Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău a încheiat anul 2025 cu rezultate care arată atât punctele forte ale unității, cât și problemele cronice ale sistemului sanitar. Deși funcționează cu un deficit sever de personal medical și cu un grad general de ocupare al paturilor sub nivelul considerat optim, spitalul reușește să trateze aproape 2.800 de pacienți, să își îmbunătățească indicatorii de complexitate și să valideze aproape integral serviciile raportate către Casa de Asigurări de Sănătate.
Aproape 2.800 de pacienți tratați într-un an
În 2025, spitalul a decontat 2.757 de cazuri, dintre care:
- 1.514 cazuri acute;
- 937 cazuri cronice;
- 306 cazuri de lungă durată.
Calitatea raportării este una foarte bună. Din cele 1.531 de cazuri acute raportate, 1.514 au fost decontate, ceea ce înseamnă o rată de validare de 99%. Pentru cazurile cronice și cele de lungă durată, validarea a fost de 100%, semn că documentația medicală și codificarea cazurilor respectă cerințele CNAS.
Cazurile devin tot mai complexe
Un indicator important al activității unui spital este Indicele de Complexitate a Cazurilor (ICM).
La Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău, acesta a crescut de la 1,19 în 2024 la 1,25 în 2025, ceea ce indică faptul că unitatea tratează pacienți cu patologii mai dificile și consum mai mare de resurse medicale.
În același timp, durata medie de spitalizare (DMS) a fost de 7,7 zile, ușor peste norma contractuală de 7,3 zile. Diferența este explicabilă prin specificul bolilor pneumologice și al pacienților cronici, unde tratamentul și monitorizarea necesită internări mai lungi.
Paturile pentru cronici sunt folosite doar în proporție de 60%
Spitalul are 176 de paturi, distribuite astfel:
- 45 pentru cazuri acute;
- 99 pentru cronici;
- 26 pentru îngrijiri paliative;
- 6 pentru spitalizare de zi.
Gradul general de ocupare este de aproximativ 69%, sub pragul de 80% considerat eficient pentru utilizarea infrastructurii.
Există însă diferențe importante între secții:
- Acuți: 89,7% ocupare;
- Cronici: doar 60,3%;
- Lungă durată și paliative: 92,1%.
Datele arată că presiunea este foarte mare pe secțiile pentru cazurile acute și îngrijirile de lungă durată, în timp ce compartimentul destinat bolnavilor cronici dispune de o capacitate utilizată mult sub nivelul celorlalte.
Cea mai mare problemă: lipsa medicilor
Situația personalului este probabil cea mai serioasă vulnerabilitate a spitalului.
La sfârșitul anului 2025 existau 170 de posturi ocupate (157 contracte individuale de muncă și 13 alte forme), ceea ce reprezintă doar 72% din necesarul stabilit prin normativ.
Deficitul este și mai grav în cazul medicilor.
Din 29 de posturi necesare, sunt ocupate doar 12, ceea ce înseamnă un grad de acoperire de 41%.
Și alte categorii sunt afectate:
- asistenți medicali – 79% acoperire;
- biochimiști – 75%;
- îngrijitori – doar 43%;
- personal TESA – 72%.
În schimb, infirmierii au o acoperire de aproape 90%, iar farmacia funcționează la capacitate completă.
Funcționarea unei unități specializate în boli pulmonare cu mai puțin de jumătate din necesarul de medici presupune o presiune permanentă asupra personalului existent și poate limita dezvoltarea unor servicii noi.
Veniturile sunt dominate de finanțarea CNAS
Spitalul a înregistrat venituri totale de 28,59 milioane lei, toate provenind practic din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Cele mai importante surse au fost:
- influențele salariale – 15,17 milioane lei;
- servicii pentru cazuri cronice – 4,99 milioane lei;
- cazuri DRG și non-DRG – 3,05 milioane lei;
- îngrijiri paliative – 2,38 milioane lei;
- spitalizare de zi – 1,23 milioane lei.
Spitalul nu a înregistrat venituri din alte surse, precum finanțări ale Ministerului Sănătății sau activități proprii.
Aproape 80% din bani merg către salarii
Structura cheltuielilor arată clar că resursa umană reprezintă principala componentă a bugetului.
Din totalul veniturilor:
- 22,72 milioane lei au reprezentat cheltuieli de personal, adică 79,5% din venituri;
- medicamentele au costat 1,41 milioane lei;
- materialele sanitare – aproape 0,5 milioane lei;
- reactivii de laborator – 335.000 lei;
- dezinfectanții – doar 42.000 lei.
Raportat la totalul fondurilor disponibile pentru servicii medicale și influențe salariale, cheltuielile de personal reprezintă aproximativ 84%, ceea ce lasă o marjă redusă pentru investiții și dezvoltare.
De ce aproape 80% din buget merge către salarii? Explicația este simplă
La prima vedere, faptul că 79,5% din veniturile Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău sunt cheltuite cu personalul poate părea un procent foarte ridicat. În realitate, acesta este un lucru obișnuit pentru spitalele publice din România.
Spre deosebire de o companie privată, un spital de stat nu urmărește obținerea profitului, ci furnizarea unui serviciu public esențial. Principala sa resursă este personalul medical – medici, asistenți, infirmieri și personal auxiliar –, fără de care actul medical nu poate exista.
De asemenea, investițiile majore în clădiri, aparatură sau modernizări nu sunt finanțate, de regulă, din veniturile proprii ale spitalului, ci prin programe ale Ministerului Sănătății, ale autorităților locale sau județene, din fonduri europene ori alte surse de finanțare publică.
Din acest motiv, ponderea ridicată a cheltuielilor de personal în bugetul unui spital public nu reprezintă, în sine, un indicator al unei administrări defectuoase, ci reflectă modul în care este organizat și finanțat sistemul sanitar din România.
Activitatea depășește contractul pe cazurile acute
Comparând serviciile contractate cu cele efectiv realizate, apar diferențe semnificative.
La cazurile acute (DRG și non-DRG), spitalul a realizat servicii în valoare de 3,05 milioane lei, față de 2,17 milioane lei contractate, adică 140% din contract.
În schimb:
- cronici și paliative au ajuns la doar 69% din valoarea contractată;
- spitalizarea de zi s-a situat la 79%.
Aceste diferențe explică și gradul redus de ocupare pe anumite compartimente și sugerează că structura actuală a contractului nu reflectă în totalitate cererea reală de servicii medicale.
Concluzie
Datele financiare și medicale arată un spital care funcționează eficient din punct de vedere administrativ, cu o rată excelentă de validare a serviciilor și cu o creștere a complexității cazurilor tratate.
Totuși, două probleme ies în evidență. Prima este deficitul sever de medici, care obligă unitatea să funcționeze cu doar 41% din necesarul normat. A doua este utilizarea inegală a capacității de spitalizare, cu presiune mare pe secțiile de acuți și îngrijiri de lungă durată, dar cu un grad redus de ocupare pe compartimentul de cronici.
În ciuda acestor limitări, Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău reușește să mențină un nivel ridicat al calității raportării și să gestioneze anual aproape 2.800 de pacienți, demonstrând că eficiența organizațională poate compensa, până la un punct, lipsa resurselor umane. Rămâne însă întrebarea cât timp un astfel de echilibru poate fi susținut fără investiții în atragerea de personal medical și fără o adaptare a structurii de finanțare la nevoile reale ale spitalului.
