Economistul Radu Georgescu afirmă că investitorii internaționali tratează deja România ca pe un stat cu risc ridicat, înainte ca agențiile de rating să decidă oficial o eventuală retrogradare în categoria „junk”. Declarațiile sale au fost făcute după analizarea unui raport al Erste Bank privind costurile de finanțare ale statelor din Europa Centrală și de Est.
Potrivit lui Georgescu, raportul compară primele de risc solicitate de investitori pentru obligațiunile emise de mai multe state din regiune, printre care România, Ungaria, Polonia, Cehia, Croația și Serbia. Economistul susține că România este nevoită să accepte costuri de împrumut semnificativ mai ridicate decât unele dintre aceste state, inclusiv Serbia, țară care se află în prezent în categoria „junk” din perspectiva unor agenții de rating.
În analiza sa, Georgescu amintește că Guvernul României a atras deja în 2026 împrumuturi de aproximativ 109 miliarde de lei, un nivel pe care îl califică drept un record istoric, și afirmă că executivul pregătește o nouă ieșire pe piețele externe pentru finanțare în euro.
Economistul susține că diferența dintre costurile de finanțare ale României și cele ale altor state arată că piețele financiare au început deja să evalueze economia românească la un nivel de risc similar celui aferent categoriei speculative („junk”), chiar dacă agențiile de rating nu au luat încă o astfel de decizie oficială.
„Băncile reacționează primele la situația economică, iar agențiile de rating semnează hârtia la urmă”, afirmă Radu Georgescu.
Acesta consideră că evoluția contrazice argumentul invocat în ultimul an pentru adoptarea unor măsuri fiscale și creșteri de taxe, respectiv evitarea unei retrogradări care ar fi dus la majorarea costurilor de finanțare ale statului. În opinia sa, România plătește deja dobânzi comparabile sau chiar mai ridicate decât unele state încadrate oficial în categoria „junk”.
Agențiile internaționale de rating nu au anunțat, până în prezent, retrogradarea României în categoria investițiilor speculative. România își păstrează în continuare calificativul recomandat investițiilor, însă cu perspectivă negativă din partea principalelor agenții de rating. Afirmațiile economistului reprezintă interpretarea sa asupra modului în care investitorii evaluează în prezent riscul asociat datoriei publice românești.
