E a doua acțiune complexă din ciclul „Conexiunilor culturale”, inițiat de ceva vreme de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău (manager, Florin Zăncescu), parteneri fiind Primăria Sărata și Școala Gimnazială din comună.
Potrivit formatului știut, etnografa Feodosia Rotaru a deslușit înțelesurile capului de primăvară, moment urmat de prezentarea donației de carte (aici solista de muzică populară Irina Sabău a avut de adăugat o vorbă plină de recunoștință, ba chiar și o melodie, pentru violonistul desăvârșit care a fost Ion Drăgoi), cu apelul (recepționat!) ca în ediția următoare a culegerii de folclor, „Decemianuarie”, să fie prezentă și comuna Sărata cu un colind, un plugușor sau o sorcovă.
Ziua de naștere a lui Ion Creangă, 1 martie, a fost și un fel de 29 februarie, data nașterii lui Marin Sorescu (scriitorul ar fi împlinit, în 2026, 90 de ani). Ceva îi unește pe cei doi, la care s-ar adăuga George Bacovia: toți au topit în creația literară proprie așezările natale (Humulești, Lilieci, alias Bulzești, respectiv Bacău). Exuberanța începutului de martie s-a văzut în programul artistic pregătit de elevi (coordonați de Gabriela Humă, Ilviana Garanin, Iulia Roșu, Diana-Elena Enășel, Gabriela Luncanu, Oana-Alexandra Pintilie, Daniela Vîrlan), dar și de cei mari (Grupul folcloric „Trandafir de la Sărata”, Mihaela și Marcel Bălan, Rareș Drăghici). Irina Argatu, primarul comunei, a pus reușita acțiunii pe seama „energiei soarelui de primăvară”, iar Lorena Maxim și Ionel Bălan au mai spus o dată că educația și cultura merg mână în mână.
Din îndrumătorul scos de Arhivele Statului în 1989 am scos informația că „școala din satul Sărata și-a început activitatea în anul 1907, cursurile desfășurându-se în condiții destul de grele până în 1926, când s-a dat în folosință localul propriu cu o sală de clasă” (p. 322). Deja s-a prefigurat proiectul marcării centenarului în următoarele luni.
Foto: Amedeo Spătaru
