Anuarul Statistic al județului Bacău, ediția 2026, confirmă una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe demografice din ultimii ani: în județ se nasc tot mai puțini copii. Datele Direcției Județene de Statistică arată că rata natalității a scăzut constant după 2019, atât în mediul urban, cât și în cel rural, iar în unele orașe reducerea depășește 40%.
Dacă în 2019 județul Bacău înregistra 9,5 născuți-vii la mia de locuitori, în 2024 indicatorul a coborât la 6,7‰, o diminuare de aproape 30%.
Bacăul urmează tendința națională
Fenomenul nu este exclusiv local.
La nivelul României, rata natalității a coborât în aceeași perioadă de la 9,7‰ la 7,2‰, iar în Regiunea Nord-Est de la 10,8‰ la 7,8‰.
Totuși, județul Bacău se situează deja sub media regiunii și foarte aproape de media națională, deși, în mod tradițional, Moldova era una dintre cele mai tinere regiuni ale țării.
Orașele pierd cei mai mulți copii
Scăderea este și mai evidentă în mediul urban.
În municipiul Bacău, rata natalității a coborât de la:
- 9,7‰ în 2019
- la 5,6‰ în 2024.
Asta înseamnă o reducere de aproximativ 42%, una dintre cele mai mari din județ.
Nici celelalte centre urbane nu stau mai bine:
- Onești: 6,3‰ → 4,6‰
- Moinești: 8,2‰ → 5,4‰
- Comănești: 7,8‰ → 6,4‰
- Buhuși: 12,0‰ → 6,2‰
- Dărmănești: 10,0‰ → 10,2‰ (singurul oraș care își menține nivelul ridicat)
- Slănic Moldova: 8,8‰ → 7,1‰
- Târgu Ocna: 8,1‰ → 6,0‰.
Cea mai spectaculoasă scădere apare la Buhuși, unde natalitatea aproape s-a înjumătățit în cinci ani.
Satul încă rezistă, dar tendința este aceeași
În mediul rural, rata natalității rămâne mai ridicată decât la oraș:
- 10,0‰ în 2019
- 7,5‰ în 2024.
Chiar dacă satele continuă să aducă cei mai mulți copii ai județului, și aici declinul este evident.
Comune precum Horgești (14,5‰), Corbasca (10,2‰), Filipeni (10,1‰), Lipova (10,0‰) sau Colonești (10,0‰) se mențin peste media județului.
La polul opus se află localități unde natalitatea a ajuns la niveluri extrem de reduse:
- Faraoani – 3,5‰
- Negri – 3,4‰
- Măgirești – 3,8‰
- Prăjești – 3,7‰
- Onești – 4,6‰
- Huruiești – 4,9‰.
De ce se nasc tot mai puțini copii?
Specialiștii explică fenomenul prin suprapunerea mai multor factori.
În primul rând, generațiile născute după 1990 sunt mult mai puțin numeroase decât cele din perioada comunistă. Chiar dacă fiecare familie ar avea același număr de copii ca în urmă cu două decenii, numărul total al nașterilor ar continua să scadă.
La aceasta se adaugă:
- migrația externă a populației tinere;
- amânarea căsătoriei și a primului copil;
- costurile tot mai ridicate ale creșterii unui copil;
- îmbătrânirea populației;
- scăderea populației feminine aflate la vârsta fertilă.
Consecințele vor deveni tot mai vizibile
Declinul natalității nu înseamnă doar mai puțini copii în maternități.
În următorii ani, efectele vor fi resimțite în aproape toate domeniile:
- scăderea numărului de elevi și închiderea unor școli;
- deficit de forță de muncă;
- accentuarea îmbătrânirii populației;
- presiune tot mai mare asupra sistemului public de pensii și sănătate;
- depopularea unor comune și sate.
În multe localități din județ, acest proces este deja vizibil prin reducerea efectivelor școlare și creșterea ponderii populației vârstnice.
Un semnal de alarmă demografic
Datele statistice arată că județul Bacău traversează una dintre cele mai dificile perioade demografice din ultimele decenii. În doar cinci ani, rata natalității a scăzut cu aproape o treime, iar în municipiul Bacău diminuarea depășește 40%.
În lipsa unor politici care să stimuleze întemeierea familiilor și să reducă migrația tinerilor, tendința este puțin probabil să se inverseze pe termen scurt. Pentru un județ care pierde deja populație prin emigrare și spor natural negativ, natalitatea devine unul dintre cei mai importanți indicatori ai viitorului său demografic și economic.
