Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, astăzi, decretul pentru numire în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a procurorului băcăuan Oliver-Felix Bănilă – pe o perioadă de 3 ani, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Numirea lui Felix Bănilă, propunerea ministrului Justiţiei în această funcţie, a venit după expirarea mandatului fostului şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu. Pentru şefia DIICOT s-au înscris doar doi candidaţi – Horodniceanu şi Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.
Bănilă a fost preferat de ministrul Justiţiei la şefia DIICOT. Tudorel Toader a transmis propunerea CSM pe data de 14 mai, care a dat aviz pozitiv, iar pe 11 iunie, propunerea a fost trimisă preşedintelui Iohannis.
Felix Bănilă consideră că obiectivele pe termen mediu şi lung ale DIICOT trebuie să se armonizeze cu ceea ce Mecanismul de Cooperare şi Verificare a definit ca fiind “un act de justiţie performant şi cu respectarea unor înalte standarde de etică şi profesionalism”. În consecinţă, el intenţionează să structureze direcţiile de acţiune în obiective strategice (menite a reforma şi îmbunătăţi capacitatea operaţională şi de acţiune a DIICOT prin corelarea acestora cu obiectivele stabilite în strategia de reformă a justiţiei), obiective operaţionale (care decurg din Regulamentul de organizare şi funcţionare) şi obiective specifice (care decurg din activităţile imediate ce se impun a fi realizate la nivelul DIICOT).
Printre obiectivele strategice se numără combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurorilor şi personalului auxiliar, creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor, dar şi prevenirea infracţiunilor din domeniul de competenţă.
Obiectivele operaţionale permanente sunt realizarea unui stil de management participativ, soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi cu respectarea principiului celerităţii procesului penal, eficientizarea activităţii de urmărire penală, asigurarea aplicării principiilor constituţionale ale legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, creşterea gradului de comunicare între structura centrală şi structurile teritoriale, realizarea unui act de urmărire penală derulat cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale şi o abordarea mai activă în ceea ce priveşte instituirea măsurilor asigurătorii.
