității, refacem Planul de Urbanism General și apoi venim cu elementele din planul de mobilitate, să putem aborda obiectivele din plan pe 20 – 30 de ani înainte. Mai avem și alte elemente în această strategie. Vrem să facem o zonă de tineret la camping – cluburi, discoteci private, vrem să dezvoltăm Mănăstirea Bolovanu, pensiunea de acolo, într-o zonă turistică din care se poate ajunge până în șoseaua Onești – Brașov, la Oituz, să fie mai tranzitat Slănicul.

Mulți regretă că Slănicul nu are o legătură cu drumul european DN 11, pe o rută între Slănic Moldova și Oituz.

Acum avem probleme cu acest drum, care este în proprietatea Petrom. Dr. Petru Groza a împroprietărit Sovrom Petrol cu astfel de drumuri. Acum proprietar este OMV Petrom, dar care a vândut zăcămintele de petrol de pe Valea Slănicului și Valea Oituzului, cu drumuri cu tot, către o firmă olandeză. Însă nu a întreținut aceste drumuri. Situația încurcă tendința de a dezvolta turismul în Slănic Moldova. Mai mult, avem 2,5 km pe Bolovanu până la fosta groapă de gunoi din proprietatea noastră, dar mai departe sunt 12 km pe drumul de la OMV Petrom. Am făcut demersurile necesare, dar abia după două luni am primit răspuns că problema „este în curs de analiză”. Au fost inundații, i-am rugat să vină să-și repare drumul. N-au venit, că sondele ar fi oprite. Și mediul este afectat, de conducte abandonate, de alveolele distruse de la poduri etc. Dacă nu le mai trebuie zona aceasta, să o predea cum au preluat-o. Tot pentru drumuri ducem tratative cu Apele Române, cu Romsilva, pentru că vrem să dezvoltăm trasee pentru biciclete până pe Nemira.

Recent ați făcut un nou apel ca firmele cu afaceri în Slănic să-și aducă sediile centrale aici, să dea impozitele la bugetul local.

Noi vrem să facem o treabă bună, dar avem nevoie și de sprijin. Slănicul Moldovei, nu eu, primarul Baciu. Multe firme nu au sediul central în Slănic, deși sunt de aici, unde au și afaceri. Conform legii, 35,8% din impozitul pe salarii vine la primăria unde se află sediul central al unei firme. Ei au afacerile în Slănic, dar banii ajung în altă parte. În plus, și Codul fiscal obligă firma să aducă sediul central în localitatea în care are afacerea. Ba, alții au înmatriculat și mașinile în alte localități, nu la noi. Nu e corect. Îi vom obliga să revină.

Normal ar fi ca întâi să-i convingeți, nu să-i obligați.

Dacă nu-i pot convinge, trebuie să-i oblig. Îmi dă voie și legea, în cazul firmelor cu minim cinci angajați. Nu sediul central al firmei trebuie să ajungă la noi, ci codul lor fiscal. Trebuie să obținem câte puțin de la fiecare și se adună. Eu am avut întâlniri cu întreprinzătorii și am stabilit termen pe 30 iunie. Altfel va trebui să închidem unități, dar sper să nu se ajungă acolo. Noi nu am mărit impozitul pentru persoanele fizice, doar taxa de parcare este acum mult hulită. La noi e 60 de lei pe an, dar la Comănești este 120 de lei, la Târgu Ocna 75 de lei. Proprietarii de mașini au spus că nu plătesc și atunci am lăsat-o doar pe domeniul public. Pe viitor vrem să amenajăm parcări. Pentru slăniceni parcarea în stațiune va fi anul acesta gratis. Dar, de la anul va fi o taxă, iar ei vor purta o vinietă de identificare. Parcarea în stațiune va fi prin SMS, de pe telefonul mobil.

Orașul Slănic Moldova, suportul stațiunii

Orașul Slănic Moldova este, însă, suport pentru stațiune din multe privințe. Acolo locuiesc cei care lucrează în stațiune, de exemplu. Câți locuitori mai sunt acum? Și cum veți dezvolta orașul?

Mai avem, statistic, 5.156 de locuitori, dar efectiv mai sunt aici circa 3.000. Până acum nu s-a abordat separat dezvoltarea stațiunii și a orașului. Cele două entități trebuie integrate, dar trebuie abordate separat. În sensul în care orășenii de la noi trebuie să beneficieze de pe urma stațiunii, nu să o ajute ei. Iar noi vom face separat pentru ei câte ceva. Din 15 februarie, de exemplu, vom pune în funcțiune un cabinet medical în cartierul Cireșoaia, unde vrem să acordăm îngrijire medicală la domiciliu persoanelor vârstnice. Vrem să dezvoltăm infrastructura de învățământ, susținem crearea de microîntreprinderi prin Programul Start-up Plus, avem proiecte de agroturism, prin care să dăm 350 ha de teren care nu sunt folosite cum trebuie, vom înființa Asociația Pietrarilor, Asociația Prietenii Slănicului (pentru sprijin în organizarea de evenimente publice), vrem să plantăm arbuști ornamentali prin acțiunea „Fii frate cu Slănicul”, prin care oricine plantează un arbust îl va boteza și va ști că e pus de el. Să conectăm sentimental oamenii din Slănic Moldova. Pe Valea Slănicului între problemele importante sunt în domeniile apă-canal (avem doar rețeaua din 1989) și infrastructura rutieră (nu avem niciun drum lăturalnic asfaltat, nu sunt intabulate drumurile), bazinul de înot, casa de cultură etc. Noi nu avem o sală în care să aduni 150 de oameni. Cazinoul are una, dar este privat. În plus, nu avem piste de bicicletă, nu avem trotuare. (Petru Done)

Cine este Gheorghe Baciu

„Fiul sobarului Ioje Baciu și nepotul lui Gheorghe Baciu, unul dintre cei mai plini de viață slăniceni” – cum îi place să se autoprezinte pe un site propriu, economistul Gheorghe Baciu este primarul orașului Slănic Moldova de la mijlocul anului trecut. Slănicean din satul Cireșoaia, din Pârâul Bradului – cum, de asemenea, singur scrie pe site-ul personal, a urcat treaptă cu treaptă redutele vieții. S-a dedicat, profesional, telecomunicațiilor, până a ajuns să administreze propria firmă în domeniu, dar a optat și pentru management, pentru care s-a specializat la ASE. A învățat să-și construiască viața, dar și proiectele altora, și s-a remarcat ca președinte al asociațiilor Habitat for Humanity Comănești și Rădăuți sau ca vicepreședinte al Habitat for Humanity România. Are, însă, și alte proiecte de suflet, fiind vicepreședinte al Consiliului Parohial al Bisericii catolice Sf. Anton, din Comănești, membru de onoare al Colegiului Tehnic de Comunicații „N. V. Karpen” Bacău, și președinte al Asociației Sf. Treime Trotuș sau al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic Nord-Est. „Îmi place să las în urma mea ceva, mai ales dacă e vorba comunitatea din care provin” – este unul dintre principiile pe care le etalează Gheorghe Baciu.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.