Buna Vestire, sărbătoare numită şi Blagoveştenie, marchează ziua în care Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Hristos. Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului, pentru că în această zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii.
Tot tradiţia spune că de Buna Vestire se mănâncă peşte, „pentru a fi sănătos, frumos şi zglobiu”, peştele, pentru peste 2 miliarde de oameni, fiind alimentul de bază, iar pentru mulţi înlocuieşte carnea. Despre tradiţie, obiceiuri, semnificaţii religioase a fost vorba şi în minunata activitate desfăşurată la complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, organizată de Secţia de Etnografie (şef secţie Iulian Bucur), în colaborare cu Universitatea „Vasile Alecsandri” şi Colegiul Economic „Ion Ghica”, intitulată sugestiv „Peşte, peşte, mămăliga prăpădeşte!”
Gândită ca un întreg, sărbătoarea Bunei Vestiri, cea mai iubită dintre sărbătorilor creştine, a avut atât o latură laică, cât şi una religioasă, cuprinzând o expoziţie de etnografie, cu unelte de pescuit: ostia, fachia, ciorpacul, măciuca, vârşe de tot felul, crâsnicul, volocul, prostovolul etc. Expoziţia este rodul activităţii de cercetare şi valorificare a muzeografului Sebastian Sascău, sub coordonarea prof. Iulian Bucur, şef secţie Etnografie, dar şi una de covoare care au ca motiv apa şi peştele. De asemenea, pe simeze a fost prezentată o expoziţie de fotografii vechi, care înfăţişează aspecte din viaţa pescarilor, unele dintre ele cu pescari de pe Bistriţa şi Siret, pescuitul fiind considerat una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale omului, pentru procurarea hranei.
O intervenţie interesantă a avut lect. dr. Petronela Savin, de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, care gestionează în acest moment un proiect finanţat de Uniunea Europeană, „Digitalizarea patrimoniului alimentar din zona Moldovei”, care a introdus publicul în universul bucătăriei ţărăneşti din peste 20 de localităţi, din judeţul Bacău. Vedeta a fost un produs care se numeşte „păstrav la hârzob” sau păstrăv în cetină de brad, cu origini pe Valea Asăului, care are toate şansele să devină marcă protejată.
Despre peşte ca simbol şi semnificaţie în creştinism a vorbit preotul Virgil Blaj, urmat de o surpriză: cum poţi să treci de la pasiune şi hoby la afacere, care l-a avut în prim plan pe Narcis Botezatu, elev în cls. A XII-a la Colegiul „Ion Ghica”, pasionat pescar, devenit mic întreprinzător, construindu-şi acsă, la Pârjol, cu sprijinul părinţilor, un iaz modern pe care l-a populat cu peşte, astfel că, după câţiva ani de muncă a reuşit să valorifice primele cantităţi.
Colegii lui, de la acelaşi colegiu, de la clasele de Alimentaţie Publică au pregătit şi servit întreaga asistenţă cu produse din peşte, coordonatori fiind prof. Mihaela Timişescu şi Andreea Silion. Şi ca o încununare a întregii manifestări, elevii de la gimnaziu şi colegiu, participanţi la concursul de eseuri „Bucate de poveste şi poveşti pescăreşti…” şi-au primit premiile, înmânate de preşedinta juriului, poeta Tincuţa Horonceanu Bernevic, proiect coordonat de prof. Ionela Andrei, Ana Maria Paiu şi Raluca Miruna Soisun.
Gheorghe Bălţătescu
