Bacalaureatul si-a gasit lupul moralist

Mai multi universitari au propus ca bacalaureatul sa fie sustinut in universitati. Ca sa n-o dam cotita, amintim faptul ca domniile lor cred ca examenul va deveni, astfel, unul moral. Solutia lor este fantasmagorica, din cauza faptului ca ar presupune, intre altele, si cazarea, pentru cel putin o saptamana, a vreo 200.000 de elevi in amaratele campusuri universitare, intr-un segment temporal in care studentii sunt, in marea lor majoritate, in sesiune. Lasand la o parte dificultatile financiare si de natura organizatorica, revenim la perspectiva morala a examenului. Universitarii amintiti uita ca la facultatile de medicina sau stiinte juridice admiterea ii costa pe unii parinti o masina sau un apartament la cheie. Aceiasi propunatori sunt loviti de amnezie, atunci cand li se aduce aminte ca multe dintre universitatile noastre au devenit jalnice SRL-uri de tiparit titluri universitare, inclusiv masterate si doctorate. Si, daca nu va suparati, culmea amneziei: presedintii comisiilor de bacalaureat au fost pana acum profesori universitari, nu de liceu. Presedintele este cel care gestioneaza problematica intregului examen, inclusiv cea morala. Si (iar daca nu va suparati) dati-mi exemplu de un singur universitar – dintre cei care arata acum cu degetul catre imoralitate – care, in toata istoria bacalaureatului, n-a beneficiat, ca presedinte, de masa si cazare gratuite, de alte aonoruri”. Mai uita arevolutionarii” universitari si faptul ca, in mare parte, interesul mai scazut pentru carte al unor liceeni a fost generat si de renuntarea de catre multe universitati la examenul de admitere. Admiterea pe baza de dosar – posturi pentru universitari sa fie, nu conteaza calitatea studentului sau faptul ca unele examene de an sunt sustinute, la gramada, cu sute de studenti, si la ora 22, in zi de duminica! – este imorala, saboteaza fundamentele unui invatamant care ar trebui sa promoveze concurenta autentica. Goana dupa note mari la bacalaureat – cu tot cortegiul ei de implicatii imorale – isi are obarsia si in atitudinea sistemului universitar fata de esenta culturii. O dezbatere serioasa despre statutul viitor al bacalaureatului trebuie realizata. Orice propunere realista trebuie aplaudata. Dar cand propunerea este utopica si formulata de niste lupi moralisti, avem o problema. Nu locatia bacalaureatului este problema. Daca ar fi asa, am putea propune ca bacalaureatul sa aiba loc la sediul Politiei. Dar cum si acolo sunt eliberate non-stop tot felul de patalamale dubioase rau… Sau in sediul bisericilor. Dar cum pana si Patriarhul pare mai mult un om de afaceri, decat primul intre cei care stau cel mai mult in genunchi in fata Domnului… Problemele de esenta care trebuie rezolvate sunt cele ale moralitatii societatii romanesti si ale organizarii pe criterii competitive reale a sistemului de invatamant. Daca bacalaureatul are o problema, cauza trebuie s-o aflam mai ales in complicitatea dintre elev-parinte-politic-societate civila (atat cat exista)-scoala (inclusiv mediul universitar)-saracie-criza valorilor autentice-etc. Nodul gordian al acestei complicitati nu poate fi taiat cu solutii pripite sau de lup moralist.Scris de Ion Fercu