Cu o populație de 187.800 de locuitori, conform Direcției Județene de Statistică (DJS), municipiul Bacău se confruntă cu o creștere semnificativă a numărului de autovehicule. O analiză a datelor privind mijloacele de transport înmatriculate în oraș scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: raportul dintre numărul de locuitori și cel al autoturismelor sugerează o presiune tot mai mare asupra infrastructurii rutiere și a calității vieții urbane.
Cifrele parcului auto din Bacău
În prezent, în Bacău sunt înregistrate (conform Primăriei Bacău):
- 76.179 de autovehicule cu motoare termice (benzină și motorină);
- 507 autovehicule electrice;
- 2.261 autovehicule hibrid.
Acestea sunt împărțite astfel:
🔹 Persoane juridice
- Motoare termice: 18.619
- Electrice: 199
- Hibrid: 905
🔹 Persoane fizice
- Motoare termice: 57.550
- Electrice: 308
- Hibrid: 1.356
Dacă ne raportăm la populația orașului, rezultă că există aproximativ 40 de mașini la fiecare 100 de locuitori, un indicator care plasează Bacăul în rândul orașelor cu un parc auto dens raportat la numărul de rezidenți.
Ce înseamnă aceste cifre pentru oraș?
- Trafic și infrastructură suprasolicitată
Creșterea numărului de mașini pune presiune pe arterele principale, multe dintre ele concepute într-o perioadă în care numărul de autovehicule era mult mai redus. În orele de vârf, traficul devine aglomerat, iar găsirea unui loc de parcare este o provocare zilnică. - Poluare crescută
Cu aproape 76.200 de autovehicule cu motoare termice, emisiile de noxe contribuie semnificativ la degradarea calității aerului. Deși numărul vehiculelor electrice și hibride este în creștere (ajungând la 2.768 de unități), acestea reprezintă doar 3,5% din totalul autoturismelor, insuficient pentru a reduce semnificativ impactul poluării. - Tendințe și perspective
– Creșterea numărului de vehicule hibride și electrice arată o tendință pozitivă spre tranziția ecologică, însă ritmul este încă lent.
– Lipsa infrastructurii adecvate pentru vehicule electrice (stații de încărcare insuficiente) reprezintă un obstacol major în adoptarea acestora.
– O strategie mai eficientă pentru transportul public și promovarea mobilității alternative (biciclete, trotinete electrice, car-sharing) ar putea contribui la descongestionarea traficului.
Dacă ne raportăm la populația orașului, rezultă că există aproximativ 40 de mașini la fiecare 100 de locuitori în Bacău. Această valoare ne oferă o perspectivă comparativă asupra nivelului de motorizare din oraș, în raport cu alte municipii din România și din lume.
Spre exemplu, Bucureștiul, unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa din punct de vedere al traficului, înregistrează un raport de aproximativ 70 de mașini la 100 de locuitori, ceea ce îl plasează în topul orașelor sufocate de autoturisme. În Cluj-Napoca, un alt oraș cu un ritm alert de dezvoltare, numărul de autoturisme raportat la populație este de aproximativ 55 la 100 de locuitori, reflectând o infrastructură tot mai solicitată.
Comparând la nivel internațional, în Paris există în jur de 30 de mașini la 100 de locuitori, iar în Londra, un oraș cu un sistem de transport public foarte bine pus la punct, raportul este de aproximativ 36 de mașini la 100 de locuitori. În schimb, orașe din Statele Unite, unde dependența de autoturism este mai ridicată, depășesc pragul de 80 de mașini la 100 de locuitori, așa cum se întâmplă în Los Angeles.
Aceste comparații arată că Bacăul se află într-o zonă intermediară în ceea ce privește nivelul de motorizare: deși nu a atins încă nivelurile alarmante din marile orașe ale României sau din metropolele americane, tendința de creștere constantă a numărului de autoturisme sugerează că, fără măsuri eficiente pentru dezvoltarea transportului public și a mobilității alternative, orașul ar putea ajunge rapid într-o situație critică din punct de vedere al traficului și al poluării.
