Cheltuielile asiguratilor in sistemul privat de acordare a asistentei medicale ar putea fi decontate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Desi legea care aduce aceasta premiera a fost promulgata, nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial. Cel mai probabil motiv al intarzierii este constientizarea tardiva a efortului financiar zdrobitor la care ar fi supus bugetul de asigurari.
Un amendament adus Ordonantei 38/2005, care modifica organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, este tinut la mare secret. Desi ordonanta a fost promulgata ca lege inca din 9 noiembrie 2005, nu a fost nici pana acum publicata in Monitorul Oficial si nu a intrat in vigoare. Unul dintre motivele tergiversarii ar putea fi faptul ca una dintre prevederi va afecta serios bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Astfel, amendamentul prevede ca bolnavii care apeleaza la un furnizor privat de servicii medicale pentru efectuarea unor investigatii medicale isi vor putea recupera cheltuielile de la casele judetene de asigurari de sanatate. Asta numai daca unitatea sanitara publica la care s-au adresat anterior nu au putut sa le ofere respectivele servicii. Daca la spitalele publice exista prea putine alternative, numarul clinicilor private fiind mic, altfel se prezinta situatia in cazul serviciilor stomatologice sau al investigatiilor paraclinice. La Bacau, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a alocat o mica parte din bugetul ei anual pentru serviciile stomatologice: 17 miliarde de lei din 1.219 miliarde lei. La rectificarile bugetare si deblocarile rezervelor financiare, cabinetele stomatologice aflate in contract cu CJAS nu s-au bucurat de suplimentari ale fondurilor. Plafonul alocat cabinetelor se epuizeaza de obicei in primele trei zile ale fiecarei luni. Ca urmare, pacientii isi platesc vizitele la stomatolog. Pentru a deconta integral toate serviciile stipulate in contractul-cadru de acordare a asistentei medicale, CJAS ar trebui sa faca un efort imposibil in acest moment. Cat despre investigatiile paraclinice (analizele medicale), a devenit o obisnuinta ca in acest segment al asistentei medicale sa se lucreze pe baza de liste de asteptare ocupate pe multe luni inainte. Pentru ca bolnavii nu pot astepta sa le vina randul la analize, scot bani din buzunar. CJAS a alocat in luna octombrie un supliment de doua miliarde de lei celor 15 laboratoare cu care se afla in contract. Listele de asteptare s-au subtiat nesemnificativ din cauza ca analizele au costuri occidentale. Daca ar suporta din buget toate serviciile la care asiguratii au dreptul prin lege, CJAS ar avea nevoie de un buget urias. Numarul bolnavilor care ar apela la alternativa privata a sistemului sanitar ar cunoaste o crestere nemaiintalnita, caci ar disparea retinerea impusa de costurile ridicate ale serviciilor private. „Niciodata nu vom putea acoperi tot necesarul de servicii medicale, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. In nici o tara din lume nu se intampla asa ceva. La medicamente, de exemplu, alocam sume din ce in ce mai mari, dar daca ar fi si 70 de miliarde de lei pe luna, tot s-ar consuma”. Directorul general al CJAS, dr. Maria Tioc, spune chiar ca Sanatatea costa mai mult decat isi permite Romania. „Nici tot PIB-ul nu ar fi de ajuns pentru a satisface toate nevoile din sistem, este de parere dr. Tioc. Cat despre decontarea serviciilor pe care le-au primit asiguratii in sistem privat, pentru ca sistemul public nu le-a putut onora, asta nu s-a mai intamplat niciodata. Ar fi o premiera. Din bugetul pe care il primim la inceput de an nu putem suporta aceasta cheltuiala suplimentara. Daca se va pune in practica prevederea, probabil ca va exista un capitol separat al bugetului”.Scris de Doina MINCU
