Părintele arhimandrit Emilian Panait a sărbătorit, recent, nouă decenii de viață. Fiu al unei familii cu 11 copii, fost elev al Arsenalului Marinei Regale, închinoviat frate la Mănăstirea Bogdana-Bacău (1949), elev al Seminarului Monahal de la Mănăstirea Neamț, paracliser la Catedrala Episcopală Roman, viețuitor al Mănăstirii Nechit, hirotonit diacon (1958) și preot (1958), hirotesit duhovnic (1958), a fost numit preot paroh la Bălăneasa-Bacău (1958). În 1961 a căzut sub incidența Decretului 410/1959, document de tristă amintire pentru monahism. Preot slujitor și duhovnic la Agapia, preot paroh la Măldărăști-Bacău, student la Facultatea de Teologie București (1975-1979), preot slujitor și duhovnic la Mănăstirea Sihastru (Vrancea), Mare eclesiarh și duhovnic al Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Huși…În 1988 este hirotesit protosinghel, la Mănăstirea Runc-Buhuși. Inițiază și gestionează admirabil, începând cu septembrie 1991, lucrările de construcție ale ansamblului monahal de călugărițe Mănăstirea Ciolpani-Buhuși. În ziua de 15 august 1993 primește rangul de arhimandrit, cu prilejul târnosirii Paraclisului „Adormirea Maicii Domnului”, din incinta Mănăstirii Ciolpani. În 1995 i se încredințează lucrările de construcție la Mănăstirea „Buna Vestire” din Tisa Silvestri, în 21 septembrie 1997 organizează târnosirea bisericii cu hramul „Sf. Mare Mucenic Emilian de la Durostorum”, din incinta Mănăstirii Ciolpani. A coordonat lucrările de restaurare a bisericuței din lemn „Sf. Ierarh Nicolae”, Ciolpani (2001-2002).Preot slujitor la mănăstirile Ciolpani, Runc și Tisa, a adus la Mănăstirea Ciolpani sfinte moaște ale Sf. Mc. Emilian de Durostorum (Silistra), Sf. Cuv. Teodosie cel Mare și Grigorie Decapolitul, ale Sf. Mc. Filofteia și Chiriachi… O viață închinată exemplar Credinței…

Monahiile din obștea Mănăstirii Ciolpani – sub îndrumarea Maicii starețe, stavrofora Lucia Chirvase – i-au întâmpinat aniversarea cu un gest superb, editând (Editura Filocalia, 2019), cu binecuvântarea Î.P.S. Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, „Cuminecare din Cuvânt. Apoftegme” (248 pagini), un prim volum care cuprinde o parte dintre învățăturile Părintelui Emilian extrase din predicile, cuvântările ocazionale și conferințele sale duhovnicești. „Părintele Emilian Panait, scrie I.P.S. Ioachim în «Argument», întâiul duhovnic și ctitor înnoitor al mănăstirii Ciolpani, face parte din generația marilor duhovnici trimiși de Dumnezeu acestui neam în timpuri neprielnice pentru ortodoxia românească a ultimelor decenii din mileniul al doilea și începutul celui de-al treilea”. I.P.S. Părinte Ioachim continuă: „Părintele Emilian așteaptă […] să fie slobozit în pace, pentru că a văzut lumina cea adevărată… pe acest pământ. Dorește acum să se întâlnească cu Cel pe care l-a propovăduit […] Părintele Emilian, biofizic, mai este încă printre noi. Dintele nemilos al vremii și suferințele provocate de diferite maladii i-au șubrezit mădularele trupului trecător, însă pe chipul lui iconic se întrezărește deja instalată acea teofanie permanentă, așa cum s-a văzut adeseori pe chipurile părinților filocalici, care se apropiau de marea înserare.”
Ion Fercu