Dacă viața pe care o trăim pe acest pământ este singura pe care o vom avea, atunci putem crede că moartea este cel mai mare dușman al nostru. Însă știm că viața pământească este asemenea unei picături de apă într-un ocean în comparație cu eternitatea. De aceea, să nu uităm că moartea este doar o trecere la adevărata viață, la veșnicia care ne așteaptă. Moartea unei persoane dragi provoacă mereu durere. Gândul la propria noastră moarte ne face să experimentăm frica de necunoscut. Dar dacă Fiul lui Dumnezeu a ales să îndure moartea, atunci și noi suntem chemați să privim moartea cu alți ochi.
Evanghelia din duminica a cincea a Paștelui (Ioan 13,31-33a.34-35) ne poartă la Cina cea de Taină, unde Isus le vorbește ucenicilor despre moartea care îl așteaptă ca despre glorificarea sa. „Acum a fost glorificat Fiul Omului şi Dumnezeu a fost glorificat în el”. Isus a rostit aceste cuvinte imediat după ce Iuda a ieșit de la Cina cea de Taină pentru a-l trăda. Privind din perspectivă umană, este greu de înțeles cum trădarea lui Iuda și moartea lui Isus pot fi un mod de a-l preamări pe Dumnezeu.
Însă, continuând să trăim bucuria pascală, suntem invitați să privim dincolo de suferințele pe care Isus le-a îndurat pentru a descoperi roadele jertfei sale. Prin îniverea lui Isus, moartea a fost înfrântă. Trupul său glorificat, care poartă semnele cuielor în mâinile și picioarele sale și coasta străpunsă ne amintesc că învierea lui Cristos schimbă totul, inclusiv moartea.
Evanghelia din această duminică ne provoacă să ne întrebăm care este scopul vieții noastre. Dacă trăim doar pentru plăcerile trecătoare, sau pentru bunurile materiale sau pentru alte interese egoiste, atunci este timpul să ne gândim mai mult la exemplul lui Isus. El a înfruntat moartea și astfel l-a glorificat pe Dumnezeu Tatăl prin crucea sa.
Cu toții avem o cruce de purtat pe drumul vieții în călătoria spre veșnicie. Iar această cruce este o invitație la a ne jertfi asemenea lui Isus. Pentru că în aceasta constă iubirea. Isus ne spune: „Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi” (Ioan 15,13). Aceasta este chemarea noastră: să-l slujim pe aproapele, să iertăm, să-i iubim pe toți oamenii și să arătăm milă și compasiune față de cei aflați în nevoie. În felul acesta îl vom glorifica pe Tatăl Ceresc, după exemplul lui Isus.
Pr. Octavian Sescu, Parohia Romano-Catolică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”, Valea Seacă
