În zona dintre fostul restaurant Cascada și complexul sportiv din centrul Bacăului ar putea fi așezată o nouă structură urbanistică, pe care profesorul universitar Dumitru Bontaș, o numește „Bacovia City Center”.

Aceasta ar putea fi organizată ca o corporație, după Legea societăților comerciale, și construită pe bază de subscripție publică. Un City Center în Bacău are deja modele în marile orașe ale României, cel mai apropiat și elocvent fiind cel din Iași, de la Iulius Mall.

Iar subscripția publică ar da dreptul participanților să preia un număr de acțiuni. Zona vizată este acum, practic, în delăsare, iar un City Center ar dinamiza energii creatoare și ar crește nivelul de satisfacție al cetățenilor. Fost prefect de Bacău, Dumitru Bontaș este președintele Consiliului de Administrație al Universității „George Bacovia” din Bacău.

De ce numiți, domnule profesor, acest proiect „Bacovia Center”?

În toate lucrările despre orașul Bacău se spune că „Bacovia” a fost prima denumire a localității. Pentru mine numele Bacovia înseamnă foarte mult. Și patronul spiritual al universității noastre este Bacovia. Iar noua zonă, acest City Center, ar trebui să fie pentru instituția noastră prilej de a dezvolta o universitate de tip corporatist, așa cum sunt în prezent vreo 3.000 – 4.000 în toată lumea. Marile corporații au dezvoltat universități private care fac managementul resurselor umane. Adică asigură resursa prin recrutare, selecție și dezvoltare și apoi fac resetarea permanentă a dezvoltării pentru specializare și ultraspecializare, pentru schimbarea din mers a profesiei.

Ce ar trebui să fie Bacovia City Center?

Ar fi un fel de Dallas Center, în care corporațiile, fără a încălca destinația spațiilor dedicate sportului, ar putea aduce trei bănci comerciale. Pe partea dreaptă de afluire ar putea fi amenajată o parcare cu 20.000 de locuri, pe trei nivele, ca la Palas Center în Iași sau la Băneasa Center în București, iar deasupra parcării, practic la primul nivel, să se amenajeze un spațiu pentru copiii preșcolari, pentru ca părinții lor să viziteze în voie celelalte etaje ale centrului. Un nivel al centrului ar putea fi dedicat elevilor și studenților (spațiu de documentare, club, discotecă etc.), alt nivel unităților de alimentație publică, iar altul magazinelor.
Astfel, toți cei care ar trece prin Bacău ar avea, la intersecția străzilor Mărășești cu 9 Mai, o optimizare a dirijării circulației, dar și posibilitatea de a intra la Bacovia Center, de unde și ieșirea ar fi foarte lejeră. Corporația care ar utiliza proiectul se poate gândi la construirea unui tunel care să pună în legătură Bacovia City Center cu Parcul Cancicov.

Ca orice proiect, și acesta presupune investiții, bani.

Din proiect ar rezulta venituri care ar acoperi costurile amortizării investiției și ale administrării centrului. Astfel, ar ieși din circuitul public al fraudelor o serie de activități care rămân în grija unei corporații cu un consiliu de administrație, care ar aplica integral codul de guvernanță corporativă și care ar obține profit din vânzarea de produse și servicii. O parte a profitului ar fi folosit pentru dezvoltare, iar o altă parte ar reveni sub formă de dividende.

Cine ar putea intra într-o asemenea corporație?

În primul rând structura Asociației Metropolitane Bacău, care poate controla activitatea corporației, apoi Societatea de Investiții Financiare Moldova, care ar putea face un prospect de ofertă publică și ar putea conduce promovarea pentru oferta publică. Și universitatea Bacovia și universitatea de stat vor avea rolul de a asigura dezvoltarea permanentă, în concordanță cu nivelul la care s-a ajuns în acest secol. Iar universitățile ar putea face parte din boardul corporației.

Dar primăria, arhitecții ce rol ar trebui să aibă?

Organizațiile arhitecților s-ar putea implica în realizarea studiului de fezabilitate, sub comanda Asociației Metropolitane, iar în colaborare cu ele ar putea veni universitățile și SIF Moldova. După oferta publică de investiții s-ar porni subscripția. În etapa următoare, pe Bursa de Valori ar putea fi cumpărate acțiunile proiectului, evident la un preț mai mare.

A pornit vreo inițiativă pe tema proiectului Bacovia City Center?

Am vorbit cu domnul arhitect Constantin Amâiei, dar și cu alți specialiști și cu alți colegi din universitate, dar nu numai. Am promovat ideea oriunde am avut ocazia. Am legat ideea proiectului de realități existente în Iași, în București sau în alte mari orașe. Acolo s-au făcut asemenea investiții, care au apropiat standardele de viață comunitară de la noi de cele europene. Lumea ar începe să gândească altfel, cu optimism, și ar rămâne și tinerii acasă. Iar fiecare comună din Asociația Metropolitană ar putea fi făcută, cu mult curaj, un fel de cartier al Bacăului.

Alte articole