25 aprilie 2024
ReportajCântece și mesteșuguri populare la Slănicul Moldovei, la Festivalul Județean de folclor

Cântece și mesteșuguri populare la Slănicul Moldovei, la Festivalul Județean de folclor

Cu bucuria anuntarii faptului ca au trecut 25 de ani de la prima sa editie! – asa a avut loc deschiderea Festivalului Judetean de Folclor (desfasurat in zilele de 22 – 23 iulie la Slanic Moldova).

Organizator a acestei manifestari culturale de traditie a fost Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, care a avut sprijinul Consiliului Judetean Bacau iar la buna organizare a festivalului au contribuit Primaria si Consiliul Local Slanic Moldova.

Primii care au fost invitati pe scena de catre Florin Zancescu (directorul CJCPCT Bacau si prezentatorul acestui festival) au fost membrii Ansamblului folcloric „Paunasii” din comuna Poduri, ce au avut o evolutie de exceptie.



Festivalul Judetean de Folclor a inregistrat si un debut, pentru prima data fiind prezent Ansamblul artistic al comunei Beresti Tazlau.

Tot ca o noutate a editiei din acest an s-a constituit faptul ca formatiile participante la festival au fost felicitate de catre Gheorghe Baciu, primarul orasului – statiune Slanic Moldova.

FOTO: Francisc Enasel

Alaturi de el s-au aflat Viorel Ilie (Ministru in Relatia cu Parlamentul), deputatul Constantin Avram, Marius Gheorghita (vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau), primarii oraselor Comanesti (Viorel Miron), Moinesti ( Valentin Vieru), Târgu Ocna (Stefan Silochi), ai comunelor Dofteana (Ioan Bujor) si Zemes (Tudosa Razvan) precum si reprezentanti ai autoritatilor locale din mai multe localitati din Republica Moldova.

Primarul slanicean Gheorghe Baciu a evidentiat a 25 –a editie a Festivalului Judetean de Folclor si si-a exprimat increderea ca „oaspetii Slanicului sa gaseasca de fiecare data aceasta localitate mai prietenoasa” .

Mentionând ca „se vad multe schimbari in Slanicul Moldovei in ultima vreme”, vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau, Marius Gheorghita a transmis mesajul ca „aceasta manifestare sa fie promovata si mai mult, pentru ca avem obligatia de a sustine folclorul, traditiile populare”.

In prima zi a Festivalului Judetean de Folclor pe scena au urcat formatii artistice din Bacau, Moinesti, Sascut Sat, Pâncesti, Oituz, Valea Seaca si din Brusturoasa.

Daca oituzenii au participat cu Corul Mixt Taranesc (dirijat de prof. Gheorghe Oprea) si cu Ansamblul de dansuri „Mladitele Oituzului”, comuna Brusturoasa a fost reprezentata de un grup vocal barbatesc, care, prin cântecele interpretate, a cucerit aplauzele sutelor de spectatori.

A doua zi a Festivalului Judetean de Folclor de la Slanic Moldova a fost deschisa de membrii Ansamblului artistic „Privighetorile Zeletinului” din Podu Turcului.

Dirijata de prof. Nicolae Popa, orchestra acestui ansamblu a facut sa rasune in ambianta Parcului statiunii Slanic Moldova „glasul viorilor” si a mai multor soliste vocale.

Programul festivalului a continuat cu momentele artistice sustinute de catre formatiile din Traian, Sanduleni, Gaiceana, Saucesti, Asau si de la Cucuieti- com. Solont.

In timp ce ansamblurile de la Gaiceana si de la Sanduleni ne-au aratat vitalitatea si autenticitatea dansurilor de pe plaiurile bacauane, din comuna Asau reprezentanti ai Ansamblului Artistic „Cununa Muntilor” au incântat publicul spectator cu melodii „din repertoriul de aur” al folclorului românesc, bucurând astfel si turistii aflati in statiunea de la poalele Muntilor Nemira.

Festivalul Judetean de Folclor s-a incheiat cu recitalul sustinut de Cvartetul Mihai Balan, ce are ca solista pe Bianca Popa.

Turistii aflati in numar mare in aceste zile la Slanicul Moldovei s-au bucurat si de Târgul Mesterilor Populari, ce a cuprins „esplanada” Cazinoului, obiectele expuse cucerind privirile vizitatorilor, prin diversitate si originalitate.

Ionut Budau, „mesterul olar” de pe valea Oituzului, ce considera ca pentru mestesugul sau „acest an este unul mai batrân, nu si mai bun” ai uimit privitorii cu indemânarea cu care realizeaza din lut nu numai oale de mai multe tipuri ci si… adapatori pentru pui!

Ducând mai departe din vechime modelele cergilor, tot de la Oituz, Tereza Covaci a marturisit cu mândrie ca „a imbatrânit cu ‘razboiul’ (de tesut) in casa si cu pace afara!” iar de pe aceleasi meleaguri Anica Fichios si Margareta Naiman au venit la acest târg „cu scoarte mocanesti, cu presuri, fete de masa tesute, ce incep ‘sa vina la moda’ iarasi, ele lucrând si „ingerasi si clopotei tricotati”.

Costume populare nationale ce pastreaza croiul si modelele meleagurilor bacauane, realizate in atelierele Ansamblului Folcloric „Busuiocul” din Bacau, au prezentat Marlena Enasoaie si Niculina Mardare, ele având si bundite, catrinte, brâuri, lucrate cu multa dibacie si pasiune.

De la Atelierul de sculptura decorativa in lemn al Scolii Populare de arta Bacau prof. Mihai Popa a mentionat:”Dorim sa pastram si sa promovam traditiile populare in arta lemnului si in felul acesta realizam obiecte de uz casnic si gospodaresc (sararite, cutii pentru podoabe), obiecte de cult (troite, pecetare, pristornice).

Elementele si motivele obiectelor sculptate sunt de inspiratie populara si simbolizeaza motive geometrice, vegetale, astrale, zoomorfe si antropomorfe”.

Având in preajma sa doi dintre „ucenicii’ sai (pe Andra Visca, eleva a Colegiului National Pedagogic „Stefan cel Mare” din Bacau si pe Vasile Capatâna), prof. Mihai Popa a mentionat, cu o emotie sublima, ca „mare este bucuria când ii vezi si pe altii lucrând, ‘daltuind’ lemnul!”

La Târgul Mesterilor Populari, de la Sanduleni a fost prezent si Marian Lungu. Recent intors din Franta, de unde a participat impreuna cu o delegatie din Onesti la „o intâlnire europeana la care cele mai frumoase costume populare erau cele ale României”, el a adus la Slanic Moldova mai multe obiecte.

Parafrazând versul eminescian „Toate-s vechi si noua toate” Marian Lungu a evidentiat vechimea modelelor costumelor populare pe care le face din materialele acestor zile.

Pentru Ion Anoca impletitul cosurilor de nuiele a ramas „meseria care ii este si pasiune de o viata”, tristetea sa fiind ca „ aceste cosuri nu se mai cauta ca altadata!”

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri