Scolile tehnice isi trimit elevii in strainatate

S-a deschis licitatia pentru finantarile puse la dispozitie de UE prin Fondul Social European (FSE), licitatie care e organizata de Ministerul Educatiei prin POS DRU (Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane). E o veste buna care intereseaza in special scolile tehnice si profesionale, mai ales ca e vorba de sume importante. UE pune la dispozitia Romaniei, prin FSE, 3684 milioane euro, din care 18,1 la suta revin dezvoltarii resurselor umane. “Scolile care vor sa obtina finantare vor colabora cu doua institutii: OI POS DRU Piatra Neamt, cu sediul la ISJ Neamt, si Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (CNDIPT) Iasi”, declara Angela Sterpu, inspector programe la ISJ Bacau. Pe axa 1, pot accesa fonduri liceele tehnice, scolile profesionale si SAM-urile. Scopul finantarii e formarea dascalilor, dar si a elevilor, care vor putea face stagii de practica la agentii economici din tara si strainatate.

Bombardati
de firme straine!

Europa nu finanteaza liceele teoretice decat daca au proiecte pe axa 2 – Corelarea invatamatului cu piata muncii. Pe occidentali ii intereseaza, asadar, sa-i pregateasca pe tineri pentru munca. Valoarea unui proiect va fi de 50.000 – 500.000 euro, din care 10 la suta pentru reabilitarea spatiilor si achizitii de aparate, 10 la suta-salariile echipei de implementare, iar 80 la suta, activitatile din proiect, inclusiv transportul, cazarea elevilor, plata agentului economic. “Dupa parerea mea, o singura scoala nu va putea sa consume 50.000 euro, decat daca va organiza mai multe stagii de pregatire. Ar fi bine ca scolile sa se asocieze”, spune Angela Sterpu. Ea a avut o prima intalnire cu directorii de scoli si dascalii care stiu sa faca proiecte. “Ne-au intrebat daca exista o baza de date cu agentii economici agreati sau acreditati de MECT. Suntem bombardati cu oferte din strainatate, dar agenti agreati de MECT nu exista”, afirma ea. E limpede ca UE incurajeaza pregatirea elevilor in alte state deoarece pune pret pe competenta. “Exista profesii care se fac foarte bine la noi, cum sunt cele din IT si telecomunicatii, dar in turism, de exemplu, mai avem multe de invatat”, sustine Angela Sterpu.

Se pregatesc pentru firmele din Germania

Cele mai stringente probleme, in scoli, sunt acoperisul, gardul, dotarile, fatada, instalatiile etc. Putini directori au insomnii din cauza ca elevii nu fac practica in firme de top sau nu au dascali valorosi. “E adevarat ca scolile sunt interesate mai mult de investitiile materiale, dar trebuie sa intelegem ca o cladire se reabiliteaza in cateva luni, o instalatie se cumpara in doua zile, in timp ce resursele umane se formeaza in ani”, spune prof. Sterpu. Totusi, exista reactii la deschiderea finantarilor UE, adica scoli care s-au inhamat la scrierea si realizarea a 2-3 proiecte. E vorba Colegiul “D. Mangeron”, Grupul “Elias” Sascut, CTC “N.V. Karpen”. “Avem trei proiecte in lucru, afirma Adriana Costandache, directorul CT aMangerona. Unul se adreseaza elevilor cu risc de abandon, iar celelalte elevilor din anii III si IV, pentru care vrem sa colaboram cu firme straine de automobile. Aceste stagii sunt extrem de utile pentru ca tinerii vin in contact direct cu piata muncii si se vor integra mai usor”.
“Numai cine nu vrea nu face proiecte, afirma Angela Sterpu. E ca un plan de lectii, cu obiective si activitati. Cei care nu stiu trebuie sa vina si sa intrebe. Eu sunt aici, toata vara, pentru a-i ajuta gratuit”. Criteriile de evaluare sunt relevanta (justificarea) – 40 puncte, sustenabilitatea proiectului (daca poate fi continuat dupa ce se incheie finantarea) – 15 puncte, raportul cost-efecte, 25 puncte, metodologia (cum se realizeaza activitatile) – 20 puncte. Toate sunt importante, insa “un proiect care nu are minimum 25 de puncte la capitolul ajustificarea nici nu va fi citit in continuare de echipa de evaluare”, sustine Angela Sterpu. Termenul de depunere a proiectelor pentru invatamantul tehnic e 29 august 2008, iar al celor de la axa 2, 30 septembrie. Scris de Silvia Patrascanu

Alte articole